BusinessMagazin

Tag: lux

  • Un loc DE BASM din România. Cum arată cel mai mare parc de agrement din ţara noastră care este la doar 3 ore de mers de Bucureşti – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, antreprenorii din peisajul turistic local se întrec în a găsi locuri şi idei originale pentru a porni noi huburi turistice în regiuni mai puţin cunoscute, departe de hiperaglomeratele staţiuni de pe litoral sau de pe Valea Prahovei.  Unul dintre aceste businessuri este ZagaZaga, un complex de lux născut într-o zonă mlăştinoasă din Delta Siretului, în care turismul era, până acum, inexistent.

    „Suntem iubitori de apă şi de tot ce ţine de Delta Dunării. Am vrut astfel să o aducem cât mai aproape de casă, aşa că am construit de la zero tot ce se vede astăzi în Delta Siretului. Înainte nu existau canalele pe care turiştii se plimbă astăzi cu bărcile, înteaga zonă era acoperită de mlaştină”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    „ZagaZaga a fost încă de la început şi continuă să fie o provocare pentru noi toţi. Din păcate nu am reuşit să deschidem atât de repede pe cât ne-am dorit şi acest lucru s-a simţit în venituri. ZagaZaga este un business integrat, tot ce producem în cadrul fermei se vinde direct consumatorului la cherhana şi la restaurantul piscinei”, detaliază ea una dintre provocările care s-au ivit pe parcurs.

    Complexul este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga, „un loc pe care putem să îl numim acasă. Ne-am născut şi am crescut în această zonă”, spune Dobrişan. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA.

    „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, explică ea.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurtă având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Întregul complex este unic, spune Dobrişan: „Te poţi deplasa de la recepţie până la bungalou sau cherhana cu barca, fiecare bungalou are propriul ponton”. 

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro / noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro / noapte pentru iurte, modificându-se în funcţie de sezon dar şi de organizarea diferitelor festivaluri la locaţie, de pildă „cel mai mare festival de blues din România, Focşani Blues Festival”, organizat în 2019 în cadrul complexului.

    Lista activităţilor care se pot desfăşura pe parcursul şederii la ZagaZaga cuprinde: plimbări cu barca pe canalele şi lacurile din complex, pescuit sportiv, plimbări cu bicicleta, căţărări şi trasee în parcul de aventură, acces la piscina cu apă sărată, plimbări cu căruţa, vizitarea fermei de animale, tenis, excursii la mausoleul de la Mărăşeşti şi la mănăstirile din jur şi degustări de vinuri la cramele din apropiere.

    Clienţii ZagaZaga au vârste cuprinse între 2 şi 80 de ani şi sunt, cu preponderenţă, corporatişti sau familii. „Am organizat anul trecut multe team buildinguri. Corporatiştii cu venituri peste medie preferă să îşi organizeze evenimentele la noi în complex. În weekenduri cei mai mulţi turişti sunt familiile cu copii.

    De asemenea, şi pescarii ne vizitează foarte des. Iar celebra şedinţa foto de după nuntă, trash the dress, este organizată săptămânal la noi în complex – cuplurile vin pentru peisajele superbe, pentru apusurile romantice, dar şi pentru cinele liniştite pe malul lacului sau pe ponton.” Anul trecut s-au cazat la ZagaZaga câteva mii de turişti, „dar au fost foarte mulţi cei care ne-au trecut pragul pentru o zi, doar pentru activităţile din complex, aşa că putem spune, fără a fi lipsiţi de modestie şi fără exagerare, că vizitatorii au fost de ordinul zecilor de mii”, spune Dobrişan. Cei mai mulţi clienţi care au optat şi pentru cazare sunt din Bucureşti şi din vestul ţării, în timp ce pentru toate celelalte activităţi din cadrul complexului vizitatorii sunt din judeţele limitrofe: Bacău, Vaslui, Brăila şi Buzău.

    Deşi ZagaZaga ar fi trebuit să îşi deschidă porţile anul acesta încă din luna martie, răspândirea pandemiei de COVID-19 i-a forţat pe reprezentanţii afacerii să amâne primirea turiştilor. „Am amânat deschiderea acestui sezon cu trei luni, ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult, fiind un business sezonier, cu funcţionalitate între lunile martie şi noiembrie. Angajaţii au fost în şomaj tehnic. Am fost nevoiţi să facem investiţii majore pentru a putea respecta normele de igienă şi siguranţă impuse, dar ştim că sănătatea şi siguranţa clienţilor noştri sunt cele mai importante.”

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetat o investiţie de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor.

    „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvolta totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, cai şi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care  începând de anul viitor, turiştii vor găsi mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”
    Am întrebat-o pe Camelia Dobrişan dacă se ia în calcul deschiderea unui nou complex similar în altă regiune, iar răspunsul său a fost ferm: „Nu, ZagaZaga este un concept unic în România şi aşa va rămâne”. Tocmai de aceea, adaugă ea, businessul nu are niciun competitor. „În zona Deltei Siretului nu există turism; turiştii care ajung la ZagaZaga vin datorită campaniilor noastre de promovare.

  • După aproape 200 de ani de activitate, cel mai vechi lanţ de magazine de lux din SUA anunţă că intră oficial în FALIMENT şi închide toate magazinele

    În contextul răspândirii pandemiei de COVID-19 şi al impactului pe care l-a avut asupra majorităţii industriilor, Lord & Taylor, cel mai vechi lanţ de magazine de lux din SUA, îşi va închide cele 38 de magazine fizice şi online de magazine, scrie CNN. Măsura vine după ce, la începutul lunii august, compania a depus cererea pentru intrarea în faliment în Richmond, Virginia.

    Iniţial fusese anunţată închiderea unui număr de doar 19 unităţi, însă în final reprezentanţii businessului au luat decizia drastică de a lichida toate magazinele companiei, sub presiunea datoriilor de aproape 138 de milioane de dolari, punând în pericol joburile a 641 de angajaţi.

    Compania a fost fondată în 1826 de doi imigranţi englezi, în Manhattan şi în prezent face parte din portofoliul start-up-ului de fashion Le Tote Inc. Le Tote a cumpărat businessul anul trecut, într-o tranzacţie de 71 de milioane de dolari.

  • Un nou centru rezidenţial de lux în Capitală. În ce zonă este situat

    Luxuria Residence, primul proiect de lux dezvoltat de Impact Developer & Contractor în zona Expoziţiei,  a efectuat recepţia cu autorităţile pentru a doua etapă de dezvoltare şi devine cel mai avansat proiect rezidenţial din zona Expoziţiei. Recepţia a fost realizată pentru patru clădiri construite la standarde de înaltă calitate, cu un total de 268 de unităţi.

