Martin Weale, un oficial din cadrul Băncii Angliei, banca centrală a Marii Britanii, a declarat că rata dobânzii ar trebui majorată “relativ curând”, în contextul creşterii salariilor.
“În contextul în care ritmul creşterilor salariale rămâne constant, consolidarea pieţei muncii probabil va genera creşterea peste limită a inflaţiei în următorii doi-trei ani”, afirmă Weale într-un articol de opinie publicat în Scotland on Sunday.
“Politica Băncii Angliei trebuie stabilită pe baza acestei referinţe mai degrabă decât în funcţie de actuala rată a inflaţiei. Drept rezultat, rata dobânzii de referinţă ar trebui majorată relativ curând”, a explicat oficialul din cadrul Băncii Angliei.
Economia Marii Britanii a crescut constant în ultimii doi ani şi, în pofida recentelor semnale de scădere uşoară, Banca centrală probabil va majora dobânzile începând din 2016, urmând o măsură similară aşteptată din partea Rezervelor Federale americane. În prezent, Banca Angliei are o rată a dobânzii de 0,5%.
Consiliul de administraţie al Rezervei Federale, instituţia bancară centrală din Statele Unite, se va reuni joi pe tema oportunităţii majorării dobânzilor de politică monetară, scrie Financial Times.
Majoritatea analiştilor au recomandat menţinerea actualei rate de referinţă a dobânzilor până pe 31 decembrie.
Baza navală Faslane, cunoscută oficial sub numele HM Naval Base Clyde, este unul dintre cele trei obiective navale majore din Marea Britanie, alături de Portsmouth şi Devonport. Patru submarine dotate cu rachete balistice Trident îşi au baza la Faslane.
În cadrul bazei lucrează aproximativ 6.700 de angajaţi militari şi civili şi contractori, iar numărul lor ar urma să crească la 8.200 până în 2022, după ce la Faslane vor fi transferate mai multe submarine.
Ministerul de Finanţe a precizat că noile investiţii vor conduce la crearea a mii de locuri de muncă în plus.
Banii vor fi folosiţi pentru proiecte de infrastructură la baza Faslane în următorii zece ani, cea mai mare parte a lucrărilor urmând să înceapă în 2017.
Un purtător de cuvânt al Partidului Naţional Scoţian (SNP, majoritar în Scoţia), Brendan O’Hara, a cerut însă ca Faslane să devină o “bază convenţională”. “Se pare că Ministerul de Finanţe are un fond nelimitat pentru a menţine pe linia de plutire un arsenal de arme nucleare nedorit şi obscen”, a precizat O’Hara.
Osborne a avertizat la rândul său că Partidul Laburist, dacă va fi condus de Jeremy Corbyn şi va susţine poziţia SNP împotriva programului nuclear Trident, ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea naţională.
Potrivit unui raport al Oficiului Naţional de Statistică (ONS) din Marea Britanie publicat joi, au fost înregistraţi circa 53.000 de imigranţi români şi bulgari care au sosit în Marea Britanie pe parcursul a 12 luni, în condiţiile în care în anul anterior (martie 2013-martie 2014) fuseseră înregistraţi 28.000.
Tot în această perioadă, numărul total al imigranţilor a ajuns la 636.000, cu 84.000 mai mult faţă de cel înregistrat în anul anterior. Dintre aceştia, 269.000 sunt cetăţeni care au emigrat din statele membre UE, cu 56.000 mai mulţi faţă de anul anterior.
În schimb, numărul cetăţenilor britanici care au emigrat din ţară a scăzut cu aproximativ 9.000, ajungând la 307.000. În aceaste condiţii, migraţia netă anuală (diferenţa dintre numărul imigranţilor şi cel al emigranţilor din perioada luată în considerare în studiu) a înregistrat un nou record de 330.000. Recordul anterior în privinţa ratei migraţiei nete fusese stabilit în 2005 la 320.000.
