BusinessMagazin

Tag: mandat

  • Un oraş din vestul ţării a rămas fără primar. Ce s-a întâmplat cu edilul care era în funcţie de peste 20 de ani

    „Prefectul judeţului Arad, Florentina Horgea, a emis în data de 20 februarie a.c. Ordinul nr. 138/ 2018, privind încetarea de drept a mandatului de primar al oraşului Sebiş, funcţie ocupată de Gheorghe Petru Feieş”, a declarat printr-un comunicat de presă Eugenia Crainic.
     
    Încetarea mandatului de primar al oraşului Sebiş survine în urma solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate nr. 3039/G/II din 31.01.2018, care a stabilit starea de incompatibilitate în care s-a aflat primarul Gheorghe Petru Feieş.
     
    „Până la data organizării alegerilor parţiale, atribuţiile funcţiei de primar vor fi preluate de o altă persoană, cel mai probabil viceprimarul oraşului”, a adăugat Eugenia Crainic.
     

  • Povestea managerului care a transformat Profi în reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România

    Daniel Cîrstea lucrează în retail din 2001, trecându-şi în portofoliu nume locale şi internaţionale precum Artima (actualmente Carrefour), Carrefour şi apoi Profi. La Profi a ajuns în 2010, când retailerul era pe locul 13-14 în piaţă, după cum îşi aminteşte executivul român. Avea 82 de magazine şi afaceri de 600 mil. lei.

    A ocupat mai multe poziţii în companie până când în 2015 a devenit director general. În mandatul său de conducere lanţul de magazine a ajuns la peste 700 de supermarketuri şi magazine de proximitate sub trei branduri, dintre care unul dedicat zonei rurale. Mai mult, businessul a trecut de pragul de 1 mld. euro (4,7 mld. lei) anul trecut, potrivit lui Daniel Cîrstea, valoare ce îi permite retailerului să urce în prima parte a clasamentului celor mai mari jucători din comerţul alimentar.

    Românii cheltuie anual peste 20 mld. euro pe mâncare şi bunuri de larg consum, iar circa 60% din bani merg către comerţul modern, mai exact către cele zece reţele străine de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry sau proximitate modernă. Profi este unul dintre cei zece jucători, cel mai extins dintre ei. Acest titlu a fost adjudecat anul trecut, în mandatul lui Daniel Cîrstea, care are 38 de ani. Aproape jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în comerţul alimentar, un domeniu despre care spune că ”singura constantă în retail este schimbarea“. Asta l-a şi atras de altfel să rămână. Ce l-a determinat să se angajeze prima dată în domeniu? A fost o conjunctură fericită.

    Era 2001 când s-a angajat prima dată în retail. ”Abia terminasem facultatea şi eram în Timişoara când l-am cunoscut pe Florentin Banu, atunci proprietarul magazinelor Artima“, îşi amintea recent executivul român.

    Florentin Banu este antreprenorul care a dezvoltat în trecut brandul de napolitane Joe, vândut către gigantul elveţian Nestlé, şi supermarketurile Artima, pe care le-a vândut fondului de investiţii Enterprise Investors (şi preluate ulterior de către Carrefour).

    Daniel Cîrstea habar nu avea la momentul acela ce înseamnă retailul. Avea mai multe opţiuni să se angajeze, însă Florentin Banu l-a convins. ”Era încă de atunci un antreprenor autentic, fără frică. Iar pasiunea mea pentru retail de la el o am“, îşi aminteşte executivul. De altfel, antreprenorul a rămas de-a lungul anilor unul dintre modelele sale în viaţă şi în carieră, alături de Pawel Musial (cel care a condus Profi până în 2015) şi de Călin Costinaş (adjunctul său în cadrul Profi în prezent).

    ”L-am întrebat pe Florentin Banu de ce m-a ales pe mine, iar el mi-a spus că nu se bazează pe şcoala făcută, pentru că poţi învăţa la locul de muncă, iar rezultatele vin pe parcurs. Contează să te înconjori de oameni de încredere. Ceea ce am făcut şi eu ulterior şi fac şi astăzi“, afirma Daniel Cîrstea recent.