    Unităţile din faza a doua de dezvoltare a proiectului includ: studiouri, apartamente cu 2, 3 sau 4 camere, precum şi duplex-uri şi penthouse-uri. „Apartamentele au suprafeţe de la 75 până la 349 mp, înălţimi de 2,8 – 3 m şi beneficiază de un design modern, cu finisaje de lux”, spun reprezentanţii companiei. Până la 30 iunie, 31% din unităţile aferente fazei a doua erau pre-contractate.

     

    Ansamblul Luxuria Residence a fost proiectat pentru a se încadra în clasa energetică A şi în prezent este singurul proiect rezidenţial care beneficiază de certificarea BREEAM Excellent, ceea ce aduce beneficii pe termen lung rezidenţilor.

    Întreg proiectul, care cuprinde 630 de apartamente şi este dezvoltat pe un teren de 22.500 mp, 42% (9.650 mp) din această suprafaţă fiind alocată spaţiilor verzi. Complexul beneficiază de acces securizat în ansamblu, pază umană, supraveghere video şi recepţii disponibile 24/7, parcări exclusiv subterane, parc privat, centru de fitness, lounge şi locuri de joacă pentru copii.

  • Cât de bine se vinde de fapt luxul în criză. O afacere adresată clienţilor pretenţioşi şi-a dublat veniturile chiar în pandemie

    Deşi pandemia l-a obligat să închidă pentru o perioadă uşile restaurantelor şi să tragă obloanele magazinelor din mall pe care le deţine, antreprenorul Cristian Preotu, proprietarul grupului Le Manoir, a reuşit nu doar să îşi menţină businessul pe linia de plutire, ci chiar să îşi dubleze vânzările în unităţile rămase active, ajutat de doi factori importanţi: nevoia de lux a bucureştenilor, chiar şi în vremuri de criză, şi lipsa locurilor în care şi-o puteau satisface.

