BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • (P) Producţia de medicamente din România este pusă în pericol de creşterea astronomică a preţurilor la energie electrică şi gaze

    Comunicat de presă – Bucureşti, 23 decembrie 2021. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): “Producţia de medicamente din România este pusă în pericol de creşterea astronomică a preţurilor la energie electrică şi gaze. Sute de medicamente sunt vândute sub preţul de producţie, iar Ministerul Energiei nu a luat nicio măsură în urma solicitărilor venite din partea noastră.”

    PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – atrage atenţia că scumpirea exagerată a preţului la electricitate care s-a triplat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi creşterea de cel puţin 6 ori a preţului la gazele naturale pun o presiune uriaşă pe costurile de fabricaţie ale producătorilor de medicamente din ţară.

    Astfel, reculul preţurilor la energie şi gaze generează rentabilitate negativă pentru sute de medicamente fabricate în România, ale căror preţuri nu pot fi crescute pentru că ar afecta accesul la tratament a sute de mii de pacienţi, mulţi dintre aceştia cu posibilităţi financiare reduse.

    “Majorarea masivă a preţurilor la energie şi gaze ne-a determinat să trimitem o adresă în data de 3 decembrie 2021 către Ministerul Energiei prin care solicităm ca măsură temporară plafonarea preţului energiei electrice la 400 lei/MWh.  Însă, Ministerul Energiei nu a răspuns solicitării noastre. Deşi la nivel declarativ autorităţile sunt preocupate de creşterea rolului fabricilor de medicamente din ţară, în special în actualul context pandemic, în realitate nu există niciun fel de măsuri care să acopere aceste declaraţii. De altfel, în primăvara acestui an, furnizorii de energie au avertizat asupra creşterii explozive a preţurilor la electricitate şi gaze, în timp ce autorităţile recomandau să ne îndreptăm către piaţa liberă pentru că preţurile se vor stabiliza, fapt care a fost contrazis de realitate.”, a declarat Dr. Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.

    PRIMER anticipează în următoarele luni preţuri la electricitate de peste 2000 lei/MWh.  În aceste condiţii, membrii PRIMER se văd nevoiţi să înceapă să scoată din fabricaţie medicamente care generează pierderi, cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare.

    „Dorim pe această cale să ne cerem scuze pacienţilor, medicilor şi farmaciştilor care vor fi afectaţi de problemele care vor apărea, însă lipsa de reacţie a Ministerului Energiei nu ne permite continuarea producţiei medicamentelor care înregistrează pierderi. Ne aflăm din păcate în aceeaşi situaţie de contradicţie între vorbele şi faptele autorităţilor, care spun că trebuie să întărim fabricile de medicamente din ţară, însă, în realitate nu se iau măsuri concrete la solicitările venite din partea PRIMER. Ca urmare, să nu ne mirăm că producţia indigenă este la cel mai mic nivel istoric, sub 10% şi că România se va adânci şi mai mult în dependenţa importurilor de medicamente.” a mai completat reprezentantul PRIMER.

    Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA – o companie SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.

    Foto: pexels.com

  • Un business de 100 de ani. Ce urmează?

    După un secol de activitate neîntreruptă pe piaţa locală de farmaceutice, timp în care se privatizează, se listează la bursă şi lansează mai multe branduri proprii ajunse lider de piaţă în volum, producătorul local de medicamente Biofarm se pregăteşte, în anul centenarului, de o nouă etapă. Pe ce piloni îşi construieşte compania planurile de viitor?

    Istoria companiei Biofarm,

    unul dintre primii producători locali de medicamente, începe în 1921, într-un moment în care industria medicamentelor era în plină dezvoltare la nivel mondial. Compania farmaceutică a luat naştere în urma fuzionării mai multor întreprinderi mici, producătoare de medicamente, proces care s-a întins până în anul 1936, când se pun bazele unităţii actuale. În 1956 se înfiinţează o nouă secţie în Strada Tineretului, prima fabrică din ţară destinată producţiei de extracte din plante, tincturi, substanţe pure şi produse de uz veterinar. Secţia va lua, un an mai târziu, numele de „Fabrica de Medicamente Galenica”. Aici începe producţia mai multor medicamente atât de origine vegetală, cât şi de origine animală. În 1969 fabricile de medicamente Galenica şi Biofarm se unesc în „Întreprinderea de Medicamente Biofarm”. O bornă importantă din istoria producătorului este anul 1996, care a adus cu sine privatizarea companiei, după naţionalizarea din 1948, dar şi debutul tranzacţionării pe piaţa RASDAQ, sub simbolul BIOF. Aceasta e urmată, în toamna anului 2005, de un alt moment-cheie: înscrierea acţiunilor emise de Biofarm la Cota Bursei de Valori Bucureşti – sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române – Categoria I. La un deceniu distanţă, în ianuarie 2015, acţiunile companiei sunt încadrate la categoria Premium.

