BusinessMagazin

Tag: legi

  • Godină, către autorul iniţiativei privind interzicerea echipajelor de pe radare: Mie, miliţian pândar, mi se pare ruşinos ca, în România, persoane care nu ştiu să scrie corect să poată iniţia legi

     “Domnule deputat, sunt convins că o asemenea postare vă va aduce mulţi susţinători. Dar ce aţi spune dacă aţi iniţia o lege care să facă imposibilă ocuparea unei funcţii de deputat de către o persoană care scrie “paşte” cu “p” mic, “noştrii” cu doi “i” şi “nici-un” cu cratimă? Nu de alta, dar mie, miliţian pândar, care îmi iau salariul degeaba şi nu am “nici-un” rol, mi se pare ruşinos ca, în România, persoane care nu ştiu să scrie corect să poată iniţia legi. E <<decât>> o sugestie” a scris, pe Facebook, poliţistul Marian Godină.

    Godină a publicat şi postarea deputatului în care sunt vizibile greşelile gramaticale.

    Deputatul PSD Cătălin Marian Rădulescu intenţionează să iniţieze un proiect legislativ pentru desfiinţarea radarelor formate din echipaje de poliţie, susţinând că românii “s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie, stau ascunşi ca nişte şobolani să dea amenzi”.

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a primit în ultimii ani aproximativ 40 de sancţiuni pe legea circulaţiei, în trei situaţii fiind prins băut la volan şi alegându-se cu permisul suspendat.

    Surse din cadrul parchetelor au declarat pentru MEDIAFAX că parlamentarul figurează cu aproximativ 40 de sancţiuni primite după ce a încălcat reguli de circulaţie în timp ce se afla la volan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Godină, către autorul iniţiativei privind interzicerea echipajelor de pe radare: Mie, miliţian pândar, mi se pare ruşinos ca, în România, persoane care nu ştiu să scrie corect să poată iniţia legi

     “Domnule deputat, sunt convins că o asemenea postare vă va aduce mulţi susţinători. Dar ce aţi spune dacă aţi iniţia o lege care să facă imposibilă ocuparea unei funcţii de deputat de către o persoană care scrie “paşte” cu “p” mic, “noştrii” cu doi “i” şi “nici-un” cu cratimă? Nu de alta, dar mie, miliţian pândar, care îmi iau salariul degeaba şi nu am “nici-un” rol, mi se pare ruşinos ca, în România, persoane care nu ştiu să scrie corect să poată iniţia legi. E <<decât>> o sugestie” a scris, pe Facebook, poliţistul Marian Godină.

    Godină a publicat şi postarea deputatului în care sunt vizibile greşelile gramaticale.

    Deputatul PSD Cătălin Marian Rădulescu intenţionează să iniţieze un proiect legislativ pentru desfiinţarea radarelor formate din echipaje de poliţie, susţinând că românii “s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie, stau ascunşi ca nişte şobolani să dea amenzi”.

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a primit în ultimii ani aproximativ 40 de sancţiuni pe legea circulaţiei, în trei situaţii fiind prins băut la volan şi alegându-se cu permisul suspendat.

    Surse din cadrul parchetelor au declarat pentru MEDIAFAX că parlamentarul figurează cu aproximativ 40 de sancţiuni primite după ce a încălcat reguli de circulaţie în timp ce se afla la volan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie la ce vorbiţi! Românii riscă până la 3 ani de închisoare conform unei noi legi. De ce să vă feriţi

    Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă PSD de modificare a Codului Penal în sensul introducerii pedepsei cu închisoarea de la 1 până la 3 ani pentru o nouă infracţiune.

    Vedeţi AICI infracţiunea care se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani

    Propunerea legislativă este semnată de un grup de parlamenari, majoritatea PSD, printre care senatorul Gabriela Firea, deputaţii Florin Iordache şi Marian Neacşu.

    Termenul de adoptare s-a împlinit pe 12 aprilie, în condiţiile în care proiectul nu a mai ajuns la votul final. Camera Deputaţilor este forul decizional.