    P​rimul său „instinct” după debutul pandemiei a fost să taie costurile, renegociind chiriile şi trimiţând aproape toată echipa în şomaj tehnic. În lunile de lockdown, magazinele Comtesse du Barry şi Petit Bateau din Băneasa Shopping City au fost închise, iar restaurantul Le Bistrot Français şi cocktail barul The Owl, şi ele parte din afacere, au stat o bună perioadă cu obloanele trase. „Ne-au rămas două magazine Comtesse du Barry şi un magazin Petit Bateau «în viaţă», aşa că ne-am concentrat foarte tare pe aceste trei unităţi şi am adus multe produse noi. Am avut un număr mai mare de clienţi în acea perioadă – magazinele noastre sunt frumoase, curate –  le oferă mai multă încredere decât un supermarket. Comtesse du Barry a devenit un magazin de proximitate de lux: am făcut un mic raion de măcelărie în care aducem cele mai bune cărnuri din lume – vită japoneză Kobe, porc iberic, pui de Bresse – toată gama celor mai bune cărnuri care există. Am făcut, de asemenea, un raion de stridii proaspete, somon afumat Balik, caviar, dar şi altele, inclusiv legume de foarte bună calitate. Am crescut foarte mult gama de produse, iar eu am investit mult ca prezenţă în magazine în acea perioadă. Am reuşit astfel să vindem mult mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când bonul mediu era de aproximativ 80 de euro, iar acum a fost cel puţin dublu.” Preotu spune că această valoare s-a păstrat şi după redeschiderea magazinelor pentru că lumea s-a obişnuit cu produsele. Numărul clienţilor a crescut, de asemenea, cu aproximativ 30%, de la 500-600 de clienţi/magazin, cât se înregistra anul trecut, „mai ales în partea de nord a Bucureştiului, care e mai puţin dependentă de turişti şi se adresează mai mult clientelei locale”.
    Anul trecut, grupul Le Manoir, din care în prezent fac parte trei magazine de gastronomie fină Comtesse du Barry, două magazine cu produse pentru copii Petit Bateau, restaurantul Le Bistrot Français şi cocktail barul The Owl, precum şi un magazin gastronomic în Paris, a înregistrat o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de lei. Cu toate că la începutul acestui an aşteptările antreprenorului vizau o creştere de 15-20%, având în vedere o serie de investiţii noi, de aproape jumătate de million de euro, în urma apariţiei pandemiei de COVID-19 estimările s-au schimbat, vizând un rezultat similar cu cel avut în 2019. „Acum mă concentrez să menţin profitul în aceeaşi parametri mai mult decât cifra de afaceri. Anul trecut am avut profit de aproximativ
    1 milion de lei, dar mult a fost reinvestit, investiţiile fiind finanţate mai mult din profit decât din credite. Pentru anul acesta sper să rămânem în aceeaşi parametri.” În cele două unităţi Comtesse du Barry active în perioada stării de urgenţă, cele mai au căutate articole au fost produsele proaspete – brânzeturi, şunci, foie gras, somon – „tot ce nu este conservă, deşi au fost şi clienţi care au cumpărat foarte multe conserve, mai ales la începutul perioadei, ca să stocheze, în caz că nu mai au voie să iasă din casă.” Şi vinurile s-au vândut destul de bine, spune Preotu, pentru că oamenii au luat mai des cina în familie, stând acasă. De departe, unul dintre raioanele care a mers cel mai bine a fost cel de măcelărie. În ceea ce priveşte importurile, antreprenorul spune că, deşi produsele vin din Franţa, unde pandemia a avut un impact major încă de la început, nu au existat probleme cu circulaţia mărfii. „Importul nu a funcţionat greu – la noi nu sunt tiruri. În fiecare săptămână avem un Sprinter care vine cu bunătăţuri, avem transporturi proprii, iar cu furnizorii avem o relaţie apropiată, mă cunosc personal cu proprietarii de la majoritatea businessurilor cu care lucrăm. Am discutat, am găsit soluţii împreună de fiecare dată.”
    O evoluţie s-a remarcat şi în numărul de comenzi cu livrare. „Noi aveam serviciul acesta de foarte mult timp, prin care livrăm clienţilor noştri produsele într-o oră, oriunde în partea de nord-centru a Bucureştiului. Şi nu era un serviciu care funcţiona foarte bine, deoarece clienţii preferau să vină în magazine, să se uite şi să aleagă. Odată cu necesitatea de a sta acasă, lucrurile s-au schimbat. Cam 5% din vânzări s-au înregistrat pe acest canal.”
    Petit Bateau a avut în perioada de lockdown un succes similar, care îşi menţine panta ascendentă şi în prezent, mai ales datorită începerii şcolilor, „un fel de perioadă a Crăciunului pentru businessurile cu produse destinate copiilor”. Explicaţia, spune Preotu, e că foarte multe magazine cu produse pentru copii sunt în malluri, find închise în lunile de izolare, în timp ce „noi aveam unul deschis în Dorobanţi, fiind printre singurele magazine de profil active în acea perioadă.”
    „Şi acolo am avut foarte multe vânzări cu livrare, cam 25%. Vânzătorii vorbeau la telefon cu clienţii cu care se cunoşteau şi le trimiteau poze pe Whatsapp cu produsele, ajutându-i să îşi facă cumpărăturile de la distanţă ca şi cum ar fi fost în magazin, cu filmuleţe, poze, comenzile fiind apoi livrate de şoferii noştri. Clienţii noştri se cunosc cu vânzătorii, e o relaţie mult mai apropiată de vânzare, avem o clientelă fidelă şi s-a creat o familiaritate, care ajută în perioade de genul acesta”, notează Preotu. În Petit Bateau, la mare căutare au fost hainele de copii, mai ales cele pentru bebeluşi – body-uri şi lenjerie, iar bonul mediu a crescut de la circa 60 la 100 de euro.
    Referitor la măsurile de siguranţă, el spune că investiţia nu a fost foarte mare, deoarece unităţile nu au o suprafaţă extinsă. „Din prima zi am pus panouri de plexiglas la casele de marcat şi am luat geluri dezinfectante şi măşti, care erau foarte scumpe în primele zile şi se găseau greu – cred că am plătit chiar şi 4 euro pe mască.”
    Segmentul HoReCa al grupului Le Manoir a fost cel mai grav afectat de pandemie. Restaurantul Sushi Room, vizitat de aproximativ 40 de clienţi pe zi, a fost închis definitiv iar în cazul Le Bistrot Français numărul clienţilor a scăzut de la 50-60 de persoane/zi la circa 20, şi asta pentru că „anul trecut funcţionam 7 zile din 7 iar anul acesta am deschis abia pe 15 august şi am funcţionat doar pe terasă, care are o capacitate de 24 de locuri, şi doar 5 zile pe săptămână, cu cina, în intervalul 18:00-22:00”, notează Preotu. Acum, el se aşteaptă însă ca numărul clienţilor să crească, odată cu redeschiderea spaţiilor interioare ale restaurantelor şi cu sosirea toamnei şi, odată cu ea, a temperaturilor mai scăzute. În cazul cocktail barului The Owl, în primele luni veneau între 50 şi 100 de clienţi, iar antreprenorul spune că acesta funcţionează foarte bine şi acum. Bonul mediu a rămas însă acelaşi, adaugă el: „În cazul Le Bistrot Français bonul mediu este de 350 de lei şi a rămas neschimbat faţă de anul trecut, pentru că nu am scăzut preţurile, iar la The Owl e de aproximativ 50 de lei. Aici, un cocktail este între 25 şi 35 de lei, iar lumea bea unul-două cocktailuri.” În paralel cu businessurile din România, Preotu deţine un magazin gastronomic în capitala Franţei, numit Le Manoir Paris, care a fost deschis în toamna trecută cu o investiţie de circa 250.000 de euro, şi care în prezent „nu câştigă bani dar este pe un fel de linie de plutire, adresându-se mai ales clientelei din cartier.” În primele luni de la deschidere, povesteşte el, unitatea înregistra foarte mulţi clienţi americani şi asiatici, însă ulterior, pe fondul pandemiei, numărul clienţilor, în loc să crească, s-a echilibrat, fiind constituit în prezent exclusiv din rezidenţi. Lunar, magazinul este vizitat de 600-800 de clienţi, iar bonul mediu este în jur de 70 de euro. „Nu e un bon mediu rău pentru Paris”, remarcă antreprenorul.
    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, la 1 martie echipa număra în jur de 85 de persoane la nivel de grup, dintre care aproape 50 de oameni au plecat în şomaj tehnic şi, cu toate că niciun angajat nu a fost concediat, au existat unele contracte în probă care nu au fost reînnoite. „Cred că rămăsesem cu aproape zece persoane în total. Ne-am amintit începuturile noastre, pentru că firma are 16 ani şi am urcat-o încetul cu încetul. Majoritatea din cei zece rămaşi lucrau de cel puţin 10-15 ani în companie şi mi-au spus că este plăcut să fim o echipă performantă în care toată lumea ştie exact ce are de făcut, nu sunt elemente noi şi totul merge perfect, şi asta pentru că în mod normal, de fiecare dată când avem angajaţi noi trebuie formaţi, ceea ce măreşte efortul zilnic şi cel de vânzare”, povesteşte el.
    Faţă de criza din 2009, Preotu spune că provocările pe care le-a întâmpinat acum sunt diferite, pentru că atunci afacerea a fost afectată în special pe segmentul B2B, însă acum ambele segmente au resimţit impactul pandemiei. „Atunci nu am întâmpinat acelaşi tip de probleme. S-au redus bugetele în anumite companii – mese, cadouri, protocoale, s-a evitat cumpărarea de produse mai scumpe în general şi s-a mers pe stricta necesitate, aşa că nu ne-a afectat foarte tare pentru că cei care constituiau clientela noastră nu au fost afectaţi de criza aceea şi noi chiar am avut o creştere în anul respectiv. Criza de acum e total diferită pentru că nu mai avem turişti, nu mai avem mese de business şi protocoale de business.” Pe segmentul B2B, impactul s-a simţit în primul rând cu ocazia sărbătorilor pascale. „În 2019, cred că am făcut 5% din cifra de afaceri totală doar din pachetele achiziţionate de companii pentru acea perioadă. Anul acesta a fost însă aproape inexistent ca şi sezon. De la 150 de companii în 2019, care au cumpărat pachete pe zona corporate, anul acesta au fost sub 10. Multă lume a fost reticentă, erau companii care doreau să facă aceste cadouri, doar că nu ştiau cui să le trimită. Toată lumea era acasă, nu era uşor să reuşeşti să livrezi pachetele sau să le primeşti”, spune Preotu. El speră în schimb ca de Crăciun să nu aibă o scădere foarte mare faţă de anul trecut, când a avut vânzări de aproximativ 5 milioane de lei.
    Cu toate că a resimţit din plin impactul pandemiei asupra businessurilor pe care le conduce, Cristian Preotu are şi pentru anul acesta un plan de investiţii ambiţios. După ce a deschis anul trecut cocktail barul The Owl din Bucureşti şi magazinul gastronomic din Paris, extinzând totodată restaurantul Le Bistrot Français cu un spaţiu de saloane private pentru conferinţe, în urma unei investiţii totale de circa 500.000 de euro, până la 1 decembrie antreprenorul vrea să lanseze, lângă Ateneu, un nou business. „La maison du champagne” (Casa şampaniei) va funcţiona ca un magazin-bar în care clienţii vor putea degusta băutura franţuzească alături de diverse produse de gastronomie fină şi vor avea totodată posibilitatea să facă şi cumpărături. În plus, Preotu vrea să extindă, până la aceeaşi dată, suprafaţa magazinului Petit Bateau din Dorobanţi, de la 80 la 300 de metri pătraţi, transformându-l într-un concept store pentru copii. Pentru ambele proiecte are un buget de investiţii de circa 350.000 de euro. În ciuda faptului că e gata să facă un nou pariu în HoReCa, Preotu spune că pentru jucătorii care se gândesc să intre acum pe această piaţă e un moment foarte prost. „Nu cred că ar trebui să facă investiţii noi în HoReCa. Noi facem această investiţie pentru că avem spaţiu disponibil în zona respectivă şi va fi un loc dedicat şampaniei de unde se va putea şi achiziţiona, va fi şi magazin. Cred însă că e un moment prielnic pentru a cumpăra un restaurant, ca şi speculaţie.”
    Sfatul său pentru antreprenorii aflaţi la început de drum este să îşi diversifice activitatea pentru a supravieţui în astfel de vremuri. „Dacă aveam doar restaurante sau zona corporate, era foarte complicat. Dar având în vedere că am fost diversificaţi inclusiv pe magazine dedicate clienţilor persoane fizice, am reuşit să trecem cu bine de perioada aceasta. Cum spun şi investitorii – nu e bine să ţii toate bilele în acelaşi sac. E indicat să ai şi aur, şi dolar, şi euro, şi acţiuni – trebuie să fii diversificat pentru ca, în cazul în care se întâmplă ceva cu una dintre aceste investiţii, să nu fii atât de tare impactat.”