     

    La prag istoric

    Anul trecut, Biofarm a înregistrat o cifră de afaceri de 218 milioane de lei şi EBITDA de 75 de milioane de lei. În primele luni ale acestui an, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 179 de milioane de lei şi un profit net de 54,8 de milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La nivelul întregului an, reprezentanţii businessului estimează o creştere totală de 12-15% a cifrei de afaceri în 2021. „Ne-am propus să obţinem o valoare a veniturilor din vânzări de peste 251 de milioane de lei. Creşterea veniturilor este susţinută de doi piloni principali: dezvoltarea categoriilor în care suntem activi cu brandurile de top ale companiei şi lansarea de noi produse”, spune Cătălin Vicol, director general, Biofarm. Compania deţine, în prezent, un portofoliu de peste 100 de produse, care acoperă 65 de arii terapeutice, comercializarea produselor Biofarm realizându-se exclusiv prin distribuitorii agreaţi. În prezent, portofoliul producătorului acoperă cele mai importante arii terapeutice din divizia Consumer Healthcare (digestiv şi metabolic, respirator şi ORL, cardiovascular şi circulator, sistem nervos, multivitamine), cu peste 20 de branduri reprezentative şi este, potrivit reprezentanţilor businessului, lider de piaţă din punct de vedere volumic în categoriile de referinţă a şapte dintre brandurile sale: Bixtonim, Carmol, Colebil, Triferment, Sennalax, Nervocalmin şi Cavit Junior. Executivul spune că 95% din cifra de afaceri Biofarm este generată de portofoliul de produse OTC şi suplimente alimentare.

    Despre 2021 Cătălin Vicol spune că este un an efervescent pentru Biofarm. Ajunsă acum în anul centenarului, compania a pus bazele dezvoltărilor ulterioare printr-o investiţie de peste 35 de milioane de euro în deschiderea unei noi unităţi de producţie şi testare în Bucureşti. Cu o suprafaţă utilă de peste 10.000 de metri pătraţi şi un flux de producţie anual de trei ori mai mare decât în unitatea existentă, noua fabrică Biofarm asigură „producerea unui portofoliu complex de produse farmaceutice şi dezvoltarea acestuia cu tratamente inovative, adaptate consumatorului modern”, potrivit lui Vicol. Noua unitate de producţie are patru fluxuri de producţie – comprimate/comprimate filmate/drajeuri, capsule moi, soluţii şi siropuri. El spune că fabrica beneficiază de echipamente şi instalaţii de ultimă generaţie şi de softuri de automatizare care contribuie la optimizarea producţiei şi a fluxurilor logistice, toate liniile de producţie fiind auditate şi certificate de către Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale conform Ghidului privind buna practică de fabricaţie (GMP), standardul de calitate care stabileşte normele de fabricaţie a medicamentelor la nivel european. Totodată, liniile de producţie sunt certificate EN ISO 9001.

    „În laboratorul de analiză fizico-chimică există un nucleu de specialişti cu o experienţă vastă, care au acces şi la cursurile de perfecţionare continuă pentru dezvoltarea şi validarea metodelor analitice la standarde europene pentru produsele Biofarm. Inaugurarea uneia dintre cele mai moderne fabrici de medicamente din România este startul nostru de a ne pregăti pentru următorii o sută de ani şi de a continua să ducem mai departe misiunea începută în 1921, de a acţiona mereu spre binele oamenilor.”