    Crede că viaţa în general îţi este influenţată de 4-5 persoane, la fel şi cariera. Florentin Banu l-a învăţat despre antreprenoriat şi curaj. Pawel Musial i-a arătat că te poţi bate cu cei mari din retail, iar Călin Costinaş este ca o floare de lotus, ascultă oamenii. ”De la fiecare dintre ei am învăţat ceva ce eu nu aveam. Trebuie să te înconjori de oameni de încredere şi să vii la muncă cu plăcere.“ În cariera sa din retail, Daniel Cîrstea a învăţat multe. Puţini sunt cei care se pot mândri cu o carieră marcată de tranzacţii şi schimbări de acţionariat, expansiuni galopante şi evoluţii demne de un basm cu Feţi-Frumoşi, care cresc într-un an câţi alţii în şapte. Cum reuşeşte toate acestea? Se trezeşte de regulă la 6 dimineaţa pentru a ieşi la plimbare cu cei doi câini ai familiei. Totodată, când nu este în deplasări, încearcă la 7-8 seara să îşi încheie ziua de lucru pentru a se dedica familiei.

    Primul său job a fost în departamentul de contabilitate al lanţului de supermarketuri Artima, pentru că terminase o facultate cu profil economic. Şi-a dat seama însă că ce învăţase în şcoală nu avea legătură cu realitatea.

    ”Florentin Banu mi-a spus încă de la început că nu este pentru mine contabilitatea şi mi-a propus să merg în departamentul de achiziţii.“ I-a mai spus că dacă nu îi place se poate întoarce. Nu a făcut-o niciodată. După trei zile ştia că nu avea să o mai facă. A crescut, spune chiar el, încet, dar sigur. A fost iniţial asistent în departament, după care buyer, iar apoi a ajuns şef de magazin la Bistriţa, Oradea şi altele.

    În 2005, fondul de investiţii Enterprise Investors, cu care avea să se mai întâlnească apoi în carieră, a cumpărat de la Florentin Banu supermarketurile Artima. Atunci, Daniel Cîrstea afirmă că a avut contact cu comerţul modern, structurat şi ordonat. La momentul acela era senior category manager. Trei ani mai târziu ajunsese coordonatorul departamentului de achiziţii, când gigantul francez Carrefour a intrat în scenă. Grupul a preluat supermarketurile Artima şi şi-a făcut astfel intrarea pe acest segment al magazinelor mici după ce anterior fusese activ doar în domeniul hipermarketuri. Provocarea a fost atunci pentru Daniel Cîrstea şi să se mute cu jobul de la Timişoara la Bucureşti.

    Dar nu s-a adaptat în Capitală. ”Am învăţat multe în perioada aceea, dar nu reuşeam să mă simt ca acasă.“ Era vorba de o corporaţie unde spiritul antreprenorial era lăsat pe plan secund, spunea el recent. Aşa a decis să plece la Profi. Era 2010, iar retailerul era la momentul acela locul 13-14 în piaţă. Îşi aminteşte astăzi, uitându-se în urmă, că mulţi i-au spus că e nebun. Nu s-a lăsat influenţat, mai ales că o bună parte din echipă o ştia din Artima, iar alţii li s-au alăturat pe parcurs. Şi astăzi, 80% din top managementul Profi a avut o legătură cu lanţul de magazine Artima.

  • Lichiditate, lichiditate, lichiditate

    ”Creşterea lichidităţii bursei este în vârful listei mandatului meu. Nu putem vorbi despre obiective exacte – putem vorbi despre aşteptările investitorilor, iar acestea vizează o dublare a lichidităţii bursei; însă, ca potenţial şi interval de timp pentru atingerea acestui potenţial, nu pot înainta nicio predicţie“, îşi descrie Adrian Tănase principala misiune asumată a mandatului de patru ani la conducerea Bursei de Valori Bucureşti, emitent cu 241 de milioane de lei, unde a preluat recent rolul ocupat anterior de polonezul Ludwik Sobolweski.

    La o primă discuţie cu presa în noua sa funcţie, organizată la doar trei zile de când şi-a ocupat noul birou, Adrian Tănase (43 de ani) trasează, în câteva tuşe, priorităţile de pe lista mandatului său, cât şi principalele repere ale carierei sale. ”Cariera mea este o oglindă foarte bună a pieţei de asset management din România“, îşi descrie noul şef al BVB parcursul profesional început în urmă cu aproximativ două decenii şi construit exclusiv în piaţa de capital. A absolvit în 1998 Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică în cadrul ASE, iar prima interacţiune cu Bursa de Valori Bucureşti a obţinut-o imediat după absolvirea facultăţii, când s-a angajat ca analist financiar la firma de brokeraj SVM Interbrok. Ulterior, a ocupat o funcţie în compania Societăţii de Administrare a Investiţiilor Tora Invest, unde a lucrat circa trei ani (1999-2001). ”A urmat apoi criza FNI, iar toată piaţa de asset management a fost distrusă, astfel că a urmat o perioadă în care am fost freelancer, din 2001 până în 2005.“ |n 2005 s-a angajat la compania slovenă KD Investments, cu activităţi într-un domeniu similar, care intrase pe piaţa locală, de unde a fost recrutat un an mai târziu de ING Asigurări de Viaţă (acum NN Asigurări) pentru a face managementul portofoliului de acţiuni al companiei de asigurări. Nu a mai părăsit grupul olandez şi a evoluat în diferite funcţii în cadrul acestuia, cea mai recentă înainte de numirea sa ca director general al BVB fiind ca director de investiţii pentru fondul de pensii al NN, cel mai mare de pe piaţa locală, care are în administrare active de 14 miliarde de lei.