  • Povestea tânărului care şi-a propus să reinventeze lumânarea şi să o transforme într-un produs de lux

    O lumânare parfumată schimbă ambianţa oricărei încăperi. Este dovedit – aproape – ştiinţific. Cu acest gând în minte a lansat Andrei Lupuşoară afacerea Kandel’s, un brand de astfel de lumânări de lux, produse în Bucureşti şi destinate lumii întregi.

    „Ideea de a începe un business în acest domeniu ne-a venit în anul 2019 şi atunci am început un research. Ulterior, am dedicat câteva luni pentru testare. La ora actuală, toată materia primă este adusă din Europa de Vest. Am lansat produsele la începutul anului 2020, chiar înainte de pandemie”, povesteşte Andrei Lupuşoară.

    Ţinând cont de natura businessului gândit de el, o sursă importantă de inspiraţie în definitivarea designului şi alegerea aromelor pentru fiecare lumânare este viitoarea lui soţie. Andrei este absolvent al unui program de master în Fonduri Europene la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat o perioadă în acest domeniu. A continuat cu un job în industria HoReCa, apoi a decis că, totuşi, antreprenoriatul este meseria care i s-ar potrivi mai bine.

    „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 4.000-5.000 de euro. Principala provocare pe care am avut-o, fiind la început de drum şi având un buget limitat, a fost să prioritizez acţiunile esenţiale, care să mă ajute să lansez produsele pe piaţă. O mare parte din investiţie a fost dedicată testării unui număr mare de variante de lumânări, produse, arome, până să ajungem la acelea care să reprezinte cel mai bine viziunea noastră.”

    Lumânările parfumate din ceară de soia – elementul central al brandului Kandel’s – au avantajul că nu dăunează aerului respirabil din încăpere, deoarece au o ardere curată şi aduc un miros plăcut, în comparaţie cu alte tipuri de lumânări. În plus, ceara de soia creşte considerabil durata de viaţă, spune Andrei Lupuşoară.
    Preţul de pornire pentru o lumânare parfumată de acest tip este de 120 de lei (20-25 de euro), dar costurile variază în funcţie de produs, de colecţie, de cantitate sau design.

    „Noi putem onora şi comenzi pentru ocazii speciale, unde, în funcţie de solicitările clientului, preţul poate merge de la 10 euro – pentru produsele mini – până la 200 de euro.”

    Clienţii sunt atât persoane fizice, cât şi businessuri, Kandel’s fiind conceput după un model de business care presupune vânzările atât în sistem B2B (business to business), cât şi în sistem B2C (business to consumer). Astfel, unele lumânări sunt potrivite şi pentru persoanele care vor să ataşeze arome vacanţelor în care merg, şi hotelurilor, de pildă.
    „Avem deja discuţii cu câteva lanţuri hoteliere pentru parteneriate, însă ne luăm timp în selectarea contractelor, pentru a ne asigura că acoperim cât mai bine nevoia clienţilor.”

    Lumânările Kandel’s pot să se integreze foarte bine şi în spauri, săli de yoga, săli de meditaţie, biblioteci, florării, restaurante, cafenele, confiserii, adaugă antreprenorul.

    Anul 2020, aşa dificil cum a fost până acum, ar trebui să aducă brandului Kandel’s o cifră de afaceri de 15.000-17.000 de euro, cu o marjă de profit de 35%, potrivit estimărilor lui Andrei Lupuşoară, cu un singur angajat. Dacă lucrurile vor urma trendul aşteptat, el se gândeşte să continue investiţiile în producţie, dar şi să crească numărul de angajaţi.

    MentaLife – clinică de sănătate mintală (Satu Mare)
    Fondatori: Cătălin şi Mihaela Cismaş
    Investiţie iniţială: 350.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: Satu Mare

    Woodbe – atelier de obiecte din lemn (Piatra Neamţ)
    Fondatori: Renata Dălălău şi Daniel Chindea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 25.000 de euro
    Prezenţă: online

    HorseEye – program de educaţie asistată de cai (Bucureşti)
    Fondatori: George şi Corina Leca
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu

    Amis de la Fête – food-truck cu brânză raclette şi vinuri franţuzeşti (Bucureşti)
    Fondatori: Oana Moşanu şi Aurelien Marie
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro
    Prezenţă: la festivaluri şi târguri

    Sorrisi – atelier care produce lumânări sculptate manual (Urlaţi, jud. Prahova)
    Fondatoare: Roxana Gordan
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (peste 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag marketplace

    Didi Craft – producţie de cărţi senzoriale pentru copii şi jucării educative (Târgovişte)
    Fondatoare: Andra Tudor
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de lei (aproape 13.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Skeptic Dog – studio de animaţie 2D
    Fondatori: Andra Berilă şi Bogdan Crivoi
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de lei (53.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Mousserie – atelier cu dulciuri şi macarons (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Tănase
    Investiţie iniţială: 102.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Milla Milla – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ludmila Corlăţeanu
    Prezenţă: online

    Rubik School – şcoală cu model de învăţare alternativă (Bucureşti)
    Fondatoare – Luiza Apostu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 41.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Ce au ajuns să facă superbogaţii lumii din cauza problemelor create de pandemia de COVID

    Rămaşi fără posibilitatea de a călători şi fără distracţiile de altădată, superbogaţilor stresaţi li se pare din ce în ce mai atrăgător un sejur la „dezintoxicare”. Centrele de dezintoxicare de lux constată o creştere însemnată a cererii, acestea tratând diverse dependenţe sau pur şi simplu plictiseala. Astfel, scrie The Telegraph, Extraordinary Adventure Club nu mai duce clienţii în expediţii prin lume, ci doar în sălbăticie unde-i învaţă să se descurce singuri. Paracelsus Recovery, din Zürich, primeşte clienţi dornici să se trateze de depresie, dependenţe ori fobii sau pur şi simplu să se relaxeze. Aceştia primesc un apartament de lux, bucătar şi antrenor personal, şofer de limuzină, menajeră şi psihiatru. 