    Nivelul total al investiţiilor planificate de companie pentru acest an a fost de peste 47 de milioane de lei. O parte din această sumă a fost deja alocată dotării cu echipamente şi instalaţii de ultimă generaţie a unităţii de producţie deschisă de Biofarm în 2021. Producătorul va direcţiona investiţiile şi către creşterea eficienţiei activităţilor desfăşurate în cealaltă unitate de producţie a companiei, către amenajarea spaţiilor de birouri, dar şi către tehnologizare, în linie cu standardele internaţionale de certificare GMP (good manufacturing practice). În plus, o parte din bugetul de investiţii va fi alocat reînnoirii flotei auto.

     

    Cea mai mare investiţie greenfield din ultimii 30 de ani

    De-a lungul anilor de activitate, compania a pus accent pe alinierea la noile cerinţe ale pieţei şi nevoile consumatorilor. „Ne dorim ca la finalul zilei să avem gata de pus pe raftul din farmacie cel mai bun produs pentru consumatorii noştri. De aceea am lucrat la dezvoltarea unui portofoliu de soluţii terapeutice actuale şi relevante consumatorului modern, translatat prin upgrade-ul imaginii brandurilor longevive, cât şi setarea unui ritm de inovare alert în segmentele emergente din categoria consumer healthcare (CHC).”

    Pe zona de strategie de afaceri, adaugă el, principala provocare este generată de un nivel ridicat de competitivitate. „România este o piaţă în continuă creştere, atât prin dezvoltarea noilor categorii, cât şi prin pătrunderea a noi jucători pe piaţa din România. Dar reuşim să ne menţinem activi şi să ocupăm poziţii de top în categoriile în care suntem prezenţi, categorii în care investim resurse semnificative astfel încât consumatorii să fie informaţi şi responsabilizaţi în procesul decizional de cumpărare.”

    Cătălin Vicol, director general, Biofarm: „Să lucrezi în industria noastră înseamnă să contribui la creşterea calităţii vieţii oamenilor şi să faci bine celor din jur, iar sfatul meu pentru tineri este să fie întotdeauna creativi, să caute oportunităţi de dezvoltare şi să nu înceteze niciodată să inoveze.”

    Şi la capitolul forţă de muncă industria are de suferit pe anumite categorii de personal. În prezent, Biofarm are un număr de 390 de angajaţi. „În industria în care activăm există categorii de personal care pot fi caracterizate prin deficit de forţă de muncă, mai ales în cazul personalului necalificat din unitatea de producţie: maşinişti, ambalatori, operatori. În Bucureşti, atragerea resurselor umane cu studii de specialitate este mai provocatoare, fiind active mai multe unităţi producătoare de medicamente”, susţine Cătălin Vicol. În zona de producţie, el spune că România nu a mai dezvoltat în ultimii 30 de ani şcoli de chimie sau de farmacie. „Acest lucru creează o competiţie foarte mare când vine vorba de găsirea unor candidaţi potriviţi. Ca soluţie la această provocare, pe tot parcursul procesului de dezvoltare şi cercetare, am creat un ecosistem de parteneriate cu specialiştii de top ai industriei pentru a susţine progresul ştiinţific atât în industria farmaceutică, cât şi în universul academic. Avem o zonă de dezvoltare constantă şi pentru nucleul de specialişti pe care îl avem în echipă, chiar dacă au deja o experienţă vastă. Le oferim acces la cursuri de perfecţionare pentru dezvoltarea şi validarea metodelor analitice la standarde europene.”

    În ceea ce priveşte încercările aduse de pandemie în dreptul companiei Biofarm, Cătălin Vicol spune că una dintre ele a fost presiunea de a implementa măsuri de siguranţă sanitară serioase, „care să ne permită în acelaşi timp să producem la capacitate maximă, pentru că noi am tratat activitatea de producţie ca pe un sector vital”. Compania s-a asigurat că are stocurile necesare de materii prime pentru ca fluxul de producţie să se desfăşoare în mod obişnuit. „În 2020 am produs la capacitate maximă, pentru a putea veni în sprijinul consumatorilor noştri.”

     

    Despre viitor, în plan local şi internaţional

    Ca tendinţe remarcate în ultima vreme în industria farmaceutică locală, Cătălin Vicol susţine că în primul rând, consumatorii devin din ce în ce mai sofisticaţi, mai informaţi şi apelează din ce în ce mai mult la automedicaţie. De asemenea, lista de cumpărături uzuală s-a lărgit cu produse destinate susţinerii sistemului imunitar şi well-being. „Analizând impactul negativ al pandemiei, se poate observa o creştere a consumului pentru produse din categoria anxiolitice şi stres. Ne concentrăm să răspundem rapid şi eficient nevoilor acestora şi ne dezvoltăm portofoliul astfel încât să acoperim cât mai multe arii terapeutice.”