    Potrivit proiectului de completare a Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, este introdus un nou articol care defineşte “dispreţul” pentru însemnele României.

     

     

  • Sistemele de inteligenţă artificială ale maşinilor autonome ale Google pot fi considerate şoferi

    Autorităţile SUA de reglementare a siguranţei traficului auto au afirmat că sistemele de inteligenţă artificială ale maşinilor autonome ale Google pot fi considerate şoferi conform legilor federale americane, potrivit Reuters.

    Decizia reprezintă un pas important către obţinerea aprobării finale ca maşinile autonome să circule pe drumurile publice.

    Autoritatea pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzile Naţionale a informat Google în privinţa hotărârii săptămâna trecută, dar decizia a fost publicată pe site-ul instituţiei săptămâna aceasta.

    O divizie a Google a propus în noiembrie proiectul unei maşini autonome, care “nu necesită şofer uman”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 111.000 de familii vor primi 50 de lei pe lună pentru a-şi trimite copilul la grădiniţă

    În jur de 111.000 de familii defavorizate vor primi tichete sociale pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă, în baza unei legi care va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Legea 248/2015 fusese publicată la începutul lunii noiembrie 2015, dar normele de aplicare au fost adoptate de Guvern, prin Hotărâre, săptămâna trecută şi publicate în Monitorul Oficial.

    În baza legii, familiile sărace vor primi tichete sociale, în cazul în care îşi vor duce copiii la grădiniţă zilnic. Stimulentul nu este impozabil şi va putea fi încasat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, dar şi de cetăţenii care nu au domiciliu sau locuinţă, pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

    Pot beneficia şi copiii din familiile defavorizate care nu au cetăţenie română, dacă sunt cetăţeni ai UE, precum şi străinilor cărora li s-a acordat o formă de protecţie sau apatrizi cu domiciliul în România. Mai pot primi tichete persoanele singure care au copiii în întreţinere.

    Valoarea tichetului va fi de cel puţin 50 de lei şi va fi calculată în funcţie de evoluţia indicatorului social de referinţă (ISR). Copilul trebuie să aibă cel puţin trei ani, dar nu mai mult de şase ani, vârstă împlinită după 1 septembrie a anului şcolar curent, iar venitul lunar mediu pe membru de familie trebuie să fie de cel mult 284 de lei.

    Cererea şi declaraţia pe proprie răspundere se înregistrează la primărie, iar tichetul se acordă în perioada septembrie – iunie. Cu tichetele părinţii pot cumpăra alimente, îmbrăcăminte sau rechizite.

     

  • Legea dată de Guvern care inchide peste 100 de magazine, cluburi, cinematografe sau restaurante din Bucureştiului

    Harta spaţiilor comerciale cu risc seismic

    Legea 282/2015, adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor interzice desfăşurarea activităţilor comerciale, turistice şi de divertisment în clădirile cu risc seismic; în caz contrar vor fi aplicate amenzi de până la 70.000 de lei. “Se interzic organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) şi altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”, arată legea, care urmează să fie publicată în Monitorul oficial, intrând, de la data apariţiei, în vigoare.

    Spaţiile publice cu la care se face referire sunt spaţiile pentru comerţ, sălile de spectacol, sălile de expoziţii, sălile de lectură, structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea. Autorităţile locale competente nu vor emite autorizaţii de funcţionare pentru spaţiile în cauză.

    Legea urmăreşter urgentarea demarării lucrărilor de consolidare a clădirilor vechi, prin introducerea unor noi contravenţii şi sancţiuni. Proprietarii şi administratorii de construcţii, precum şi asociaţiile de proprietari, vor avea obligaţia de a acţiona pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor din proprietate/administrare; pentru expertizarea tehnică, de către experţi atestaţi, a construcţiilor existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie; pentru transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării construcţiei în clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi

    Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică; pentru aprobarea deciziei de intervenţie şi continuarea acţiunilor de proiectare a lucrărilor de intervenţie şi execuţia efectivă a acestora, în funcţie de concluziile fundamentale din raportul de expertiză tehnică.

