BusinessMagazin

Tag: mancare

  • Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună

    În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.

    Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
    De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.

    Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.

    Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.

    Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări

  • Acest om e plătit cu 8 MILIOANE DE DOLARI pe an ca să mănânce un singur fel de paste

    Jucătorul de tenis Roger Federer, locul 2 în ierarhia ATP, a semnat recent un contract de sponsorizare cu Barilla, companie producătoare de paste.

    Valoarea contractului valabil 5 ani este de aproximativ 40 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că Federer va încasa 8 milioane de dolari pe an.

    Jucătorul elveţian de tenis are cel mai impresionant portofoliu de sponsori, având contracte semnate cu firme precum Nike, Mercedes-Benz, Rolex, NetJet sau Lindt.

    De-a lungul carierei, Federer a câştigat numai din premii peste 110 milioane de dolari, ocupând primul loc în această ierarhie. Sponsorizările i-au adus însă sume mult mai mari: Roger Federer câştigă, în medie, 65 de milioane de dolari anual din contractele menţionate.

    În clasamentul Forbes al celor mai valoroase branduri sportive, Federer se află în top 20 cu o valoare de peste 37 de milioane de dolari.

  • Peripeţiile tânărului de 27 de ani care a vizitat toate ţările din lume: “Am mâncat un liliac întreg şi nu vreau să mai beau niciun fel de lapte”

    Lavallo s-a născut în Indiana, SUA. El a povestit pentru Telegraph Travel că nu a plănuit să viziteze fiecare ţară din lume. A studiat la United World College, o instituţie cu studenţi din peste 100 de ţări, prin urmare a petrecut foarte mult timp călătorind în jurul lumii pentru a-şi vizita colegii.

    În 2016, a renunţat la locul de muncă pe care îl avea – analist de investiţii în Abu Dhabi – şi s-a hotărât să călătorească în toate ţările lumii, scriind despre experienţa sa pe website-ul propriu şi pe Instagram.

    Prima sa călătorie internaţională a fost în Japonia şi China, în 2004. Între 2009 şi 2015 vizita între 15 şi 20 de ţări în fiecare an deşi studia sau lucra în regim full time. Când a renunţat la locul de muncă, în 2016, vizitase deja 115 ţări, iar în ultimii doi a bifat celelalte destinaţii.

    În lunile august şi septembrie ale anului trecut a vizitat Libia, Siria şi Afghanistan.

    ”Am fost norocos că în fiecare dintre aceste ţări am fost găzduit de familia unor prieteni pe care îi cunoşteam de mai mulţi ani. Acestea sunt locuri pe care le-am perceput extrem de negativ şi pe care le cunoşteam aproape exclusiv pentru conflictele de aici. Totuşi, în fiecare dintre aceste ţări viaţa continuă aşa cum, bineînţeles, trebuie! Oamenii zâmbesc în continuare, iubesc şi sunt umani. De la fumatul hookah şi urmărirea meciurilor de fotabl în Libia, la participarea la nunţi în Siria şi vâslitul în bărci-lebădă în Afghanistan, am experimentat lucruri minunate în fiecare dintre aceste ţări.”

    El povesteşte şi care a fost felul de mâncare cel mai excentric pe care l-a mâncat în călătoriile sale: un liliac întreg, în Palau. El a recunoscut că nu ar mai vrea să mai bea niciun fel de lapte. “Am băut lapte de cămilă, cal, elan şi nu mi-a plăcut nici unul”

  • Amendă uriaşă pentru un restaurant care servea mâncarea într-un mod care câştigă teren şi în România

    În Marea Britanie s-a creat o isterie în ultima vreme în legătură cu modul în care restaurantele servesc mâncarea, generată de faptul că tot mai multe dintre acestea au renunţat la a servi preparatele pe clasicele farfurii din porţelan.

    Această „problemă” a dat startul şi unei campanii pe Twitter, intitulată „Vrem farfurii”, care doreşte să scoată din uzul restaurantelor tăbliţele de lemn pe care se servesc burgerii sau alte preparate.

    Participanţii la această campanie neobişnuită au avut, de curând, şi primul motiv de bucurie: un restaurant din Birmingham a fost amendat pentru că folosea tăbliţe de lemn pentru servirea mâncării cu fabuloasa sumă de 50.000 de lire (aproximativ 67.000 de dolari). 

    Citeşte mai multe pe www.gandul.info

  • Restaurantele cu cele mai scumpe meniuri din lume – GALERIE FOTO

    1. Sublimotion, Ibiza

    3266 de dolari pentru două persoane, 13 feluri de mâncare.