    Ca planuri de viitor, Cătălin Vicol spune că unul dintre principalele obiective ale companiei este să lanseze produse care să vină în întâmpinarea nevoilor actuale ale consumatorilor. „Ne-am propus ca, în următorii ani, să ne dublăm cifra de afaceri. De aceea, urmărim să creştem organic, prin produsele pe care le avem in portofoliu astăzi, dar şi prin dezvoltarea de produse noi.” Nevoia de produse noi, adaugă el, este foarte importantă pentru viitor. „Planurile pentru următorii 5-7 ani ne obligă să dezvoltăm o serie de formule de produse noi pe care le vom pune pe piaţă. Suntem unul dintre cei mai importanţi jucători din categoria consumer healthcare, iar obiectivul nostru este să devenim lider în termeni de volum şi să ne situăm în top 3 din punct de vedere valoric.”

    Potrivit lui Vicol, creşterea exporturilor se înscrie, la rândul său, printre obiectivele importante ale companiei în strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Biofarm realizează, în prezent, exporturi în 12 ţări (Azerbaidjan, Cehia, Cipru, Georgia, Irak, Lituania, Malta, Moldova, Rusia, Ungaria, Ucraina, Kârgâzstan), iar obiectivul pentru perioada următoare este ca exportul să reprezinte 10% din vânzările totale. „În acest sens, vizăm extinderea pe pieţe din Asia de Sud-Est, Africa şi Orientul Mijlociu. Noi producem anual 24-25 de milioane de unităţi de medicamente şi suplimente alimentare, dintre care 21,5 milioane de unităţi le punem pe piaţa din România, restul merg la export. Capacitatea de producţie poate fi extinsă până la 100 de milioane de unităţi.”

     

    De un deceniu şi jumătate în pharma

    Executivul a împlinit chiar luna aceasta trei ani de când a preluat conducerea Biofarm în calitate de director general, şi peste 15 ani de când lucrează în industria farma. Anterior, a condus filiala locală a Walmark, între 2008 şi 2016, iar din 2010 a ocupat şi funcţia de director regional responsabil de România, Bulgaria, Ungaria şi Moldova. În perioada 2016-2018, a fost director general al Air Liquide Vitalaire România, una dintre cele mai mari companii pe piaţa serviciilor medicale respiratorii şi a dispozitivelor medicale la domiciliu. Potrivit lui, „Biofarm a fost întotdeauna un angajator important în România, compania oferind locuri de muncă înalt calificate într-o industrie vitală şi în creştere”. De aceea, în echipa pe care a format-o din rolul actual, spune că a căutat întotdeauna să aducă persoane care să fie foarte bine pregătite pe ramura pe care operează, ceea ce a reprezentat însă o mare provocare, având în vedere insuficienţa forţei de muncă calificată în domeniul pharma. „Activăm într-un domeniu în care trebuie să ne îmbunătăţim constant şi rapid modul de lucru astfel încât să atingem standardele cerute de ritmul alert de dezvoltare. Aşadar, oricine se alătură echipei noastre trebuie să fie motivat de performanţă, inovaţie, responsabilitate, grijă şi pasiune”, enumeră el calităţile pe care le consideră esenţiale la oamenii din echpa sa.

    Pe fondul unei creşteri considerabile a industriei farmaceutice, înregistrată în ultimii ani, şi a cererii importante atât din zona de cercetare şi dezvoltare, cât şi în producţie şi vânzări, Cătălin Vicol este de părere că orice tânăr care îşi alege o carieră în industria farmaceutică are posibilităţi nenumărate de dezvoltare şi de afirmare. „Să lucrezi în industria noastră înseamnă să contribui la creşterea calităţii vieţii oamenilor şi să faci bine celor din jur, iar sfatul meu pentru tineri este să fie întotdeauna creativi, să caute oportunităţi de dezvoltare şi să nu înceteze niciodată să inoveze”, încheie el.

