BusinessMagazin

Tag: locale

  • PSD pregăteşte un nou cadou pentru colegii lor din administraţiile locale

    Astfel, printr-un amendament depus la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, se prevede majorarea salariilor/indemnizaţiilor şi pentru personalul care ocupă funcţii de demnitate publică la nivelul autorităţilor publice locale.

    “Prin derogare de la prevederile art.1 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de care beneficiază  personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, se majorează cu 30% faţă de nivelul aflat în plată”, se arată în amendamentul depus, potrivit unui comunicat remis presei de PSD. .

    „Amendamentul va reduce situaţiile în care unii funcţionari vor avea venituri salariale superioare primarului, viceprimarului, preşedinţilor, precum şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene deşi responsabilitatea acestora este net superioară”, susţin social-democraţii. 

    Potrivit OUG 2/2017, de la 1 februarie 2017, drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale  au fost majorate cu 20% faţă de nivelul acordat/stabilit pentru luna ianuarie 2017. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene etc.

    De asemenea, prevederile prezentului articol nu se aplică pentru indemnizaţiile de şedinţă de care beneficiază consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni, potrivit legii. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Agentul Guvernamental la Curtea de Justiţie a UE: Nu riscăm acum sancţiuni financiare din cauza “Legii 51%”, care obligă comercianţii să vândă cel puţin 51% produse locale

    Răzvan Horaţiu Radu, agentul guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), a declarat, pentru MEDIAFAX, că avem la dispoziţie două luni să răspundem solicitării Comisiei Europene.
     
    “Important este sa găsim soluţia cea mai bună. Nu riscăm deocamdată nicio sancţiune şi nici să fim daţi în judecată pe acest subiect de Comisia Europeană. Pentru motive similare, Comisia Europeană a deschis o procedură şi împotriva Ungariei”, a precizat, pentru MEDIAFAX, agentul guvernamental al României la CJUE.
     
    În procedura de infrigement (încălcarea legislaţiei comunitare) dacă, în ciuda hotărârii Curţii, statul membru tot nu remediază situaţia, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiţie. La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiţie, Comisia propune Curţii să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice.
     

  • Statul în care materialele plastice de unică folosinţă sunt protejate prin lege

    Pe măsură ce comunităţile de pe întregul teritoriu al SUA explorează noi modalităţi de a reduce folosirea plasticului de unică folosinţă, inclusiv interzicerea tuturor pungilor de plastic pentru cumpărături, Michigan a făcut primul pas pentru a se asigura că poluarea cu plastic va continua, conmform Huffington Post.

    În această săptămână, în lipsa guvernatorului Rick Snyder, locotenentul guvernator Brian Calley a introdus o modificare legislativă conform căreia autorităţile locale nu au voie să interzică vânzarea pungilor de plastic şi a altor recipiente de acest tip din retail şi industria alimentară. Introdusă de senatorul Jim Stamas, un republican, măsura anticipează posibile ordonanţe locale „care ar reglementa utilizarea sau vânzarea, ori impunerea oricărei taxe sau impozit pe anumite recipiente”, cu precădere cele făcute din materiale plastice. Aşadar, aceasta „ucide” în mod eficient o măsură adoptată în Washtenaw County, în sud-estul Michigan, prin care s-ar fi impus o taxă de 10 cenţi atât pe pungile de plastic, cât şi pe hârtia alimentară,  începând cu luna aprilie 2017. 

    Legea recent semnată a fost sărbătorită de Asociaţia Restaurantelor din Michigan, care reprezintă aproximativ 4.500 unităţi de servicii alimentare. Într-o declaraţie emisă miercuri, asociaţia şi-a asumat această ”victorie cheie” afirmând  că legea ”va proteja mai bine comunitatea de afaceri printr-o abordare amplă de reglementări”. „Fiind al doilea cel mai mare angajator privat din Michigan, industria restaurantelor joacă un rol major în viitorul economic al statului Michigan”, a declarat Justin Winslow, preşedinte şi CEO al asociaţiei. „Reglementările locale pun în pericol acel viitor, motiv pentru care s-au pus bazele reformei încorporate în legea 853”, a mai declarat acesta.