    În Bucureşti sunt 374 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 184 prezintă pericol public. Dintre acestea au fost consolidate, în ultimii zece ani, doar 42 de clădiri.

    Un document al Ministerului Afacerilor Interne, apărut în Business Magazin, prezintă simularea unui cutremur de 7,6 grade şi efectele sale asupra sectorului 2 din Bucureşti. În cadrul Buletinului Pompierilor nr. 1 din 2014 este simulat cazul particular al unui seism având o magnitudine de 7,6 pe scara Richter, la o adâncime de 105 kilometri, produs în zona judeţului Vrancea la ora 2:43 dimineaţa.

    Documentul arată că infrastructura municipiului Bucureşti nu ar fi afectată din cauza seismului, însă multor clădiri de locuit le-ar fi afectată structura de rezistenţă, o parte dintre acestea prăbuşindu-se. Situaţia ar sta în felul următor: 36.772 de clădiri şi locuinţe ar fi afectate, dintre care 1.913 s-ar prăbuşi. 70.747 de oameni s-ar afla în construcţiile afectate, în vreme ce 3.721 s-ar afla în cele prăbuşite. Numărul deceselor s-ar ridica la aproximativ 1.000, iar numărul total al victimelor la peste 6.000. Toate aceste numere trebuie, desigur, raportate la numărul total al celor care locuiesc în sectorul 2, respectiv 370.000 de persoane. Un număr de aproape 25.000 de oameni sau 15% din populaţia sectorului 2 ar avea nevoie de hrană, apă, adăpost şi energie în primele 24 de ore după cutremur.

    Multiplicat de cinci ori, pentru a ajunge la întreaga populaţie a Bucureştiului, asta ar însemna peste 6.000 de morţi şi peste 30.000 de răniţi, pe care îi vor prelua cele 206 ambulanţe care deservesc Bucureştiul şi sectorul Ilfov. În cât timp şi cu ce costuri de vieţi omeneşti s-ar putea realiza o operaţiune de salvare de această amploare nu poate calcula deocamdată nimeni.
     

  • Idei pentru investiţii: Litigiile corporatiste, cea mai nouă piaţă de plasamente

    Miller, producător de echipamente din Marea Britanie, a inventat un dispozitiv de cuplare, denumit Bug,  care nu doar că scurtează timpul de lucru, dar şi eficientizează modul de lucru. Acest dispozitiv le permite operatorilor maşinăriilor hidraulice să schimbe freza sau cupa fără să părăsească niciun moment cabina vehiculului. Astfel, înainte ca Miller să-şi breveteze dispozitivul minune, un operator al unei maşinării de excavare era nevoit să piardă până la 30 de minute când dorea să schimbe freza sau cupa. Dispozitivul brevetat în 1990 de către Miller se numea Magnificul Şapte şi reducea timpul necesar asamblării la doar 7 secunde. În acelaşi timp, o altă problemă era rezolvată: dispozitivul era funcţional şi perfect adaptabil oricărui tip de echipament. Dispozitivele de cuplare rapidă au revoluţionat industria şi au dus la o compatibilitate universală între produse.

    În 1997 un reprezentant al Miller a fost abordat de către Caterpillar în cadrul unui târg de profil din Germania. Cele două companii au început discuţiile legate de un posibil parteneriat. De-a lungul anilor, Caterpillar, potrivit Miller, a cumpărat aproximativ 27.000 de unităţi pe care le-a revândut propriilor clienţi, generând astfel micii companii venituri de 100 de milioane de dolari. Fiecare produs trebuia să se potrivească perfect pe maşinăriile Caterpillar, aşa că inginerii celor două companii au făcut schimb de fişe tehnice. Comenzile Caterpillar reprezentau circa 28% din businessul Miller.