  • Al cincilea vaccin împotriva COVID. Decizia UE privind vaccinul Novavax, în câteva săptămâni

    Autoritatea de reglementare a medicamentului din Uniunea Europeană ar putea lua o decizie cu privire la aprobarea vaccinului anti-COVID de la Novavax „în câteva săptămâni”, dacă datele primite de la producătorul de medicamente sunt suficiente pentru a dovedi eficacitatea serului.

    Vaccinul pe bază de proteine, denumit Nuvaxovid, a început să fie evaluat din februarie, a declarat Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), iar astfel de evaluări permit o aprobare rapidă, potrivit Reuters.

    Dacă va fi aprobat de EMA, vaccinul ar fi al cincilea împotriva coronavirusului din regiune, alăturându-se celor de la Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca şi Johnson & Johnson.

    Aprobarea ar putea veni cu mult înaintea autorizării în Statele Unite, unde Novavax a trebuit să rezolve anumite probleme de fabricaţie şi se aşteaptă să depună cererea de aprobare până la sfârşitul anului.

    EMA a precizat că două dintre grupurile sale consultative analizează diverse planuri prezentate de Novavax privind gestionarea riscurilor şi studiile serului pentru utilizarea la copii.

    Vaccinul de la Novavax a primit prima aprobare de utilizare de urgenţă la începutul acestei luni în Indonezia.

    Compania a cerut, de asemenea, sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Filipine a autorizat miercuri utilizarea de urgenţă a unei versiuni fabricate de Institutul Serum din India.

  • (P) Terapia – un secol de inovaţii pentru sănătate

    În urmă cu un secol, doi biochimişti Prof. Dr. Reinbold Adalbert şi asistentul său Dr. Stern Wilhelm înfiinţau la Cluj-Napoca laboratorul chimico-farmaceutic “TERAPIA”, marcând începuturile a 100 de ani de cercetare, ştiinţă şi inovaţie puse în folosul sănătăţii oamenilor.

    Terapia – o istorie plină de descoperiri şi inovaţii

    Cei doi fondatori au conturat din start destinul companiei în slujba sănătăţii astfel că, încă de la început, Terapia oferea acces la substanţe active, tablete, injecţii, tincturi şi capsule. Şi tot la Terapia, oameni de ştiinţă, medici şi profesori de la Universitatea de Medicină din Cluj, condusă atunci de marele Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, făceau cercetări şi experimente pentru a dezvolta noi formule care au revoluţionat la acea vreme modul în care oamenii îşi îngrijeau sănătatea.

    Medicamentele Terapia sunt prezente în peste 25 de ţări

    Din 1952, când este consemnat primul export, laboratorul devenit peste ani una dintre cele mai moderne fabrici de produse farmaceutice din Romania a produs constant şi pentru export, iar astăzi compania Terapia distribuie preparate farmaceutice în peste 25 de ţări şi produce anual 93 de milioane de cutii de medicamente în peste 300 de forme farmaceutice.
    Păstrând aceeaşi misiune de la înfiinţare până în prezent, Terapia – o companie SUN PHARMA a crescut continuu devenind cea mai importantă companie de medicamente generice şi produse OTC din România dar şi parte a grupului SUN PHARMA, o organizaţie bazată pe cercetare şi dezvoltare care reuneşte 42 de situri de producţie, în care se fabrică peste 2.000 de medicamente inovative, generice şi OTC ce se regăsesc în peste 100 de ţări.

    De-a lungul celor 100 de ani existenta, compania s-a adaptat constant la procesul de schimbare prin investiţii în tehnologii şi echipamente de vârf ce asigură obţinerea unor produse la cel mai înalt standard calitativ. 

    Astfel, cu o multitudine de inovaţii concentrate pe nevoile de sănătate ale oamenilor, Terapia – o companie SUN PHARMA şi-a extins în mod constant portofoliul de produse, dezvoltând pe lângă brandurile puternice care sunt consacrate pentru eficienţa lor de generaţii într-o gamă largă de afecţiuni şi produse inovatoare sau noi opţiuni de tratament şi prevenire a bolilor.

    Un nou secol de progrese pentru sanatate

    În 2021, cu ocazia aniversarii unui secol de activitate neîncetată, Terapia şi-a luat angajamentul de a folosi experienţa şi cunoştinţele pe care le-a dobândit în ultimii 100 de ani pentru a oferi în continuare oamenilor cele mai avansate soluţii pentru menţinerea sănătăţii.