    Mişcarea aceasta vine pe fondul creşterii gradului de conştientizare cu privire la dependenţa noastră de plastic, care afectează din ce în ce mai mult mediul înconjurător. Luna aceasta, cercetatorii de la Rochester Institute of Technology au descoperit că 10.000 de tone de plastic se aruncă anual în Marile Lacuri din SUA, echivalentul a 100 de bazine olimpice pline de sticle din plastic, potrivit studiului.  Dacă lucrurile continuă pe calea actuală, până în 2050 oceanele lumii vor conţine mai mult plastic decât peşte, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial şi Fundaţiei Ellen MacArthur.

  • Guvern: Îndatorarea primăriilor nu va putea depăşi 1,2 miliarde de lei pe an, în 2017, 2018 şi 2019

    Limita anuală privind finanţările rambursabile (împrumuturi, emisiuni de titluri de valoare, leasing financiar) care pot fi contractate de unităţile administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publică locală, va fi de 1,2 miliarde de lei în 2017, 2018 şi 2019, a stabilit marţi Guvernul.

    Aceeaşi limită anuală de 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2017, 2018 şi 2019 a fost stabilită pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.

    Aceste limite anuale pentru contractarea finanţărilor rambursabile şi efectuarea tragerilor din finanţările rambursabile au fost stabilite „pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat”, precizează Guvernul.

    Executivul menţionează, însă, că aceste plafoane „nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale şi nici pe cele alocate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de Reconstrucţie şi Dezvoltare a Balcanilor”.

    Unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot contracta sau garanta finanţări rambursabile interne sau externe, pe termen scurt, mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale, conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia de autorizare a împrumuturilor locale autorizează finanţările rambursabile care urmează să fie contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi tragerile ce se pot efectua din finanţările rambursabile, cu încadrarea în limitele anuale.

  • Preşedintele PE a anunţat că va renunţa la funcţie şi se va implica în politica federală germană

    Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a declarat că va renunţa la această funcţie şi se va întoarce în Germania natală pentru a se implica în politica federală, potrivit presei locale, citate de Europe Online Magazine.

    Schulz, care este membru al Partidului Social Democrat din Germania (SPD), a făcut aceste declaraţii la postul de televiziune ARD şi a spus că va oferi detalii în acest sens joi la Bruxelles.

    Publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung a anunţat că Schulz va fi principalul candidat al partidului pentru landul Renania de Nord — Westfalia la alegerile federale germane programate pentru sfârşitul anului 2017.

    Schulz este privit ca posibil candidat SPD pentru funcţia de cancelar, ca alternativă la candidatura ministrului german al Economiei, Sigmar Gabriel, care este în prezent şi vicecancelar în Guvernul coaliţiei.

    El ar putea candida, de asemenea, pentru funcţia de ministru de Externe, postul urmând să fie vacant în luna februarie dacă ministrul în exerciţiu Frank-Walter Steinmeier îşi asumă rolul ceremonial de preşedinte al ţării, aşa cum este de aşteptat.

    SPD îşi ca anunţa candidatul pentru funcţia de cancelar în luna ianuarie.

  • Regiunea secretă pe care foarte puţini oameni au văzut-o şi care este considerată ca fiind una dintre cele mai mari producătoare de opiu şi heroină din lume

    Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.

    Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.

    Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.

    De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.

    În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.

    Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.

    Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.

    Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”

    Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).

    Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.

  • Regiunea secretă pe care foarte puţini oameni au văzut-o şi care este considerată ca fiind una dintre cele mai mari producătoare de opiu şi heroină din lume

    Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.

    Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.

    Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.

    De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.

    În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.

    Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.

    Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.

    Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”

    Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).

    Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.

  • ,,Podul diavolului”, spectaculoasa structură care pare construită de forţe malefice

    Realizat în 1860, de cavalerii oraşul din apropiere, arcul subţire se întinde de-a lungul lacului Rakotzsee, fiind construit din diferite tipuri de pietre locale.