  • Cum se vede criza din noul reper hip al Capitalei

    Dacă până nu demult, o plimbare pe Calea Victoriei nu era completă fără o incursiune printre vitrinele Gucci, Hugo Boss sau ale altor magazine de lux, acum, o coadă de oameni aliniaţi în afara unui spaţiu atipic, unde sunt servite îngheţată, cafea şi prosecco,  deschis chiar în pandemie, îţi dezvăluie o repoziţionare a arterei comerciale principale a Capitalei. Vitrinele goale sunt din ce în ce mai multe, iar locul brandurilor strălucitoare este luat de cel al barurilor şi cafenelelor cochete, care se adresează clientelei diverse aflate acolo în orice seară a săptămânii.

    „Mă plimb aici săptămânal, cu bicicleta sau pe jos, mai ales în weekenduri”, spune Alexandra, o tânără de 32 de ani care lucrează în domeniul organizării de evenimente şi care ştie tot ce este nou în materie de locuri „hip”. Din rutina ei de weekend face acum parte închirierea unei biciclete de la rastelul IVelo, de lângă Ted’s Coffee, dar şi oprirea de la Velocità, de unde îşi ia două cupe de îngheţată, pe care le savurează pe terasă – dacă găseşte loc la cele câteva mese de acolo – sau chiar pe bordura din faţa spaţiului.

    „Ce-i drept, înainte de pandemie ajungeam aici mult mai rar – erau mult mai multe activităţi pe care le puteam face, pe care le-am înlocuit cu plimbările de acest tip. Calea Victoriei s-a aglomerat de când cu pandemia – e multă lume aici – de la familii, până la foarte mulţi tineri, copii.  Văd mulţi corporatişti pe Lime-uri – sau cel puţin cred că sunt corporatişti”.  De când cu pandemia, mărturiseşte ea, mai în glumă, mai în serios, a dat „unfollow”, cluburilor din oraş şi renunţat şi la ideea călătoriilor peste hotare.

    „Se spune de fapt Velocità” – mă corectează Alexandra – punând accentul italian pe numele unuia dintre cele mai nou deschise astfel de locuri. Cel mai nou centru al distracţiei Capitalei a devenit acest loc de inspiraţie italienească – unde, într-o seară de sâmbătă, coada se întinde de-a lungul Căii Victoriei până pe trotuarul aflat vizavi faţă de acest spaţiu. Din maşină, locul seamănă cu un magazin de bijuterii din epoca de glorie a acestora.

    Tot din maşină, ai tendinţa să remarci mai ales spaţiile goale ale magazinelor închise (spre exemplu cel al Gucci, aflat într-un spaţiu impozant, negru, pe care s-a aşezat deja praful şi pare că nici nu a mai existat) şi alte vitrine prăfuite, care par să indice că epoca retailului fizic a apus. Odată ieşit din maşină, zumzetul bicicletelor şi trotinetelor conduse de tineri îmbrăcaţi frumos fac să pălească toate acestea şi te duc cu gândul la perspectivele de dezvoltare a zonei, care încă o dată pare că este punctul de a-şi atinge potenţialul de arteră principală a Capitalei, un fel de Champs-Élysées autohton.

    Un business gândit în vremuri de normalitate, crescut în pandemie
    Fiindcă cine se aseamănă, se adună, „oamenii frumoşi” de pe Calea Victoriei nu sunt doar clienţii, ci şi antreprenorii care au decis să „înfigă” recent steagul brandului propriu în acest nou pol al Capitalei, conturând o nouă comunitate de business în ultimii trei ani şi chiar şi recent – în lunile de pandemie.

    George Pop şi Adnana Popa au dat naştere businessului Velocità, care a devenit unul dintre cele mai iubite locuri „pentru toată lumea”, după cum îmi descrie George Pop la telefon clienţii cărora se adresează. „Este un proiect la care lucrăm de mai bine de un an, dar ne-am adaptat situaţiei şi cred că în cazul nostru, faptul că oamenii vin aici reprezintă şi un semnal psihologic de normalitate – aceasta este teoria mea”, îmi spune el.

    Totuşi, consideră că a fost nevoie de un cumul de factori care au adus succesul locului încă din prima zi: „Am ajuns din prima şi a doua lună la încasările pe care ni le-am fi dorit în şase luni, dar cifrele acestea existau în planul nostru. Cred că este cea mai hot zonă în prezent – se face o schimbare de la fashion către food. Aici se află multe hoteluri importante din Bucureşti, avem zona de promenadă care aduce multă viaţă”, mai spune el. Este de părere însă că zona ar fi şi mai efervescentă dacă artera Calea Victoriei s-ar transforma într-una în totalitate pietonală

    . „Cred că dacă s-ar lua o decizie mai radicală şi într-adevăr s-ar reduce la o singură bandă partea dedicată maşinilor, ar ajuta mult oraşul şi comerţul – cred că noi avem alte bulevarde mari pe care se poate merge cu maşina dacă s-ar lua o astfel de măsură.” 

    El enumeră factorii care au condus la rezultatele lor: „Sunt zeci de lucruri care trebuie aliniate ca să vorbim despre o experienţă completă – trebuie să se întâmple foarte multe lucruri ca să ai succes – în cazul nostru vorbim despre  renovarea unui spaţiu a unei clădiri art deco din 1936, ceva extraordinar din punctul de vedere al patrimoniului arhitectural, identitate grafică, brandul 100% românesc, o calitate bună a ingredientelor”, descrie el elementele care alcătuiesc esenţa unui astfel de loc.

    Valoarea investiţiei în Velocità se ridică la jumătate de milion de euro, bani despre care antreprenorul spune că „Se mai găsesc în ziua de azi dacă ştii ce să faci cu ei – trebuie să ai un plan bun, fiindcă există bani pe piaţă care stau degeaba”.
    „Iniţial, am pornit de la un concept de cafenea cu tiramisu şi îngheţată. Este un concept italienesc, iar toate produsele pe care le folosim ne-am dorit să creeze acest concept pe care oamenii să îl identifice cu Italia“, descrie businessul managing directorul Velocità şi în cadrul emisiunii online de business ZF Live. Dorinţa antreprenorilor a fost aceea de a se reveni la arhitectura specifică clădirilor de pe Calea Victoriei şi de a avea un magazin bine structurat şi coerent, care să atragă publicul atât prin aspect, cât şi prin calitatea produselor.

    „Atunci când viziunea companiei e clară, când ştim ce vrem să co­mu­nicăm, oa­menii care trec pe Calea Vic­toriei şi văd un ma­gazin aliniat coe­­rent aleg să intre şi îl apreciază“, ada­ugă fondatorul.