    Conform versiunii lui Miller, în timpul crizei economice din 2008 Caterpillar a întrerupt brusc parteneriatul cu compania britanică, motivând că nu mai au nevoie de acest dispozitiv şi că au dezvoltat un produs asemănător. Caterpillar a negat că ar fi folosit tehnologia Miller pentru a crea acest produs şi a invocat faptul că în contract era stipulat că puteau întrerupe colaborarea oricând doreau. Keith Miller, fondatorul companiei, a fost devastat, realizând că va pierde cel mai mare client al său, lucru ce va avea un impact extrem de negativ asupra veniturilor companiei. Lipsa contractului cu Caterpillar i-a dus direct pe pierdere şi au concediat jumătate dintre angajaţi.
    La un an distanţă, Miller a văzut pentru prima dată produsul celor de la Caterpillar. „Nu numai că era similar, ci era o copie, pur şi simplu“, a spus Keith Miller. A dat în judecată Caterpillar pentru încălcarea contractului, fraudă şi utilizarea de secrete tehnologice. Curând şi-a dat seama ce înseamnă să dai în judecată o astfel de companie.

    Era o luptă între David şi Goliat. Pentru acest proces, Miller s-a gândit la o metodă de plată alternativă. Nu-şi plăteşte avocaţii din propriul buzunar, ci o firmă privată din Illinois, Arena Consulting, plăteşte costurile legale ale procesului. Dacă Miller pierde procesul, Arena nu primeşte nimic, însă, dacă Miller câştigă, Arena primeşte o parte din venituri, ceea ce ar putea fi o sumă de ordinul zecilor de milioane de dolari.

    Potrivit New York Times, cazul Miller vs. Caterplillar este doar un exemplu al unei noi pieţe care se formează din disputele de proprietate intelectuală în valoare de multe milioane de dolari. Noua formă de finanţare a proceselor este izvorâtă atât din posibilitatea de a căuta dreptatea în sala de judecată, cât şi o dovadă a mercantilismului ingenios de care omul dă dovadă. Faptul este demonstrat de înclinaţia americanilor de a face bani din orice, de capacitatea de a transforma orice în bunuri ce pot fi comercializate. Unii susţin că această practică le permite companiilor mai mici, cum ar fi Miller, să se lupte cu jucătorii mai mari. Alţii îşi fac griji că ar putea da naştere la un număr foarte mare de procese, procese ce aduc foarte mulţi bani în joc, bani care ar putea creşte semnificativ costurile deja ridicate ale sistemului juridic american.

    Deşi numărul de litigii finanţate în această manieră este încă mic, industria creşte foarte rapid, condusă de legi permisive şi de promisiunea unui profit gras. În 2013 şi 2014, Burford Capital, o companie din Marea Britanie, şi-a mărit capitalul de investiţii în domeniul legal de la 150 de milioane de dolari la 500 de milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, profiturile companiei au crescut cu 89%. În aceeaşi manieră, multe alte companii caută să se extindă pe această piaţă, iar portofoliul deţinut de IMF Bentham numără 39 de cazuri, pe care firma le evaluează la peste 2 miliarde de dolari.

    Ca urmare, doi senatori americani au trimis scrisori către investitori majori pe care îi rugau să detalieze cazurile în care au investit şi alte detalii legate de afacerile acestora. Aceştia au numit această finanţare a litigiilor drept o industrie „în floare”, nereglementată, în care se operează fără licenţiere sau supraveghere.

    Această procedură este întâlnită şi în cadrul companiilor mari, cele care, deşi au propriii avocaţi şi finanţe destule, vând „bucăţi” din procese pentru a nu avea probleme cu fluxul de numerar şi, totodată, pentru a scăpa de o parte din risc. Juridica Investments, un fond din Miami, ce are în gestiune 650 milioane de dolari, s-a specializat în a lucra cu companii din topul Fortune 500, acestea reprezentând cam 80-85% din investiţiile sale, potrivit lui Richard Fields, directorul executiv al companiei. Acesta spune că finanţarea din afara companiei implicate în proces vine în interesul reclamanţilor.