    Şi în următorii 100 de ani, Terapia – o companie SUN PHARMA va duce mai departe misiunea de a fi aproape de oameni şi va pune în slujba sănătăţii lor ştiinţa, tehnologia şi inovaţia!

  • Un business atipic: cutiile de supravieţuire. Cine sunt companiile care vor să facă profit din activităţi specifice Crucii Roşii

    Fie că sunt dezastre care se petrec, pentru moment, numai în filme şi seriale, fie că sunt unele reale, multă lume doreşte să fie pregătită pentru orice eventualitate. Ca atare, se caută truse de supravieţuire care conţin tot felul de obiecte necesare, de la lopeţi la medicamente, dar care trebuie să mai îndeplinească o condiţie: să arate bine.

    Organizaţiilor guvernamentale din SUA şi celor nonprofit precum Crucea Roşie li s-au adăugat astfel companii care încearcă să scoată profit din pregătirea populaţiei pentru dezastre, scrie New York Times. Acestea din urmă sunt atrase de interesul în creştere al oamenilor care doresc să fie gata pentru calamităţile provocate de schimbările climatice, de exemplu. Dacă în trecut, companiile care comercializează truse de supravieţuire aveau drept clienţi foşti militari ori persoane preocupate de supravieţuire în orice condiţii, cele mai nou apărute se adresează publicului larg, aşa cum o arată materialele de marketing, în care apar persoane cărora le place să petreacă timp în natură.

    Printre ofertanţii de truse de supravieţuire de tip nou se numără Judy sau Preppi, care acordă o mare atenţie aspectului produselor lor pentru clienţii care nu vor să renunţe la eleganţă în niciun caz. Ca să atragă lumea, aceste companii au grijă să nu folosească reclame care să sperie publicul, cum ar fi cele care includ imagini de la dezastre, şi se străduiesc să-şi prezinte produsele drept prietenoase şi nu intimidante.

    Produsele Judy se remarcă prin culoarea portocalie a truselor, ambalate în cutii de plastic, trolere sau genţi, care conţin medicamente, pături, pacheţele cu apă de băut, alimente, bricege, lumânări şi lanterne, în varianta simplă, iar în varianta completă includ şi acumulatoare portabile, care pot fi folosite pentru încărcat dispozitive mobile ori alimentat electrocasnice mici.

    Preppi vinde truse de supravieţuire în rucsacuri şi genţi aspectuoase, dar în acelaşi timp şi sobre.

  • Gigantul farmaceutic Johnson & Johnson, cu o capitalizare de 500 mld. dolari, anunţă că se va împărţi în două companii publice diferite. Acţiunile, creştere de 3% în premarket

    Acţiunile Johnson & Johnson (JNJ) au crescut după ce grupul american a declarat că se va împărţi în două companii publice. Astfel, o societate se va concentra asupra medicamentelor şi produselor medicale, iar cealaltă se va axa pe produse de consum, relatează Bloomberg.

    Gigantul din industria medicală se va desprinde de divizia de consum într-un interval cuprins între 18 şi 24 de luni. Divizia s-a confruntat cu o serie de procese adresate mai multor produse, precum pudra de bebeluşi, care a fost asociată cu mai multe tipuri de cancer la ovare.

    Vineri, acţiunile JNJ creşteau cu 3% în premarket.

    De-a lungul timpului, braţul farmaceutic a fost cel mai bun performer din cadrul Johnson & Johnson. Divizia de medicamente a generat 55% din totalul vânzărilor de anul trecut, 28% venind din segmentul de dispozitive medicale, iar 17% din sectorul dedicat produselor de consum. Per total, JNJ a înregistrat venituri de 83 de miliarde de dolari în 2020, iar analiştii estimează vânzări de 94 de miliarde de dolari în 2021.

    În prezent, societatea analizează alternativele pe care le implică împărţirea, spune CFO-ul Joseph Wolk.

    „Încă suntem în fazele incipiente. Luăm în calcul atât o opţiune de tip «spin», cât şi un IPO (ofertă publică iniţială – n.r.) prin splitare”. Va mai dura ceva timp până vom vedea ce ne indică piaţa.”