    El mai spune că a optat pentru această lo­caţie, chiar în centrul oraşului, şi nu pentru un mall sau alte centre comerciale, pentru că i se pare un loc foarte bun pentru un brand care vrea să se afirme şi să se evidenţieze prin calitatea produselor proprii, fiind, totodată, şi un loc reprezentativ din Bucureşti pentru un prim pas într-o astfel de afacere. „Experienţa este pe gustul foarte multor oameni, pentru că noi am creat un produs care nu se nişează“, spune acesta.

    Preţurile pentru produsele Velocità sunt accesibile, deşi cali­tatea şi experienţa oferită clienţilor este premium. Ideea pe care o ur­mează antreprenorul este aceea că atunci când vinde o cafea de 10 lei, o jumătate din preţ este pentru produsul în sine, iar cealaltă jumătate, pentru modul în care este vândut şi pentru experienţa oferită de respectivul produs.
    Pandemia a lucrat în favoarea acestui business, spune fondatorul, pentru că oamenii au redescoperit dorinţa de a ieşi şi de a se bucura de oraşul în care trăiesc. Noile măsuri impuse de autorităţi nu au afectat clienţii cafenelei, deoarece ei erau obişnuiţi şi înainte de pandemie cu regimul take away.

    În prezent, Velocità funcţionează cu aproximativ 15 angajaţi, iar în ceea ce priveşte viitorul businessului, fondatorul este optimist şi spune că are potenţialul de a genera venituri de 1 milion de euro.

    El este de părere că această arteră principală a Bucureştiului, Calea Victoriei, care a fost readusă la viaţă de cafenelele, cofetăriile şi terasele foarte populate chiar şi în plină pandemie, ar putea fi valorificată în adevăratul sens al cuvântului dacă ar deveni pietonală permanent, nu doar ocazional.

    Fericirea „s-a deschis” pe Calea Victoriei

    Andreea Moldovan, proprietarul atelierului de deserturi Livrez Fericire, face şi ea parte din noua comunitate de business de pe Calea Victoriei. Unul dintre motivele pentru care a deschis  Love You Choux aici, în luna mai, este fiindcă una dintre convingerile ei este că „omul sfinţeşte locul” şi îşi caută fericirea – şi în materie de astfel de produse – oriunde s-ar afla acestea. Povesteşte că şi-a propus mereu să facă ceva diferit, nu a urmat niciodată un plan de business şi a aşteptat să fie ghidată de inspiraţie.

    Chiar dacă ea a deschis spaţiul de desfacere în luna mai a acestui an, începuse să caute un spaţiu în centru la finalul anului 2018. L-a găsit un an mai târziu, în vară, l-a închiriat atunci, toamna a început amenajarea şi, deşi îşi doreau să îl deschidă în decembrie, din cauza unor întârzieri care au inclus şi perioada stării de urgenţă, au lansat businessul în primăvară şi spune că au avut parte de un boom în materie de vânzări încă de la început.

    În ceea ce priveşte produsul vândut acolo, povesteşte: „Produsul Love You Choux exista pe piaţă de mai bine de doi ani şi era disponibil prin comandă de la atelier. Am lansat produsul din dorinţa de a acoperi cererea din luna februarie, cu Valentine’s şi Dragobetele, fiindcă voiam să fac ceva diferit faţă de inimioarele, fluturaşii şi fundiţele clasice de pe diverse prăjituri”. După luna februarie, oamenii au solicitat în continuare acest produs, Love You Choux, pe care îl voiau şi pe 1 şi pe 8 martie, iar treptat s-a născut o isterie a acestui produs tradiţional uitat despre care spune că l-a pus în scenă complet diferit şi care a fost ulterior şi copiat de către alţi jucători de pe piaţă. „Evident că era nevoie să ies cu aceste produse în faţă şi să continui povestea”, spune ea. A investit  în spaţiul de pe Calea Victoriei aproximativ 50.000 de euro, iar investiţia pe care a făcut-o în business de-a lungul timpului, de la lansarea acestuia, în 2016, ajunge la aproximativ 200.000 de euro.
    Spune că atunci când a ales spaţiul de pe Calea Victoriei, a luat în calcul mai multe variante şi nu toate se aflau pe această arteră, „care  a fost timp de mai mulţi ani fantoma magazinelor”, spune ea. Totuşi, „Am crezut foarte mult în Calea Victoriei fiindcă omului în general, ce oportunităţi îi dai, profită de ele, dacă am blamat iniţial această pistă de biciclete în calitate de şofer, ulterior m-am bucurat de experienţa adusă de aceasta. În momentul în care am ales locul m-am gândit şi la acei turişti care s-ar putea afla în hotelurile acelea de lux de pe Calea Victoriei, iar acum în mod evident zona de promenadă a crescut mult”, povesteşte ea. 
    A urmat şi modelul celor pe care îi admiră în industrie de la nivel internaţional, care nu au magazine în mall. „Eu nu cred în acest tip de business, la fel cum nu mi se potriveşte o zonă precum Dorobanţi, nu simţeam ca produsul meu să fie asociat cu aceasta. Am vrut să mă poziţionez şi cu un produs concept,
    şi cu un magazin asemenea”, mai spune ea. 
    „Sunt numai oameni faini în jur – cred foarte mult în Calea Victoriei şi cred mult în vibe-ul acela de vacanţă. Când s-a deschis Centrul Vechi, mă simţeam ca în vacanţă, Ibiza Town, era exact nebunia aceea – între timp s-a stricat Centrul Vechi.
    Calea Victoriei am comparat-o încă de la început cu o arteră dintr-un oraş cosmopolit, la fel cum mi-ar plăcea să fie şi Bucureştiul acesta în curând.”