Dar, potrivit unui alt raport publicat tot joi de ONS, bazat pe numerele de asigurare emise cetăţenilor imigranţi în perioada iunie 2014-iunie 2015, circa 214.000 de români şi bulgari au fost înregistraţi pe teritoriul Marii Britanii, în condiţiile în care în anul anterior fuseseră alocate doar 85.000 de numere de asigurare cetăţenilor din Bulgaria şi România, ceea ce sugerează o creştere de 151%.
Un material publicat miercuri de cotidian The Telegraph preciza că în baza numerelor de asigurare emise în perioada iunie 2014-iunie 2015, au fost înregistraţi peste 152.000 de lucrători români în Marea Britanie, de trei ori mai mulţi decât în anul precedent (2013-2014), când fuseseră înregistraţi 47.000. În aceste condiţii, numărul total al lucrătorilor imigranţi din Marea Britanie înregistraţi în ultimul an a ajuns la 824.000, un record în această situaţie.
Dintre aceştia, cei mai mulţi cetăţeni provin din ţările membre UE (629.000), fiind urmaţi de cei din Asia (100.000). De pe celelalte continente, provin alţi 79.000 de lucrători. Multe persoane vin în Marea Britanie, atrase de stabilitatea economică a ţării şi din cauza ratei de şomaj crescute din ţările din care emigrează.
Numărul de Asigurare (National Insurance Number) este un număr unic de identificare care centralizează contribuţiile sociale plătite în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, fiind necesar persoanelor care desfăşoară activităţi în calitate de angajat sau de lucrător pe cont propriu, precum şi celor care solicită prestaţii sociale contributive sau necontributive în acest stat.
Echipe de specialişti au început să recupereze bucăţi de cadavre de la locul accidentului imediat după prăbuşire, sâmbătă, când un prim bilanţ anunţa şapte morţi.
Poliţia a început tot duminică să anunţe numele victimelor.
Anchetatorii continuau să efectueze căutări, duminică, la locul tragediei.
Adjunctul şefului Poliţiei din Sussex, Steve Barry, a anunţat că “foarte probabil” cel puţin 11 persoane au murit în incident.
Între victime se află Matt Jones, în vârstă de 24 de ani, şi fotbalistul de la Worthing United Matthew Grimstone, în vârstă de 23 de ani, ale căror familii au confirmat morţile celor doi tineri.
Nicio persoană de pe aerodrom nu a murit în incident, iar pilotul se afla în continuare în stare critică la spital, a precizat Barry.
Recuperarea victimelor urmează să continue până luni, a anunţat el.
Adjunctul şefului Poliţiei din Sussex nu a exclus posibilitatea să fie descoperite şi alte victime.
Un avion de vânătoare subsonic de tip Hawker Hunter s-a prăbuşit sâmbătă peste mai multe vehicule în timpul unui spectacol aerian la Shoreham.
Martori oculari au declarat că avionul efectua o buclă, dar nu a terminat acrobaţia şi s-a prăbuşit.
Este vorba despre al doilea incident la Shoreham Airshow din ultimii câţiva ani. În septembrie 2007, un cascador din seria James Bond, Brian Brown, în vârstă de 49 de ani, a murit după ce s-a prăbuşit la bordul unui avion de tip Hurricane, din timpul celui de-al Doiea Război Mondial, la o reconstituire a Bătăliei Angliei.
Avionul de tip Hawker Hunter a fost unul dintre principalele tipuri de aeronave utilizate de către Forţele Aeriene Regale (RAF) în anii ’50 şi la începutul anilor ’60. Avionul, cu un singur loc, a fost folosit ca avion de vânătoare, avion de vânătoare-bombardier, în misiuni de recunoaştere şi acrobaţie.
Ambasada britanică a fost închisă în 2011, după ce a fost atacată de către protestatari, în timpul unei demonstraţii împotriva sancţiunilor impuse Iranului.
Hammond este primul ministru de Externe britanic prezent în Iran din 2003 încoace.