    ”Cred că rolul de director de investiţii la cel mai mare fond de pensii din România a fost cel mai solicitant; acesta însă cu siguranţă îmi va solicita mai multă energie şi va aduce mai multe provocări.“ Spune că anul trecut a fost unul dificil, nu doar pentru NN, care a primit cea mai mare amendă din industrie fiindcă şi-a avertizat clienţii cu privire la o discuţie despre naţionalizare (care s-a şi întâmplat în cele din urmă, prin reducerea cuantumului din venituri virat în contul pilonului II), ci pentru întreaga industrie; comunicarea cu autorităţile s-a dovedit a fi soluţia. ”Este important să existe o comunicare eficientă – cred că acest lucru s-a întâmplat anul trecut în ceea ce priveşte industria de fonduri de pensii. Şi în viitor ar trebui să nu ne mai surprindem unii pe alţii.“ Spune că o comunicare constructivă este esenţială şi în noul rol de la BVB, multe dintre iniţiativele de aici depinzând de aceasta. ”Este o activitate cu totul diferită faţă de ceea ce făceam acolo, atât ca responsabilităţi trasate în fişa postului, dar şi ca echipă pe care o am în management. Aici am o echipă mai mare, jucătorii implicaţi sunt mai mulţi şi cred că această funcţie mă va solicita mai mult faţă de ceea ce am făcut până acum.“

    Spune că vechea conducere a lăsat bursa într-un loc în care pot continua proiectele pe care le are în vedere în viitor. ”S-a simţit în aceste trei zile că nu sunt lucruri mari de făcut – o restructurare, de pildă, nu este necesară. Trebuie să reprioritizăm anumite lucruri, însă vechea conducere a lăsat bursa într-un loc bun pentru a termina proiectele viitoare.“ Tănase adaugă că nu poate oferi detalii concrete referitoare la proiectele pe care le va derula, însă trasează în câteva linii priorităţile sale. Din punctul lui de vedere, lichiditatea bursei vine din trei dimensiuni; prima dintre acestea este listarea de noi companii: ”Ca să avem lichiditate la bursă, trebuie să avem companii listate; fără companii la bursă, avem un potenţial limitat. Cumva am atins această dimensiune“, spune el, referindu-se deopotrivă la listările  unor companii private în mandatul predeccesorului său (Digi, Sphera Franchise Group, precum şi ale celor de stat Nuclearelectrica, Romgaz).

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Alegerea neaşteptată a lui Putin. Ce job şi-a găsit, dacă nu va câştiga prezidenţialele în martie

    Nu există aproape nicio şansă ca Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, să piardă alegerile prezidenţiale din luna martie. Autorităţile i-au interzis participarea la scrutin principalului său oponent, iar presa şi opinia publică îl susţin puternic pe actualul şef al statului, pentru un niou mandat.

    În timpul unei vizite la o fabrică de utilaje agricole, în plină campanie electorală, şeful statului a găsit şi un moment pentru a răta, în glumă, că este aproape de oamenii muncii.

    Putin a testat un simulator de condus combine şi a fost încântat. Directorul fabricii a promis că îl va angaja pe Putin, dacă rămâne fără actualul loc de muncă după alegeri.

    ”Dacă se întâmplă ceva, voi începe să lucrez ca şofer de combină după 18 martie”, a spus Putin. ”Nicio problemă, absolut nicio problemă”, a asigurat directorul, scrie realitatea.net

  • Povestea celor 13 ani de mandat ai Marianei Gheorghe la OMV Petrom

    ”Este foarte posibil să se simtă nevoia de mai mult dinamism.“ ”Trebuia adus cineva cu mai mult curaj.“ ”Mă aşteptam la această schimbare şi este chiar una binevenită.“ Reacţiile legate de anunţul sec al terminării mandatului Marianei Gheorghe, care are acum 61 de ani, la şefia Petrom, cu un an mai devreme, nu au întârziat să apară, cele mai multe fiind însă făcute sub protecţia anonimatului.