    Cum se naşte o zonă trendy

    De aceeaşi părere este sociologul Romulus Oprica, fondatorul firmei de consultanţă şi cercetare de piaţă BrandBerry, care spune că „cel mai trendy loc al Capitalei în contextul pandemiei” urmează de fapt un stil occidental, întâlnit de el deseori în capitalele europene pe care a avut ocazia să le viziteze.
    „Este stilul tipic occidental de socializare şi anume – îţi iei o bere două, cinci, zece, un prosecco şi stai pe trotuar şi discuţi – în interior este aglomerat, oricum nu ai voie prea mult în interioare în perioada aceasta, iar zona deja devenise trendy, deja apăruseră o serie de terase, de mici bistrouri, mici cârciumioare nu neapărat cochete, ci foarte trendy, aici”, descrie sociologul dezvoltarea din ultimii ani a zonei.
    Oprica punctează şi cum Centrul Vechi rămâne zona turiştilor, iar generaţia mai tânără va căuta mereu zone noi, care să îi poziţioneze ca fiind altfel: „Corporatiştii sunt altfel – tinerii sunt altfel, astfel că acesta este un statement, eu nu mă duc în Centrul Vechi, merg într-o zonă cool – iar cea mai cool şi recentă zonă unde mă pot afla acum este Calea Victoriei”.  
    Este de părere de altfel că acestei noi zone i-a luat în jur de trei ani ca să se poziţioneze în acest fel.
    Sociologul aminteşte şi că zona este frecventată de  un anumit tip de consumator, până în 40 de ani – „Consumatori tineri, corporatişti, cu profil socio-demografic destul de bine definit, iar această nouă zonă trendy, poate să devină o zonă recunoscută peste ani sau poate avea o evoluţie meteorică, la fel cum au avut şi alte zone trendy de-a lungul timpului”.
    Romulus Oprica este de părere că acest context pandemic pe care îl traversăm a contribuit la dezvoltarea acestei zone, oamenii fiind tentaţi să caute locuri care nu sunt foarte aglomerate, faţă de cele clasice, ajută şi vremea, dat fiind faptul că ne aflăm în perioada verii. Ajută, de asemenea, şi faptul că din martie până în luna mai am fost într-un blocaj care ne-a făcut să dorim şi mai mult să ieşim – cu prietenii, cu oamenii pe care îi ştim în zonele noi, astfel încât riscul de îmbolnăvire să fie mai mic. „Fiecare zonă nou deschisă şi care are elemente de calitate – reprezintă o zonă foarte atractivă în această perioadă pentru că îţi oferă posibilitatea să faci lucruri normale, să ieşi cu prietenii”, descrie el comportamentul efervescent de pe Calea Victoriei în pandemie.  
    Cum ar trebui să fie văzut acest comportament în contextul în care se vorbeşte despre o criză economică? „A scăzut consumul de haine, a scăzut consumul de maşini, de orice alte lucruri, dar niciodată într-o criză nu o să scadă consumul de alcool sau o să se renunţe la ieşirile cu prietenii – oamenii au nevoie să evadeze din starea de stres în care se află, iar fiecare ieşire în oraş este o evadare din stres – până la urmă un pahar de prosecco nu este atât de scump. Ai renunţat poate la ratele la maşină, renunţi pentru o perioadă la a-ţi achiziţiona un apartament, nu îţi mai cumperi ultima geantă din colecţia Chanel, dar nu renunţi la o ieşire cu prietenii. De ce? Pentru că suntem animale sociale, iar ieşirile în oraş reprezintă o modalitate de deconectare, de ieşire din stresul economic”, concluzionează el.
    În ceea ce priveşte spaţiile de retail rămase în paragină – Romulus Oprica spune că a avut mai multe discuţii cu oameni din zona de IT, de dezvoltare de aplicaţii, spune că sunt şi businessuri care vindeau online şi care au crescut în perioada aceasta de pandemie la nivelul la care se aşteptau să ajungă peste 2-3 ani. Astfel, impactul asupra comerţului în România, care era mult sub nivelul ţărilor occidentale a fost foarte mare şi se reflectă şi în zona fashion, pentru care Calea Victoriei era renumită anterior. „Vedem că sunt o serie de companii care au declarat public că îşi restrâng activitatea nu doar în România, ci din toată lumea – de ce, pentru că se schimbă comportamentul oamenilor – poţi să cumperi o geantă sau o bluză şi online, din punctul de vedere al companiilor, acest lucru înseamnă optimizare de costuri. Va fi interesant să vedem ce se va întâmpla cu aceste spaţii – dacă se va păstra un nivel relativ redus de îmbolnăviri este foarte posibil ca aceste spaţii să devină zone de socializare, mai ales dacă se deschid restaurantele. Dacă magazinele se închid sau părăsesc România şi rămân aceste spaţii fizice disponibile, este foarte posibil ca acestea să se transforme în spaţii de socializare – cu cât vom lucra mai mult de acasă, cu atât vom căuta mai mult socializarea cu prietenii în zone sigure – până la urmă, dispare o ocazie, dar apar alte oportunităţi”. 


    Retail, office şi, mai nou, HoReCa

    Din perspectiva imobiliarelor, dacă anul trecut se vorbea despre transformarea centrului Capitalei, inclusiv a zonei Căii Victoriei, într-o zonă cu potenţial de dezvoltare pe segmentul office (cu o valoare a investiţiilor pe acest segment de aproximativ 300 de milioane de euro doar în zona centrală potrivit unui material anterior publicat de Business MAGAZIN), specialiştii din domeniu văd o reorientare spre segmentul HoReCa, în detrimentul birourilor şi spaţiilor de retail.
    „Într-adevăr, datorită nevoii de distanţare fizică, oamenii au căutat locuri mai puţin aglomerate în detrimentul zonelor tradiţionale (zona Unirii/ Lipscani), unde clădirile sunt foarte apropiate, iar străzile şi terasele foarte înguste. Mai mult decât atât, plimbările cu bicicleta au fost una dintre activităţile preferate de agrement în această perioadă ca urmare a nevoii de distanţare socială, iar infrastructura de ciclism existentă pe Calea Victoriei şi oprirea circulaţiei auto în zilele de weekend pe aceste artere a încurajat, cu siguranţă, deschiderea locaţiilor HoReCa în această zonă”, observă Liana Dumitru, associate director Retail Agency în cadrul Colliers International.
    Ea spune că, având în vedere că aceasta nu este o arteră pietonală şi românii sunt obişnuiţi să meargă cu maşina la cumpărături, lipsa spaţiilor de parcare în această zonă a fost şi rămâne o problemă pentru magazinele deschise aici. „Majoritatea celor prezente acum sunt branduri premium şi concepte „destinaţie” care, pentru a fi accesate uşor, au nevoie de spaţii de parcare în apropiere. Este posibil ca o parte dintre magazinele existente să se relocheze şi să fie înlocuite, în timp, de concepte HoReCa, dat fiind că ne aşteptăm ca nevoia de distanţare fizică să continue şi spaţiile în aer liber să fie şi de acum înainte preferate de consumatori”, crede specialistul în imobiliare.
    Ea observă că momentan, există o ofertă destul de mare de spaţii comerciale în această zonă comparativ cu cererea actuală, astfel încât nu estimează o creştere a chiriilor în perioada următoare. „Pe termen lung, însă, dacă decizia autorităţilor va fi să închidă complet accesul maşinilor în această zonă şi să o transforme în arteră pietonală, este posibil să vedem şi aici o transformare asemănătoare marilor zone centrale pietonale din oraşele europene şi, odată cu ea, să vedem o creştere a cererii şi implicit a chiriilor. Vorbim însă de o perioadă de minim 3-5 ani, dacă şi pe măsură ce astfel de măsuri vor fi implementate”, punctează Liana Dumitru.     
    Poate fi pandemia pretextul pentru transformarea acestei artere într-una similară celor principale din cele mai importante orase europene, asa cum se discuta de mult timp? „Prin politici publice, dacă se va dori acest lucru, se poate muta lupa mai mult pe zone precum Calea Victoriei, prin stimulente fiscale, de exemplu, care să reintroducă în circuitul economic anumite clădiri neutilizate”, crede şi Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International. Dacă anul trecut,  cel mai activ segment imobiliar chiar si aici era cel al birourilor – el consideră acum că dezvoltatorii de birouri se vor orienta mai mult înspre zonele mai puţin centrale, care pot oferi suprafeţe mai generoase. „Lipsa terenurilor în anumite zone centrale (inclusiv de-a lungul Căii Victoriei) sugerează că acestea nu pot fi subpieţe semnificative pentru dezvoltatorii de birouri, ca să nu mai vorbim despre faptul că abundenţa de clădiri istorice duce, desigur, la restricţii de înălţime într-o zonă în care terenurile şi aşa sunt scumpe (adică ar fi presiuni pe chiriile cerute)”.
    Astfel, el consideră că pe segmentul birourilor, pe viitor, Calea Victoriei poate mai degrabă să aibă clădiri de birouri boutique, cu suprafeţe închiriabile ceva mai mici, care de multe ori să fie renovări de clădiri istorice sau care să încorporeze clădiri istorice într-un proiect: „Posibil să apară cândva un interes mai mare pentru acest tip de proiecte în zone ultracentrale, dar în prezent există o abundenţă de proiecte de o calitate bună în zone unde există suprafeţe mari, care pot genera o chirie mai competitivă”. 