    Sublimotion, restaurantul hotelului Hard Rock Hotel din Ibiza, este condus de Chef Paco Roncero şi oferă un meniu pentru 12 persoane a cărui servire durează 3 ore.

    2. Ultraviolet, Shanghai

    1742 de dolari pentru două persoane, 20 feluri de mâncare

    Meniul a cărei servire durează patru ore este acompaniat de sunete şi elemente vizuale. Totul pentru aţi delecta simţurile cu diferite imagini, sunete şi mirosuri.

    3. Masa, New York

    1190 de dolari pentru două persoane, 20-25 de feluri de mâncare

    Masa Takayama este unul dintre cei mai cunoscuţi chefi de sushi din lume.

    4. Kitcho Arashiyama Honten, Kyoto

    978 de dolari pentru două persoane, 12 feluri de mâncare

    Fiecare fel de mâncare este servit cu ingrediente locale şi sezoniere şi restaurantul are camere tata cu mici grădini pentru o atmosferă intimă.

    5. Joel Robuchon, Las Vegas

    890 de dolari pentru două persoane, 17 feluri de mâncare

    Chef Robuchon prepară mâncărurile cu ingrediente alese. Osetra caviar este una dintre mâncărurile favorite.

  • Ce alimente trebuie să consumăm de Revelion/ Sfaturile nutriţioniştilor

    “În principiu, ar trebui să încercăm să nu continuăm festinul din zilele de Crăciun, să o luăm mai uşor, asta înseamnă cu mai puţine grăsimi, zahăr sau alcool. Chiar dacă ne-au rămas de la masa de Crăciun bunătăţi, ori să mâncăm mai puţin, ori să nu le mai mâncăm deloc. Să mergem către o alimentaţie mai apropiată de post, mai pe vegetale, ca să lăsăm tubul digestiv să intre în pauză, să îşi revină. Sunt recomandate salatele, tocăniţele de legume, supele şi lactate uşoare”, a declarat, pentru agenţia de presă Mediafax, nutriţionistul Damian Şerban.

    Această cură uşoară este recomandată tocmai pentru că urmează perioada Anului Nou, când sunt pregătite, din nou, multe preparate bogate în calorii şi proteine.

    “Masa în noaptea dintre ani este o mare problemă, tocmai pentru că ieşim dintr-un ritm normal şi intrăm într-unul nespecific, nenatural, să mâncăm mult dintr-o dată, consistent şi gras. Este bine să îţi alegi un fel sau două care îţi plac şi să te limitezi la ele sau să guşti câte puţin din toate, dar să nu încerci să mănânci porţii întregi”, recomandă nutriţionistul.

    De asemenea, alcoolul trebuie consumat în cantităţi reduse.

    “Dacă vrei să ai o atitudine corectă, ar trebui să mănânci mai multe verdeţuri şi mai puţine proteine. Eu îi sfătuiesc pe oameni să mănânce câte puţin din ceea ce le place decât să consume numai verdeţuri, de exemplu. Totuşi, anul nou este o plăcere, un moment de socializare. Dulciurile şi sucurile să fie cât mai puţine, ca întotdeauna şi să fie cât mai uşoare. Adică, dacă e să alegi între un tort de ciocolată şi unul de fructe, mai bine ceva cu fructe”, a adăugat Damian Şerban.

    Specialiştii spun că trebuie să fim atenţi şi la ce consumă cei mici în noaptea de Revelion, precizând că pentru copii e suficient să mănânce masa de seară pentru că ei oricum nu reuşesc să stea treji până noaptea.

    Părinţii trebuie să ştie că organismul copiilor este mult mai afectat decât cel al adulţilor atunci când vine vorba de mese îmbelşugate.

     

  • Româncă, vânzătoare în Germania, ajută săracii din ţară: „Nu sunt bogată, dar am mâncare caldă, curent electric în casă şi haine“

    „Nu sunt bogată, dar am o mâncare caldă pe masă, curent electric în casă şi haine“, spune femeia al cărei demers de ajutorare a celor oropsiţi de soartă a început după ce a dat peste un apel făcut pe Facebook pentru o familie sărmană. „Cum numărul celor care au oferit sprijin pentru cazul respectiv a fost destul de mare, m-am gândit să caut alte familii cu probleme. Simţeam că trebuie să fac ceva pentru cei la nevoie, aşa că am luat legătură cu o mai veche prietenă din Sighetu Silvaniei, care lucrează ca asistent social la primăria din comuna în care am copilărit, şi am rugat-o să îmi spună despre câteva familii cu probleme. Am preferat să mă orientez în special către cele cu copii“, spune Petruţa, citată ziarulromanesc.de