    Revenind la disputa dintre Miller şi Caterpillar, avocaţii companiei americane au încetinit desfăşurarea procesului prin intentarea de noi procese prin care reclamau  că Miller a oferit produse „substandard“ şi că nu a reuşit să aprovizioneze în mod regulat Caterpillar. În această situaţie, avocaţii lui Miller au cheltuit repede milioanele de dolari disponibile, iar pentru a putea continua procesul dincolo de prima fază ar fi avut nevoie de alte milioane de dolari. Keith Miller şi cei doi fraţi ai săi şi-au ipotecat casele pentru a putea face rost de bani, însă tot nu au reuşit să strângă fonduri suficiente pentru a continua procesul. O persoană din Londra i-a pus în contact cu Reed Oslan, un avocat din Chicago care este specializat în finanţarea litigiilor.

    Termenii afacerii dintre Miller şi finanţatorii procesului nu au fost făcuţi publici, dar investitorii cumpără de obcei între 20 şi 60% din suma pe care compania ar trebui să o primească, dacă decizia curţi îi este favorabilă. Însă procentul poate creşte şi mai mult. Luna aceasta, când procesul dintre Miller şi Caterpillar va ajunge în faţa unui juriu, avocaţii companiei britanice vor cere 100 de milioane de dolari daune. „Fără această metodă de finanţare nu am fi reuşit să ajungem atât de departe în acest proces“, a spus Keith Miller.
    Miller susţine că de-a lungul anilor Caterpillar a negat zvonurile în legătură cu faptul că îşi construia propria versiune a Bug-ului, în acelaşi timp asigurându-i pe cei de la Miller că relaţia dintre companii e foarte bună. Disputa dintre Caterpillar şi Miller nu se rezumă doar la bani, în opinia lui Miller: „Vreau să se facă dreptate”.

    Finaţarea litigiilor nu este o invenţie nouă, ci îşi are rădăcinile în antichitate. Membrii cluburilor politice ateniene se sprijineau reciproc în procesele lor contra rivalilor, potrivit lui Max Radin, istoric. Apollodorus, fiul unui bancher, a cumpărat acţiuni într-un proces şi a angajat oratori profesionişti să scrie discursuri pentru proces. De asemenea, în secolul XIII, în Anglia medievală era ceva obişnuit ca cei implicaţi într-o dispută să angajeze „campioni“, luptători care să-i reprezinte.

    Fondurile de hedging, băncile sau companiile de asigurări au finanţat ocazional procese, dar nicio firmă nu se specializase în aşa ceva până în 2007 când a fost înfiinţată Juridica Investments. Naşterea acestei companii, precum şi creşterea industriei se datorează, în parte, şi recesiunii, pentru că avocaţii marilor companii erau dornici să scape de risc, dar şi datorită faptului că cererea a crescut în rândul investitorilor ce căutau o sursă de profit care să nu depindă de oscilaţiile bursei.

    Problema este că nu tot timpul interesul investitorilor şi al celor implicaţi în proces este acelaşi. În funcţie de structura înţelegerii, de multe ori reclamanţii pot câştiga foarte puţini bani, mult mai puţini decât avocaţii şi investitorii.

    În 2007 Altitude Capital a investit 8 milioane de dolari într-o dispută pe drepturi de autor dintre DeepNines şi McAfee. DeepNines a avut câştig de cauză şi a primit 25 de milioane de dolari de la McAfee, dar asta înainte să se facă împărţirea. Suma a fost distribuită în felul următor: 2,1 milioane de dolari s-au dus pe cheltuieli diverse, avocaţii au primit 11 milioane, iar Altitude a luat 10 milioane de dolari. DeepNines a rămas doar cu 800.000 de dolari, 3% din suma totală. Lucrurile nu s-au oprit aici pentru că Altitude a considerat că a primit prea puţini bani, aşa că i-au dat în judecată pe cei de la DeepNines. În cele din urmă s-a renunţat la proces.

    O astfel de întâmplare este neobişnuită, dar când vine vorba de împărţirea banilor, compania mică se poate vedea înfruntând un alt Goliat, cel care înainte îi era prieten.