  • Vremuri grele pentru magazinele de lux. Unele dintre cele mai cunoscute branduri de lux din lume anunţă pierderi imense, profitul a ajuns să fie chiar si cu 85% mai mic

    Rivala grupului LVMH, compania franceză Kering, din portofoliul căreia fac parte brandurile de lux Gucci şi Yves Saint Laurent, a înregistrat în primul trimestru al acestui an o scădere de aproape 50% a vânzărilor. În ciuda primelor semne de revenire după ieşirea din lockdown, în special pe piaţa din China, evoluţia din a doua jumătate a anului rămâne incertă.

    Pe fondul crizei generate de răspândirea pandemiei de coronavirus, vânzările grupului au scăzut, în al doilea trimestru, cu 43,7%, la 2,2 miliarde de euro. În ceea ce priveşte profitul, în prima jumătate a anului acesta a scăzut cu 53%, până la 272,6 milioane de euro.

    Potrivit Duplaix, lipsa turismului va afecta în continuare sectorul şi în perioadă următoare, iar pierderile din primele 6 luni nu vor putea fi compensate în restul anului.

    Cifra de afaceri pentru principalul brand al grupului, Gucci, a scăzut cu 45% în perioada aprilie-iunie, iar Yves Saint Laurent a fost lovit şi mai tare, înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 48%. Grupul rival LVMH, pe de altă parte, a reuşit să-şi limiteze propriul declin al cifrei de afaceri la 38%.

    În paralel, grupul rival LVMH, din portofoliul căruia fac parte brandurile Bulgari, Dior, Louis Vuitton şi alte mărci de lux, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 27%, până la 18,4 miliarde de euro, iar profitul net a scăzut chiar cu 85%. Divizia de ceasuri şi bijuterii a avut cel mai declin, înregistrând o scădere de 38%.

  • Singurul magazin Louis Vuitton din Bucureşti a ajuns la afaceri de 41 mil. lei şi o marjă de profit de peste 25%. Fiecare dintre cei 11 salariaţi ai companiei au vândut genţi şi curele de 3,7 mil. lei

    Magazinul Louis Vuitton de la Bucureşti a avut rezultate record în 2019, după un avans de peste 20% al afacerilor şi al profitului net. Astfel, businessul a ajuns la 41,5 mil. lei, iar profitul a sărit de 11 mil. lei. Marja netă de profit a depăşit 25%, iar anul trecut a devenit pentru brandul francez cel mai bun din punct de vedere financiar pe piaţa locală. An de an cu excepţia lui 2012 unitatea a reuşit să îşi majoreze businessul.

    Totuşi, 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19, ar putea reprezenta un test pentru piaţa de lux locală dat fiind că orice criză lasă urme importante în acest segment. La criza anterioară, în timp ce alte branduri de lux ieşeau definitiv sau temporar de pe piaţa locală în 2009-2010 şi chiar în anii ce au urmat, Louis Vuitton a fost una dintre puţinele constante din industria de profil.

    Louis Vuitton a intrat pe piaţa locală în iunie 2008, magazinul de 130 mp fiind deschis în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott în urma unei investiţii care a depăşit un milion de euro. Acesta are în portofoliu genţi, pantofi şi accesorii, aceasta fiind oferta încă de la început.

  • Pandemia pune luxul pe pauză: COVID-19 afectează drastic veniturile Louis Vuitton

    Grupul LVMH, din spatele Louis Vuitton şi Bulgari, a înregistrat venituri în scădere cu 27% în prima jumătate a anului. În 2020, acţiunile LVMH au scăzut cu 3,1% pe bursă.

    Pandemia pune luxul pe pauză. Grupul francez LVMH, cel mai mare retailer de bunuri de lux din lume, grup care controlează branduri precum Louis Vuitton şi Givenchy, raportează pentru prima jumătate a anului venituri de 18,4 miliarde euro, în scădere cu 27% faţă de anul trecut. Pierderile LMVH vin pe fondul crizei COVID-19, care a forţat magazinele din întreaga lume să se închidă.

    De asemenea, grupul lui Bernard Arnault producea o cincime din şampania vândută în lume, însă cererea a scăzut drastic din cauza petrecerilor şi a concertelor anulate şi din cauza cluburilor de noapte şi a restaurantelor care au fost închise.

    În cele trei luni de criză până în iunie, veniturile LVHM au scăzut cu 38%, în timp ce analiştii se aşteptau la un declin de 42%. Iar veniturile obţinute de grupul francez din comercializarea de haine şi articole din piele s-au depreciat cu 37% în primele şase luni ale anului.

    „Deşi au fost semne încurajatoare de redresare în mai multe activităţi ale grupului, veniturile au fost în special în scădere în Statele Unite şi Europa în timpul trimestrului”, a declarant compania, potrivit presei internaţionale.

    Anul acesta, acţiunile LVMH au scăzut cu 3,1% pe bursă.

    Acum doi ani, Louis Vuitton a avut, în România, cele mai mari afaceri şi cel mai ridicat profit de la lansare: o cifră de afaceri de 34,3 milioane lei şi un profit net de 8,8 milioane lei, cu doar 12 angajaţi în magazin.

    Brandul de lux produce şi în ţara noastră, la Cisnădie, lângă Sibiu, unde face încălţăminte şi componente pentru genţi.

    Preţul unei genţi Louis Vuitton porneşte de la 960 euro şi poate ajunge până la 120.000 euro