    ”Sunt mai mulţi factori care susţin o schimbare de CEO, mai ales la acest nivel“, spune însă Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul Consulteam, companie de HR. ”Sunt pe de o parte motive care ţin de o direcţie nouă a companiei. Poate fi o decizie de comun acord, poate chiar personală, sau poate este o schimbare generată de neîndeplinirea unor obiective“, mai spune specialista în resurse umane.

    Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la Academia de Studii Economice Bucureşti în 1979, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1989 şi Corporate Finance, cursuri la seral, la London Business School, în 1995. A lucrat pentru diverse societăţi din România şi pentru Ministerul Finanţelor. |ntre 1993 şi 2006, a lucrat pentru BERD în Londra, unde a deţinut diverse poziţii pe zona geografică Europa de Sud-Est şi regiunea caspică, ultima poziţie deţinută fiind de senior banker.

    După privatizarea Petrom în 2004, la propunerea BERD, a devenit membră a consiliului de administraţie al companiei, până la data de 15 iunie 2006, când a fost numită director general executiv (CEO) al Petrom.

    Mariana Gheorghe a fost primul director general adus de austriecii de la OMV, în contextul în care până la numirea ei îşi păstrase funcţia directorul care se afla pe post la privatizarea companiei în 2004, Gheorghe Constantinescu.

    În prima ieşire în presă de la numirea în funcţie, Mariana Gheorghe a spus două lucruri esenţiale, care probabil oglindeau strategia OMV de la acel moment. ”Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea în vara anului 2006 CEO-ul Petrom.

    La scurt timp după această declaraţie, Mariana Gheorghe mai spunea: ”Obiectivul nostru este să devenim lider de petrol şi gaze în Europa de Sud-Est. Deocamdată, suntem numai cel mai mare producător în această regiune. |n cadrul acestei strategii de internaţionalizare a operaţiunilor, vrem ca Kazahstanul să devină, alături de România, o regiune de core business (principală – n.r.). Zona Mării Caspice este ţinta noastră. Vrem să ridicăm producţia de ţiţei în Kazahstan la 30.000 barili pe zi. Printre ţinte se mai numără Turkmenistanul şi alte state din acea zonă. Ne uităm la piaţa din Rusia, unde am putea intra printr-o achiziţie. Vom ţine cont de specificul fiecărei pieţe şi de climatul local. Există o strategie de achiziţii pentru poziţionarea pe piaţă în funcţie de oportunităţi. Interesele de expansiune ale Petrom vizează, de asemenea, zona Mării Negre şi Ucraina. |n Ucraina, planurile noastre pot viza operaţiuni de retail sau de explorare şi producţie, fiind oportunităţi în sectorul de gaze“.

    Puţine din planurile enumerate mai sus s-au întâmplat.

    În Kazahstan, de exemplu, producţia medie de ţiţei şi gaze a Petrom a fost în 2016 de 8.400 de barili echivalent petrol, semnificativ mai puţin faţă de planurile trasate în 2006. Intrarea pe piaţa din Rusia, dezvoltarea în Turkmenistan sau Ucraina au rămas, la fel, ţinte neatinse.
    Coincidenţă sau nu, dacă la numirea Marianei Gheorghe se vorbea de internaţionalizare, la plecarea ei, OMV are aceeaşi strategie pentru Petrom.

    ”În cadrul întrevederii, conducerea OMV AG a prezentat strategia de dezvoltare a companiei, care include o creştere a gradului de internaţionalizare a Petrom, în vederea valorificării oportunităţilor existente în regiune, precum şi o creştere consistentă a investiţiilor începând cu anul acesta“, se arată în comunicatul dat de administraţia prezidenţială la scurt timp după întâlnirea pe care preşedintele Klaus Iohannis a avut-o cu CEO-ul OMV, Rainer Seele, întâlnire la care Mariana Gheorghe nu a participat.

    La scurt timp după comunicatul preşedinţiei, a venit şi comunicatul Petrom prin care anunţa terminarea mandatului Marianei Gheorghe, cu un an mai devreme, şi aducerea în locul ei a Christinei Verchere, 46 de ani.

    Noul CEO al Petrom face parte din BP din 1999 şi a trecut prin toate şocurile absorbite de gigantul petrolier, ultima funcţie ocupată fiind cea de regional president pentru Asia-Pacific. Unul dintre proiectele în care apare numele viitoarei şefe a OMV Petrom este un terminal de gaz natural lichefiat de 8 miliarde de dolari în Tangguh. Iniţial, proiectul era evaluat la 12 miliarde de dolari, dar au fost tăieri de costuri, după cum precizează Reuters. Chiar şi aşa, proiectul ar urma să genereze 10.000 de locuri de muncă în Indonezia. Anterior preluării mandatului din Djakarta, Christina Verchere a fost implicată într-un proces major de reorganizare în zona de upstream (explorare şi producţie) pe care l-a coordonat pentru BP din Houston.