    Acţiunile JNJ s-au apreciat anul acesta cu doar 3,6%. Între timp, rivalii de la Pfizer au obţinut un plus de 36%, iar Merck şi Moderna sunt pe plus cu 77%, respectiv 102%.

    Decizia companiei vine după ce General Electric a anunţat că se va împărţi în trei entităţi. Deşi conglomeratele americane formate din businessuri diferite erau destul de numeroase la un moment dat, tot mai multe companii consacrate, care au dominat mediul de business la nivel global, decid să îşi divizeze afacerile în entităţi mai mici, în aşa fel încât executivii să poată răspundă mai rapid în faţa trendurilor economice şi preferinţelor clienţilor.

    Johnson & Johnson are o valoare de piaţă de aproape 500 de miliarde de dolari.

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Stimaţi lideri de la PSD, PNL şi UDMR, dacă tot v-am prins la negocieri împreună vă rog nu uitaţi ca în planul de guvernare să treceţi 100 de milioane de euro pentru fabrici de medicamente

    O foarte scurta opinie, reluand ceea ce am mai scris despre acest subiect in ultimele 18 luni,

    aici: Domnule Iohannis, Domnule Orban: daţi-mi 100 mil. euro, strângem o echipa de specialişti şi construim trei fabrici: una de vaccinuri, una de injectabile pentru ATI şi una de alcool izopropilic

    aici: Dragoş Damian, CEO Terapia: Domnule Ciolacu, Domnule Dâncu, aceeaşi solicitare: daţi-mi 100 de milioane de euro şi construim trei fabrici: una de vaccinuri, una de injectabile pentru ATI şi una de alcool izopropilic

    si aici: Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnule Premier, curaj, iesiţi din robia influencerilor de partid. Pe 10 mai, la Bruxelles, puneţi pe masă 20 milioane de euro (0,1%) din PNRR pentru o fabrică de vaccinuri

    Asadar, toate datele au fost prezentate deja, insa acum am satisfactia ca toata lumea sta la masa la negocieri si, in plus, este prezent si UDMR, care poate sa impartaseasca din experienta Ungariei (tara pe care deja am depasit-o la PIB-ul / capita) care a aprobat investitii de 200 milioane Euro (jumatate din cat am sugerat in opinii) pentru 50 de companii urmarind sa scada dependenta tarii vecine de “bunavointa si ajutorul altora”, cum se exprima Ministrul de Externe ungar.  

    Daca avem de la Buget 270 milioane de Euro pentru 12 elicoptere Black Hawk (fabricate, apropos, in Polonia, tara pe care urmeaza sa o depasim la PIB / capita in urmatorii doi ani) gasim si 100 milioane de Euro pentru fabricarea de medicamente, bani care nici macar nu trebuie sa vina de la Buget ci din fonduri de rezilienta pentru sanatate, din PNRR, EU4Health sau alte surse de finantare dedicate.

    Fabricile de medicamente inseamna nu numai medicamente pentru zile albe si zile negre, dar si tehnologie care permite calificarea de varf a resursei umane (inclusiv crearea de slujbe calificate pe orizontala si verticala) si venituri financiare care raman in Romania.

    Daca aveam industrie farmaceutica puternica probabil ca depaseam Ungaria si Polonia inca de acum cativa ani si aveam si economie sustenabila, pentru ca una este PIB-ul din industria de manufactura si exporturi si alta din servicii si importuri.

    Dupa ce terminati de negociat pozitiile si orgoliile, negociati pragmatic si industriile strategice, pentru ca Romania sa se schimbe serios pana in 2030.

  • Cererea pentru paracetamol a crescut şi cu 20% în primele opt luni din acest an

    Criza sanitară generată de COVID-19 se vede şi în creşterea cererii pentru paracetamol, un medicament inclus în protocolul terapeutic pentru cazurile uşoare. De exemplu, în cazul Zentiva, în primele opt luni din 2021 cererea pentru paracetamol a fost cu 20% mai mare chiar faţă de aceeaşi perioadă din 2020.