Vizita are loc la doar câteva săptămâni după încheierea unui acord între Teheran şi şase mari puteri vizând limitarea programului nuclear iranian.
– “Jaloane importante”
“Prima vizită a unui ministru britanic din 2003. Moment istoric în relaţiile UK-Iran”, a declarat Hammond, într-un mesaj postat pe Twitter, la sosirea în Teheran.
Acordul în dosarul nuclear şi alegerea lui Hassan Rohani ca preşedinte în iunie 2013 – care a promis un angajament mai mare cu lumea occidentală – au fost “jaloane importante” în îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, a declarat ministrul anterior.
“Redeschiderea ambasadelor noastre este un pas esenţial către îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale”, a spus ministrul britanic.
“În primul rând vom dori să ne asigurăm că acordul în dosarul nuclear este un succes, inclusiv prin încurajarea comerţului şi investiţiilor după ridicarea sancţiunilor”, a spus Hammond.
“Marea Britanie şi Iranul ar trebui să fie pregătite să discute, de asemenea, despre provocările pe care le înfruntă, inclusiv terorismul, instabilitatea regională, extinderea ISIL (un acronim al grupării jihadiste Statul Islamic – SI) în Siria şi Irak, lupta împotriva narcoticelor şi migrare”, a continuat el.
Iniţial, ambasada urmează să fie condusă de către un însărcinat cu Afaceri – Ajay Sharma, însă Hammond a anunţat că un acord în vederea ridicării la statutul de ambasador urmează să aibă loc în lunile următoare.
Redeschiderea ambasadei este marcată printr-o ceremonie la care participă Hammond, Sharma, reprezentanţi ai Ministerului iranian de Externe şi membri ai corpului diplomatic.
O delegaţie de oameni de afaceri a sosit la Teheran împreună cu ministrul britanic, din care face parte şi ministrul Eşicherului Damian Hinds, pentru a discuta posibile viitoare oportunităţi comerciale.
Iranul anunţa în noiembrie 2011 că-l expulzează pe ambasadorrul britanic, ca măsură de retorisiune faţă de susţinerea consolidării unor sancţiuni impuse Teheranului din cauza programului său nuclear controversat.
Sute de protestatari pătrundeau cu forţa în sediul misiunii două zile mai târziu, spărgând geamurile, incendiind maşini şi stragul britanic.
Londra a răspuns închizând Ambasada Iranului o lună mai târziu.
Însă în urma alegerii lui Rohani şi unui acord cu privire la programul nuclear iranian, ministrul de Externe de la acea vreme William Hague a propus, în iunie anul trecut, redeschiderea ambasadei.
De atunci, redeschiderea ambasadei a fost amânată din cauza unor probleme tehnice privind politica eliberării de vize şi unele echipamente de comunicaţie, a declarat Hammond.
Ambasada britanică a fost închisă în 2011, după ce a fost atacată de către protestatari, în timpul unei demonstraţii împotriva sancţiunilor impuse Iranului.
Hammond este primul ministru de Externe britanic prezent în Iran din 2003 încoace.
Vizita are loc la doar câteva săptămâni după încheierea unui acord între Teheran şi şase mari puteri vizând limitarea programului nuclear iranian.
– “Jaloane importante”
“Prima vizită a unui ministru britanic din 2003. Moment istoric în relaţiile UK-Iran”, a declarat Hammond, într-un mesaj postat pe Twitter, la sosirea în Teheran.
Acordul în dosarul nuclear şi alegerea lui Hassan Rohani ca preşedinte în iunie 2013 – care a promis un angajament mai mare cu lumea occidentală – au fost “jaloane importante” în îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, a declarat ministrul anterior.
“Redeschiderea ambasadelor noastre este un pas esenţial către îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale”, a spus ministrul britanic.
“În primul rând vom dori să ne asigurăm că acordul în dosarul nuclear este un succes, inclusiv prin încurajarea comerţului şi investiţiilor după ridicarea sancţiunilor”, a spus Hammond.