    Chiar dacă şefia Marianei Gheorghe nu a echivalat cu internaţionalizarea mult dorită de OMV, Petrom s-a schimbat profund în cei 12 ani cât a durat mandatul ei.

    Petrom a ieşit complet din partea de petrochimie, prin închiderea Doljchim, urmată la scurt timp de închiderea Arpechim, una dintre cele două rafinării pe care producătorul de petrol şi gaze le moştenise la privatizare.

    Cele câteva achiziţii făcute în mandatul Marianei Gheorghe nu au contribuit la consolidarea poziţiei regionale a Petrom.
    În plin proces de reorganizare, în 2007, Petrom se decide să cumpere Petromservice, companie înfăşurată într-o ţesătură complexă de controverse, pentru care a plătit 328,5 milioane de euro.

    ”Piaţa românească pentru servicii petroliere, altele decât cele oferite de Petromservice, nu este pregatită să ofere volumul şi calitatea serviciilor cerute de Petrom. Prin urmare, am beneficiat de această oportunitate de a cumpăra activitatea de servicii petroliere a Petromservice şi de a o integra in companie“, spunea atunci Mariana Gheorghe. 

    În afară de această tranzacţie, mandatul Marianei Gheorghe nu s-a remarcat prin alte achiziţii, dar câteva proiecte sunt esenţiale şi ele pot contribui cu adevărat la visul de internaţionalizare al austriecilor de la OMV pentru Petrom.

    În mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a devenit unul dintre cei mai mari producători de energie din România, investind 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă.

    Dincolo de această centrală pe gaze, proiectul cheie din mandatul său rămâne parteneriatul cu ExxonMobil legat de explorarea şi, eventual, exploatarea rezervelor de gaze situate la mare adâncime în Marea Neagră. Acest proiect reprezintă o premieră în istoria de 150 de ani a producţiei de petrol a României şi a acţionat ca un magnet şi pentru alţi investitori care acum răscolesc adâncurile Mării Negre.
    |n mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin criza severă din 2008, reuşind la scurt timp după prăbuşirea Lehman Brothers să securizeze un împrumut masiv pentru stabilitatea companiei.

    ”Două lucruri au fost şocante pentru mine în 2008 şi în 2009“, spunea în toamna anului 2014 CEO-ul Petrom. ”|n primul rând, că a fi mare nu este o garanţie. Ba mai mult, să fii mare devenea o slăbiciune. |n al doilea rând, nu am crezut niciodată că preţul ţiţeiului poate să colapseze astfel. Am avut în luna iulie 2008 un preţ de 147 de dolari şi am ajuns la 35 de dolari în decembrie. |mi aduc aminte că, deşi la nivel internaţional criza fusese acceptată, România nu a acceptat că este în criză în 2009. Eram în data de 15 octombrie 2008, dată pe care nu o voi uita niciodată, când a avut loc finalizarea unui club deal, o tranzacţie bancară sindicalizată. Pentru noi a fost extraordinar de important să primim în acel moment acei 300-400 milioane de dolari, ca să trecem prin perioada grea care urma şi pe care o aşteptam. Este un lucru pe care l-am spus tuturor băncilor care ne-au ajutat atunci: că nu o să uităm niciodată votul de încredere pe care ni l-au acordat. |n ciuda crizei care se instalase în septembrie şi în ciuda faptului că noi nu aveam un istoric de creditare (avusesem bani din privatizare şi cash-flow), au avut încredere să ne dea 400 milioane de dolari. Acum, când mă uit în urmă, nu îmi vine să cred că am accesat 1,5 miliarde de euro în anul când toată lumea era complet debusolată de criză.“

    Tot în mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a depăşit pragul de un miliard de euro al profitului net, performanţă unică în istoria de business a României, care cu greu va fi egalată şi în anii următori.

    ”Este o mândrie şi o confirmare că astfel de rezultate se pot obţine şi în România, cu un mediu de afaceri bun„, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2014, la scurt timp după anunţarea rezultatelor preliminare pentru 2013.

    În anii următori însă, 2015 şi 2016, lucrurile nu au mai stat la fel de bine şi, în ciuda revenirii din 2017, aceasta nu a mai fost suficientă pentru ca Mariana Gheorghe să-şi ducă mandatul la capăt.

    ”Avem încredere că vom avea inteligenţa de a trece mai departe în aceste condiţii de piaţă complet diferite. Pentru mine, Petrom este mai mult decât o companie. E o pasiune“, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2015.