    „Creşterea în volume, pentru paracetamol, considerăm că se întâmplă în context pandemic – para­cetamolul ca medicament în protocolul de tratare a COVID-19, dar şi în răceli“, au transmis reprezentanţii Zentiva. Iar anul trecut, în plină pandemie, Zentiva a avut un ritm spectaculos de creştere privind volumul solicitărilor de paracetamol în perioada ianuarie-august 2020, de 117% creştere faţă de acelaşi interval din anul anterior. O creştere spectaculoasă a avut-o şi Antibiotice Iaşi, care a reintrodus în portofoliu paracetamolul din martie 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID. În ceea ce priveşte cererea din fabrica Terapia Cluj, în aceeaşi perioadă de opt luni din 2021 vânzările au revenit la nivelul anului 2019.

  • Raliu de peste 8% pe acţiunile Merck, gigantul farmaceutic care susţine că a creat primul medicament anti-Covid-19 ce reduce cu 50% riscul de spitalizare şi deces. Scăderi pe acţiunile principalilor producători de vaccinuri anti-coronavirus

    Acţiunile gigantului farmaceutic Merck (simbol bursier MRK) au crescut cu peste 8% în New York, după ce compania a anunţat că a dezvoltat împreună cu Ridgeback Biotherapeutics un medicament anti-Covid-19 care reduce cu 50% riscul de spitalizare şi deces.

    Dacă va fi autorizat, tratamentul – numit Molnupiravir – va deveni primul medicament antiviral cu administrare orală care poate combate coronavirusul.

    Merck este prima companie farmaceutică din lume, înfiinţată în urmă cu 353 de ani de Friedrich Jacob Merck. În prezent, capitalizarea societăţii ajunge la 205 miliarde de dolari.

    Cererea de utilizare în caz de urgenţă „va veni în curând”, au spus Merck şi Ridgeback. Totuşi, un comitet independent de monitorizare a datelor, în colaborare cu FDA (Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente), le-a recomandat celor două companii să înceteze procesele de recrutare pentru ultima etapă de testare a pilulei, notând în acest sens faptul că rezultatele au la bază o analiză interimară, potrivit Business Insider.

    Astăzi, acţiunile Moderna – unul dintre principalii producători de vaccinuri anti-coronavirus – au scăzut cu 14%, iar Pfizer a înregistrat un minus de peste 2%. Totodată, acţiunile Johnson & Johnson s-au depreciat cu 1,2%.

    Pieţele nu au întârziat să reacţioneze, principalii indici bursieri din Statele Unite deschizând pe plus şedinţa de tranzacţionare de vineri, 1 octombrie. De asemenea, evoluţiile vin în contextul în care investitorii încearcă să profite de ocazie şi să cumpere acţiuni prezente în sectoare care au înregistrat scăderi în luna septembrie.

    Indicele bursier Dow Jones a crescut până la ora publicării ştirii cu 0,7%, în timp ce S&P 500 s-a apreciat cu 0,35%. Nasdaq, indicele marilor companii tech, a înregistrat o evoluţie neglijabilă, de 0,03%.

     

  • Companiile farma au crescut volumele de medicamente pe piaţă şi cu 27% în ultimii cinci ani

    Ultimii cinci ani au adus creşteri chiar şi de două cifre pentru companiile farmaceutice în ceea ce priveşte volumul de medicamente pe care le pun pe piaţa locală şi care au ajuns, prin farmacii, la pacienţii români. Astfel, cinci companii – Zentiva, Sun Pharma, GSK, Krka şi Viatris (fostul Mylan) au crescut volum cu peste 20%, potrivit ZF pe baza informaţiilor de la compania de cercetare de piaţă Cegedim.

    „Lansarea de produse noi este un motiv, deoarece au ieşit în ultimii cinci ani foarte multe produse de sub brevet şi atunci producătorii de generice au adus produse noi, mai ieftine. Şi starea de sănătate a populaţiei pare să fie deteriorat dacă creşte numărul de unităţi vândute “, a spus pentru ZF Dragoş Damian, preşedintele patronatului producătorilor români de medicament PRIMER şi CEO al Terapiei Cluj, unul dintre cei mai mari producători locali de medicament din ţară. .

    Cea mai mare creştere în volum a avut-o Glaxosmithkline, compania britanică, de peste 27%, din calculele ZF, de la 24 mil. unităţi în 2015 la 31 mil. unităţi în 2020.

    Primele zece companii după volum prezentate mai bine de jumătate din piaţa totală.