“Marea Britanie şi Iranul ar trebui să fie pregătite să discute, de asemenea, despre provocările pe care le înfruntă, inclusiv terorismul, instabilitatea regională, extinderea ISIL (un acronim al grupării jihadiste Statul Islamic – SI) în Siria şi Irak, lupta împotriva narcoticelor şi migrare”, a continuat el.
Iniţial, ambasada urmează să fie condusă de către un însărcinat cu Afaceri – Ajay Sharma, însă Hammond a anunţat că un acord în vederea ridicării la statutul de ambasador urmează să aibă loc în lunile următoare.
Redeschiderea ambasadei este marcată printr-o ceremonie la care participă Hammond, Sharma, reprezentanţi ai Ministerului iranian de Externe şi membri ai corpului diplomatic.
O delegaţie de oameni de afaceri a sosit la Teheran împreună cu ministrul britanic, din care face parte şi ministrul Eşicherului Damian Hinds, pentru a discuta posibile viitoare oportunităţi comerciale.
Iranul anunţa în noiembrie 2011 că-l expulzează pe ambasadorrul britanic, ca măsură de retorisiune faţă de susţinerea consolidării unor sancţiuni impuse Teheranului din cauza programului său nuclear controversat.
Sute de protestatari pătrundeau cu forţa în sediul misiunii două zile mai târziu, spărgând geamurile, incendiind maşini şi stragul britanic.
Londra a răspuns închizând Ambasada Iranului o lună mai târziu.
Însă în urma alegerii lui Rohani şi unui acord cu privire la programul nuclear iranian, ministrul de Externe de la acea vreme William Hague a propus, în iunie anul trecut, redeschiderea ambasadei.
De atunci, redeschiderea ambasadei a fost amânată din cauza unor probleme tehnice privind politica eliberării de vize şi unele echipamente de comunicaţie, a declarat Hammond.
“Trebuie să reuşim să rezolvăm această problemă prin repatrierea persoanelor care nu au dreptul să solicite azil”, a declarat Hammond, aflat în vizită în Singapore, referindu-se la criza imigranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa.
“Reglementările Uniunii Europene le permit imigranţilor să fie destul de încrezători că nu vor fi retrimişi în ţările de origine”, a adăugat şeful diplomaţiei britanice, citat de BBC.
“Aceasta nu este o situaţie sustenabilă, pentru că Europa nu se poate proteja, nu poate să îşi păstreze standardele de viaţă şi structura socială dacă acceptă milioane de imigranţi din Africa”, a adăugat Hammond.
Complotul terorist a fost dejucat de Serviciul britanic de informaţii interne (MI5) şi de unitatea specială a Scotland Yard pentru protecţia familiei regale (SO14).
Planul, elaborat în Siria de liderii reţelei teroriste Stat Islamic şi care urma să fie pus în aplicare de militanţi islamişti britanici, prevedea aruncarea în aer a unui recipient sub presiune cu ocazia ceremoniilor programate la Londra pe 15 august, la 70 de ani de la capitularea Japoniei în al II-lea Război Mondial.
Principalele ţinte ale complotului terorist erau regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi prinţul Charles. La ceremoniile care se vor desfăşura sâmbăta viitoare în zona Whitehall/Westminster Abbey, în centrul Londrei, ar urma să participe şi alţi membri ai familiei regale britanice, inclusiv prinţul consort Philip, precum şi oficiali guvernamentali, inclusiv premierul David Cameron.
Atacul urma să fie comis cu un dispozitiv exploziv artizanal similar cu cel utilizat în anul 2013 la maratonul din Boston, un atac soldat cu trei morţi şi 260 de răniţi. Cel mai grav atentat comis în istoria recentă în Marea Britanie – atentatul de la Londra din 7 iulie 2005 – s-a soldat cu 52 de morţi şi peste 700 de răniţi.