    Anul 2014 a adus o scădere de 56% a profitului raportat de companie. Scăderea preţului la petrol, vânzările mai slabe; dar mai ales deprecierea centralei de la Brazi şi a stocurilor de petrol au fost imposibil de contracarat de rezultatul bun din producţie. După aproape trei ani în care producţia de hidrocarburi fusese stabilizată, Petrom admitea că aceasta ar putea intra din nou pe un trend descendent, în contextul în care bugetul de investiţii al companiei urma să fie tăiat cu 25-30%. Inevitabilul s-a întâmplat. |n ultimul trimestru din anul trecut producţia totală de hidrocarburi a Petrom a fost de 165.000 bep/zi, în scădere uşoară faţă de al treilea trimestru. Analizând însă datele pe termen mai lung, scăderea producţiei de hidrocarburi este semnificativă. De exemplu, în ultimul trimestru din 2005, primul an după privatizarea Petrom, producţia de hidrocarburi era de 215.000 bep/zi, ceea ce înseamnă o scădere de peste 20% a cantităţilor extrase în intervalul de timp analizat.

    Această evoluţie este grăitoare pentru sectorul de explorare şi producţie de hidrocraburi din România, un domeniu cu o tradiţie de peste 150 de ani. |n lipsa demarării unor proiecte de extracţie noi, cum sunt cele din Marea Neagră, este greu de crezut că această tendinţă de scădere a producţiei de petrol şi gaze mai poate fi schimbată.

    Anul 2015 a fost însă şi mai dificil decât 2014, Petrom marcând primele pierderi de la privatizare.

    ”Este un an complex, iar principalul element este scăderea dramatică a petrolului. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că în absenţa elementelor speciale, rezultatul nostru operaţional este pozitiv. Ceea ce trăim acum este o perioadă normală pentru industria în care activăm„, spunea Mariana Gheorghe, încercând să explice pierderea de 690 milioane de lei din conturile Petrom de la finalul lui 2015. Profitul de un miliard de euro era deja istorie.

    Dincolo de rezultate, a devenit vizibilă înlăturarea managerilor români din boardul Petrom. La începutul lui 2016, grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, a făcut o schimbare fulgerătoare în cadrul firmei româneşti, înlocuindu-l înainte de terminarea mandatului pe Gabriel Selischi, cel care era responsabil de producţia de petrol şi gaze. Austriecii au trimis la Bucureşti un neamţ care a mai lucrat în Petrom. Cristian Secoşan, un alt român din boardul Petrom, plecase din conducerea companiei, la numai doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului.

    Odată cu plecarea Marianei Gheorghe, boardul Petrom are mari şanse, pentru prima dată în istorie, să devină 100% străin, singurul manager român rămas fiind Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru al directoratului, responsabilă cu activitatea de Downstream Gas.
    ”Avem 2.000 – 2.100 de middle manageri care au urmat programe de training (deşi nu toţi au făcut MBA) şi la care ne uităm cu încredere, pentru că ei formează viitoarea generaţie de manageri, iar unul dintre ei ar putea deveni viitorul CEO al companiei„, spunea în toamna anului 2012 Mariana Gheorghe. Aparent, niciunul dintre cei 2.000 de middle manageri nu a fost suficient de bun pentru a păstra conducerea Petrom acasă.

    ”Încrederea este cel mai important intrument în mediul de afaceri şi se construieşte“, mai spunea în toamna anului 2014 Mariana Gheorghe, lăsând acum în urma sa una dintre cele mai solide companii din punct de vedere financiar, semnificativ mai suplă faţă de momentul începerii mandatului său.

    Cu toate acestea, niciun manager local nu a avut încrederea austriecilor pentru a gestiona aurul negru al României.

    Elasticitatea operaţională rezultată în urma tăierilor de costuri şi a renunţării la majoritatea activelor non-core realizată de Mariana Gheorghe îi lasă mână liberă Christinei Verchere, noul CEO al Petrom, pentru a îndeplini planul de internaţionalizare al Petrom.
    La final însă, rămâne o întrebare. Ce fel de internaţionalizare? Internaţionalizare prin achiziţii sau o internaţionalizare a resurselor în lipsa unei pieţei interne?  

    ”Cine conduce Petrom controlează economia românească, iar cine stăpâneşte economia poate controla şi politica“, spunea la privatizarea Petrom fostul premier Adrian Năstase, chiar când se semna contractul cu austriecii de la OMV.