    În folclor, structura este poreclită ,,podul diavolului”. Fiind foarte arcuit şi subţire, localnicii au atribuit creaţia Satanei. Deşi acest un pod, precum altele, a fost creat de mâinile oamenilor, utilitatea acestuia este mai mult estetică decât practică.
     
    Deşi acest un pod, precum altele, a fost creat de mâinile oamenilor, utilitatea acestuia este mai mult estetică decât practică. Ambele părţi ale Rakotzbrucke sunt decorate cu pietre spiralate care par a fi create natural. Atunci când apa nu se mişcă şi lumina este potrivită, podul şi apa crează iluzia unui cerc perfect din piatră.

    Astăzi, podul poate fi vizitat, dar traversarea lui este interzisă.

     

  • Economia SUA, slăbită de încetinirea investiţiilor locale – WSJ

    Oraşele şi statele americane şi-au restrâns dramatic cheltuielile cu infra­structura, de la autostrăzi la sisteme de canalizare şi staţii de poliţie, ceea ce apasă greu asupra creşterii economiei americane, scrie The Wall Street Journal.

    O astfel de austeritate din partea guvernului este neobişnuită pentru că acesta este al optulea an de expansiune economică şi reprezintă un obstacol în calea creşterii chiar în vremuri în care cele mai puternice efecte negative ale crizei industriei energetice şi aprecierii dolarului se atenuează.

    Guvernele statale şi administraţiile locale au cheltuit 248,47 miliarde de dolari pe construcţii în august, cel mai scăzut nivel din martie 2014, în scădere cu aproape 11% faţă de vârful recent de la mijlocul anului trecut.

    Declinul a încetinit creşterea PIB în această primăvară şi ar putea pune din nou presiune asupra creşterii în trimestrul al treilea.

  • Wizz Air anunţă o nouă destinaţie de pe aeroportul din Bucureşti. Vezi care sunt tarifele

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat o nouă rută între Bucureşti şi Varşovia. Începând cu iunie 2017 compania va aloca cea de-a şaptea aeronavă bazei din Varşovia şi va începe să opereze pe şapte noi rute care vor conecta Varşovia cu patru capitale din Europa Centrală şi de Est: Bucureşti, Bratislava, Kiev (destinaţie pentru care se aşteaptă confirmarea din partea autorităţilor) şi Vilnius şi cu trei destinaţii de relaxare: Lyon şi Nisa în Franţa şi Lamezia Terme în Italia.

    Varşovia este capitala şi cel mai mare oraş din Polonia, cu o istorie bogată, dar în acelaşi timp o metropolă cosmopolită şi modernă. Arhitectura variată reflectă istoria lungă şi turbulentă a oraşului, de la biserici gotice şi palate neoclasice la zgârie nori moderni. Varşovia găzduieşte multe instituţii naţionale şi agenţii guvernamentale, dar şi multe companii locale şi internaţionale. Locurile pentru zborurile Bucureşti – Varşovia sunt deja disponibile şi pot fi rezervate pe wizzair.com de la doar 29.99 euro, pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va opera zboruri spre Varşovia din 30 iunie 2017, în zilele de luni, miercuri, vineri, duminică.

    Primul zbor WIZZ de la Bucureşti a avut loc în 2007, iar de atunci compania a dezvoltat constant reţeaua de rute din România, în prezent operând pe 123 de rute, spre 54 de destinaţii, de la 10 aeroporturi locale.

    Compania va creşte flota alocată pieţei locale la 20 de aeronave, inclusiv 4 aeronave noi ultraeficiente Airbus A321, cu 230 de locuri,  până la sfârşitul lui 2016. De-a lungul acestui an, Wizz a anunţat şi a început deja 30 de rute noi, ce vor face legătura dintre România şi restul Europei, inclusiv prima cursă internă a companiei care conectează Bucureştiul de Cluj–Napoca, deschizând astfel, o nouă etapă în transportul aerian din ţara noastră. În ultimele 12 luni (până la 30 septembrie), compania a transportat mai mult de 5.5 milioane de pasageri spre şi dinspre ţara noastră.