    Campanii pentru cei sărmani

    Aşa a aflat despre cazul unei familii cu patru copii care locuiesc într-o încăpere fără energie electrică, pusă la dispoziţie de autorităţile locale. „Cei şase membri ai familiei Lingurar împart o cameră în care copiii îşi făceau temele la lumina lumânării… În luna martie am vorbit cu primarul, m-am informat despre ce ar fi nevoie. Autorităţile au suportat din bugetul local o parte din cheltuielile cu introducerea curentului electric, însă tot mai era nevoie de circa 800 de euro, sumă pe care trebuia să o strâng eu“, spune femeia.


    De Paşte le-a făcut o vizită, ducându-le şi câteva alimente şi dulciuri. „Ca să ajung la locuinţa lor, am mers pe un drum de piatră, plin de gropi; copiii ne aşteptau afară, curioşi şi ruşinoşi. Nu au ei prea multe, dar m-au invitat imediat în casă. Nu voi uita niciodată bucuria de pe feţele lor“, îşi aminteşte Petruţa.

    Situaţia lor grea a impresionat-o atât de mult încât a ştiut că trebuie să îi ajute. Şi-a mobilizat prietenii şi cunoştinţele din Germania şi, cu sprijinul fundaţiilor Herzenstiere-Europa e.V. Gerolsbach şi Heimatstern e.V. München, a făcut rost de întreaga sumă în doar cinci luni. Banii strânşi de la oamenii cu suflet au fost suficienţi şi pentru racordarea la reţeaua de energie electrică a celor două familii vecine cu familia Lingurar, şi ele cazuri sociale.


    „Nemţii au un har de a ajuta“

    Satisfacţia binelui făcut a determinat-o să pornească o amplă campanie de ajutorare a celor nevoiaşi. Avându-i, în continuare, alături pe nemţii cu suflet şi pe reprezentanţii celor două asociaţii umanitare, Petruţa a continuat să întindă mâini de ajutor şi altora, de la copii de la grădiniţa şi şcoala din comună, la familii cu situaţii materiale precare. Spune că din România nu a primit niciun ban din partea nimănui: „Nemţii sunt cei care au ajutat mai mult, dar şi persoane de cetăţenie română care locuiesc în Germania, dar pe care le pot număra pe degete. Contrar a ceea ce s-ar putea crede, vorbim despre oameni simpli, mai în vârstă, care ştiu cum a fost şi aici când erau ei copii. Nemţii au un har de a ajuta“.

    Graţie implicării ei, 15 copii din sat au primit rechizitele şi cele necesare pentru începerea anului şcolar, zeci de copii de la grădiniţă şi de la şcoală au primit alimente, dulciuri, jucării, obiecte de igienă. La dispensarul medical din centrul de comună a trimis un scaun cu rotile, iar în zilele care urmează, vor ajunge şi trei seturi de cârje, pentru vârstnicii care se deplasează cu greutate.

  • Un bărbat a cumpărat mâncare pentru doi copii ai străzii. Ce i-a scris chelnerul pe nota de plată a făcut înconjurul lumii

    Un bărbat din India, care se afla în delegaţie şi servea masa la restaurant a avut parte de o întâmplare care l-a lăsat fără cuvinte.

    În timp ce mânca la masă, Kumae Akhilesh a observat că cineva îl privea de dincolo de geam. Când s-a uitat a observat că era vorba despre un băieţel sărman, aşa că l-a invitat înăuntru, iar acesta a venit în restaurant alături de sora lui, scriu cei de la turism.bzi.ro.

    Văzând atâtea bunătăţi pe masă, copiii au început să mănânce cu poftă, fiind flămânzi. După ce au mâncat tot la îndrumarea lui Kumar, cei doi copii i-au mulţumit şi au părăsit restaurantul.

    Când a vrut să achite nota de plată, Kumar a avut parte însă de o surpriză. Chelnerul i-a adus, în loc de bon fiscal, un bileţel pe care scria: “Nu avem o casă de marcat pe care să bătem generozitatea. Să ai parte numai de bine.” Poza cu respectiva notă de plată a devenit virală, oamenii ţinând să aprecieze gestul făcut de bărbat.

    Anul trecut, proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată în valoare de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.