    BP, compania de unde vine noul şef al OMV Petrom, deţine circa 20% din acţiunile Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, la vârful grupului rusesc fiind Igor Sechin, un apropiat de-al preşedintelui Vladimir Putin. Tot în Rosneft sunt acţionari şi chinezii de la CEFC China Energy, viitorii proprietari ai Rompetrol. Atât BP, cât şi CEFC au acorduri cu Rosneft pentru aducerea gazului şi petrolului rusesc pe pieţele europene.

    Gazul românesc cum se va internaţionaliza?

  • Siegfried Mureşan, propunerea PMP pentru premier: “Viorica Dăncilă a avut nevoie de 8 ani de mandat pentru primul raport în Parlamentul European”

    “Deşi este unul dintre cei mai vechi europarlamentari români, fiind membră a Parlamentului European din ianuarie 2009, Viorica Dăncilă s-a remarcat mai degrabă printr-o activitate slabă şi prestaţii publice la limita ridicolului. Are un singur raport încheiat ca raportor general în Parlamentul European, care datează de acum 2 luni, din octombrie 2017, adică după mai bine de 8 ani de la începerea activităţii sale în PE. Noua propunere de prim-ministru este, totodată, la coada clasamentului în ceea ce priveşte prezenţa la sesiunile de vot ale Parlamentului. Cu o prezenţă de doar 73,28% din totalul sesiunilor, europarlamentarul teleormănean se situează pe locul 28 din cei 32 de europarlamentari români, respectiv, pe locul 700 din totalul de 751 de europarlamentari, conform site-ului de specialitate VoteWatch.eu”, mai spune Mureşan, care a ocupat anul trecut funcţia de raportor pentru bugetul Uniunii Europene.

    Declaraţia sa continuă:

    “În spaţiul public european s-a evidenţiat mai mult prin prestaţiile sale la limita ridicolului. Când nu era ocupată să apere «Ordonanţa penalilor» în Parlamentul European, făcea gafe majore vorbind despre Iran şi Pakistan ca fiind state membre ale Uniunii Europene şi uimea jurnaliştii de la Politico.eu prin modul în care evita răspunsurile la nişte simple întrebări, spre exemplu, să numească o carte care a inspirat-o. Un astfel de profil de prim-ministru este, probabil, perfect pentru PSD şi pentru preşedintele său infractor, dar este dăunător României.

    Un prim-ministru care completează lipsa de competenţă cu servilismul faţă de propriul partid nu este ce are nevoie România. Ţara noastră are nevoie de un prim-ministru care să guverneze cu gândul la cetăţeni, şi nu la interese de partid; să repare ce s-a stricat într-un an de guvernare PSD – ALDE, să reducă deficitul bugetar, să ia măsurile necesare pentru a stabiliza economia şi, mai mult, să absoarbă fondurile europene şi să facă investiţii în infrastructură pentru a atrage investitori care să creeze noi locuri de muncă mai bine plătite. Să ia acele măsuri care cresc bunăstarea oamenilor. România are, totodată, nevoie de un prim-ministru capabil să organizeze cu succes Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene de la începutul anului viitor. Nu trebuie să cadă nimeni în capcana că, dacă a fost 9 ani europarlamentar, Viorica Dăncilă are capacitatea de a coordona cu succes o preşedinţie de Consiliu. Doar un europarlamentar bun, cu rezultate, poate organiza o preşedinţie bună, nu şi un europarlamentar slab. Cu Viorica Dăncilă prim-ministru, România se adânceşte şi mai mult în criza politică şi economică declanşate de PSD – ALDE.”.

  • PSD ÎI RETRAGE SPRIJINUL POLITIC LUI MIHAI TUDOSE. Premierul a anunţat că demisionează

    UPDATE 21:13 PSD ÎI RETRAGE SPRIJINUL POLITIC LUI MIHAI TUDOSE

    Comitetul Executiv al PSD a votat luni retragerea sprijinului politic acordat Guvernului Tudose, premierul Mihai Tudose anunţând în consecinţă că îşi va depune mandatul, au declarat surse politice.

    Potrivit surselor citate, cei mai mulţi membri CEx al PSD au cerut ca premierul Mihai Tudose să îşi depună mandatul, ca urmare a tensiunilor din ultima perioadă.

    În replică, Tudose le-ar fi spus că, dacă votul va fi de retragere a prijinului, îşi va depune mandatul. Potrivit surselor politice, votul acordat în structura PSD a fost majoritar de retragere a sprijinului politic.