Reţeaua teroristă sunnită Stat islamic, activă în Irak şi Siria, a ameninţat în mai multe rânduri că va ataca obiective occidentale. Din grupul terorist fac parte mii de islamişti vest-europeni, inclusiv britanici.
“Am cerut o mobilizare suplimentară din partea Marii Britanii în problema imigranţilor din zona Calais”, a declarat Cazeneuve într-un interviu acordat publicaţiei La Croix.
Mii de imigranţi extracomunitari sunt adunaţi la intrarea din Franţa în tunelul care traversează Canalul Mânecii, în zona Calais. Grupuri de sute de imigranţi au încercat în mod repetat să se agaţe de trenuri care circulă spre Marea Britanie. Cel puţin zece persoane au murit, iar autorităţile franceze par să fie depăşite de situaţie.
“Cred că trebuie să se meargă dincolo de eforturile făcute de partea britanică în gestionarea fluxului de imigranţi. I-am cerut ministrului britanic de Interne, Theresa May, o mobilizarea suplimentară a serviciilor”, a spus Bernard Cazeneuve.
Ministrul francez a salutat deciziile privind “investirea a 15 milioane de euro în măsuri de securizare a Portului Calais” şi a zece milioane pentru garantarea securităţii la intrarea în Eurotunelul care face legătura între Franţa şi Marea Britanie pe sub Canalul Mânecii.
“Atât pentru Franţa, cât şi pentru Marea Britanie, lucrurile sunt clare: să pună capăt acestei situaţii este o prioritate absolută”, scriu miniştrii de Interne francez Bernard Cazeneuve şi britanic Theresa May într-o declaraţie comună publicată de Le Journal du Dimanche (JDD).
“Guvernele noastre sunt hotărâte, amândouă, să atingă acest obiectiv şi să-l atingă împreună”, adaugă ei. Dar “nu există o soluţie simplă şi nu revine nici Marii Britanii şi nici Franţei să gestioneze singure aceste probleme”, subliniază miniştrii.
Peste 2.000 de tentative de pătrundere au fost constate în incinta Eurotunelului la Coquelles, în apropiere de Calais, în noaptea de luni spre marţi, potrivit prefecturii Pas-de-Calais.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, noi ciocniri au izbucnit între aproximativ 250 de imigranţi care încercau să pătrundă în tunelul de sub Canalul Mânecii şi forţele de ordine, care au recurs la gaze lacrimogene, potrivit unui martor care le-a sărit în ajutor imigranţilor.
După moartea unui imigrant sudanez săptămâna aceasta, al nouălea începând din iunie la Calais, Franţa a anunţat mobilizarea unor efective suplimentare – 120 de membri ai forţelor antirevoltă şi de rezervă Compagnies Républicaines de Sécurité (CRS) şi de jandarmi – în incinta Eurotunelului, pentru a securiza căile de acces în tunel.
Marea Britanie, care rămâne un adevărat Eldorado pentru imigranţii clandestini de la Calais, refugiaţi din calea conflictelor şi sărăciei din ţările lor, s-a angajat, pe de altă parte, să investească în total 25 de milioane de euro pentru instalarea unor bariere.
Măsuri “târzii şi derizorii”, apreciază deputatul din cadrul Partidului francez Les Républicains (LR, centru-dreapta, opziţie) Xavier Bertrand, care-l acuză în JDD pe premierul britanic de “pasivitate” faţă de problema imigranţilor ilegali.
“David Cameron nu-şi dă seama de amploarea şi gravitatea problemei”, apreciază candidatul LR la preşedinţa regiunii Nord-Pas-de-Calais Picardie.
“Dacă va continua să nu propună nimic altceva, să-i lăsăm pe imigranţi să plece şi pe domnul Cameron să-şi gestioneze politica în felul său, dar pe insula sa. Aceasta nu este o problemă de bani. Nu câteva milioane în plus vor rezolva problema”, subliniază el.