    UPDATE 21:05 Premierul Mihai Tudose ar fi spus, în şedinţa Consiliului Naţional Executiv PSD, că este dispus să demisioneze, dacă membrii CEx votează retragerea sprijinului politic acordat Cabinetului, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

    După cinci ore de discuţii, din luările de poziţie ale membrilor CEx, spun sursele citate, ar rezulta că cei mai mulţi membri ai Consiliului Executiv i-au cerut lui Mihai Tudose să îşi prezinte mandatul. În replică, premierul le-a spus celor prezenţi că este dispus să facă acest gest, în condiţiile în care votul din şedinţă este unul de retragere a sprijinului politic. Totodată, în CEx s-ar fi cerut ca votul să fie unul secret, mai spun sursele politice.

    Citeste mai multe pe www.gandul.info

  • Alin Tapalagă este noul director general al Porsche Inter Auto

    ”Cei patru ani petrecuţi în cadrul Porsche Inter Auto România au reprezentat o experienţă extraordinară pentru mine, un parcurs ascendent constant, care a valorificat excelent ritmul de creştere a pieţei” a spus Peter Copetti. ”Alături de o echipă unită şi competentă, am găsit soluţii de dezvoltare atât pentru vânzări, cât şi pentru service, extinzându-ne portofoliul de clienţi şi de servicii şi asigurând profitabilitatea companiei.”

    De pe 10 ianuarie, Peter Copetti preia conducerea operaţiunilor Porsche Inter Auto din Polonia, o piaţă cu vânzări de peste 500.000 de unităţi în 2017. El va administra o reţea de 15 dealership-uri, o echipă de 880 de angajaţi şi un volum de vânzări de 18.000 de maşini.

    În România, Porsche Inter Auto a avut, la rândul său, o evoluţie foarte bună în ultimii patru ani. Pe piaţa de automobile noi, unde numărul de unităţi vândute anual a crescut de la 66.000 în 2013 la 135.000 în 2017, vânzările companiei au înregistrat o creştere de peste 90%. Acestor rezultate li s-au alăturat performanţele foarte bune ale activităţilor de service.

    ”Sunt onorat că rezultatele din România îmi aduc acum o nouă provocare pe o piaţă considerabil mai mare şi sunt bucuros că las în urmă o organizaţie performantă, capabilă în continuare să crească într-un ritm alert,” a spus Peter Copetti. ”Plec din Porsche Inter Auto România cu respect faţă de ţară, de oameni şi în special faţă de colegii mei care mi-au acordat încredere şi susţinere din prima zi de mandat până în ultima.”

    Noul Director General al PIA România este un român – Alin Tapalagă – care s-a alăturat companiei Porsche Inter Auto România încă din anul 1998, celebrând, astfel, anul acesta, 20 de ani de activitate în cadrul Porsche Holding Salzburg.

    Alin Tapalagă s-a mai aflat la conducerea retailerului auto în România până în anul 2011, într-o formulă de management în care era Director General alături de Dana Cortina. Ulterior, el a fost chemat de către Porsche Holding Salzburg să deschidă operaţiunile pe continentul sud-american, respectiv în Columbia. Activitatea din Columbia a început cu importatorul Volkswagen, ulterior compania preluând importul şi distribuţia pentru toate mărcile grupului, inclusiv pentru camioanele şi autobuzele VW şi MAN. Piaţa columbiană are drept caracteristică imprevizibilul, dar, cu toate acestea, înregistrează  vânzări anuale de 300.000 de unităţi. Produsele comercializate erau în mare parte de fabricaţie americană (Mexic, Brazilia, Argentina, SUA).

  • Mariana Gheorghe a demisionat de la conducerea OMV Petrom. Christina Verchere o înlocuieşte

    „În şedinţa de astăzi, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom SA a numit-o pe Christina Verchere în funcţia de preşedinte al Directoratului şi Director General Executiv (CEO) al OMV Petrom SA. Înainte de şedinţa Consililului de Supraveghere de astăzi, Mariana Gheorghe a renunţat la mandatul de Preşedinte al directoratului şi CEO al OMV Petrom SA. Renunţarea va deveni efectivă la momentul în care succesoarea va prelua funcţia, cel mai târziu pe 20 mai 2018”, se arată într-un copmunicat transmis Bursei de Valori de către OMV Petrom.

    „În conformitate cu Actul Constitutiv al OMV Petrom SA, numirea a fost făcută pentru perioada rămasă din mandatul Marianei Gheorghe, până în data de 16 aprilie 2019. Christina Verchere a acceptat numirea şi va prelua poziţia, în funcţie de disponibilitate, cel mai târziu începând cu 21 mai 2018”, se mai arată în comunicat.

    Christina Verchere este absolventă a Universităţii din Aberdeen şi a lucrat în ultimii 4 ani ca preşedinte regional al British Petroleum. Anterior, a fost preşedinte şi CEO la BP Canada Energy Group.