    Când finanţatorii litigiilor vorbesc despre lărgirea accesului la justiţie al individului mic, defavorizat, cu acces la mai puţine resurse, aceştia se referă la ajutorarea milionarilor în lupta cu miliardarii. În unele privinţe, creşterea acestui business este un simptom a ceea ce a devenit sistemul de justiţie american: un sistem lent, costisitor şi complicat pentru medierea litiigiilor între corporaţii. Judecătorii din sistem ar putea fi văzuţi ca nişte arbitri, dar mai degrabă se îndreaptă spre contabilitate.

    Se apropie ziua când procesele devin asemănătoare Bug-ului, complicate, scumpe şi transformate în comodităţi transferabile? Da, pentru că tot mai mulţi avocaţi sunt plătiţi de oameni al căror interes în dispută este speculativ, nu personal.  

  • Patronul unui club important din Bucureşti anunţă că îşi închide afacerea. “Am pus viaţa a mii de oameni in pericol”

    “Îmi cer scuze şi imi asum, din 2003 am pus viaţa a mii de oameni in pericol. Weekend de weekend. Şi cate-odata şi în timpul săptamânii.”, a scris pe pagina personală de Facebook Andrei Sosa, patronul clubului Expirat.

    Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 30 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 140 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca.

    În acest context, Andrei Sosa a declarat următoarele:

    “Am terminat o facultate tehnică, aş fi putut fi un bun inginer pentru patrie. Am eşuat în “meseria” asta de cârciumar. Mi-am asumat cunoaşterea în amănunt a tuturor legilor. Chiar daca eu ar fi trebuit, după calificarea mea, să văd câţi amperi sunt în tabloul de siguranţe şi dacă poate să ia foc vreun cablu. Nici măcar asta n-am facut suficient de bine. Am avut destule avarii electrice în aştia 14 ani. Şi multe improvizaţii.

    Sunt prieten cu unul din patronii de la Colectiv. Ştiu ca o sa facă mulţi ani de puşcarie. Ar fi trebuit să mă ia şi pe mine. Chiar dacă, pâna la experienţa actuală, cred că am făcut aproape tot ce mă ducea capul.

    În alt context am facut un bilanţ al taxelor pe care le-am plătit la statul român doar în ultimii 5 ani – 2.700.000 lei. Ce  a făcut statul cu banii aştia? Banii aştia sunt banii plăţiti de fiecare care a băut o bere prin Expirat. Am funcţionat pe “propria răspunedere” de 14 ani. Ne-a “tras cineva de urechi” în anii aştia?

    Ştiu şi văd că funcţionarii statului stau pe salarii de 2 lei şi ar trebui şă-şi asume multe. Ştiţi care e paradoxul – clădirea în care e Expiratul şi Energia este construită în 1913 ca o investiţie privată a unui doctor – Leonte Anastasievici. Este numele străzii pe care am parcat maşina la al 4-lea spital căutându-l pe Rugină – Spitalul Municipal. Vă daţi seama “câti bani făcea” un medic acum 100 de ani?

    Ştiti cum se obţine autorizaţia de funcţionare de la primărie? Depui în ianuarie un teanc de acte, pe care oricum le ai – CUI, contract de închiriere, contract de gunoi, de dezinsectie, o taxă etc. Şi prin aprilie se elibereză autorizaţia. Credeţi-mă că un om cu 12 clase în maxim 20 minute poate să analizeze şi sa dea o autorizaţie pe baza actelor cerute. Treabă de 20 minute în 4 luni…

    Nimeni nu işi asuma responsabilităţi. Şi mă repet şi mă pun în capul listei. Vrem demisii şi aşa ar trebui să facă nişte oameni normali la cap. Încă nu conştientizăm conceptul de demisia de onoare.

    Nu implică asumarea vinovăţiei, ci asumarea unui sistem in care eşti şi care nu funcţionează cum trebuie, nu neapărat din vina ta. Dar în care, la un anumit dat nu a funcţionat.

    Eu îmi dau demisia. Expirat-ul din Bucureşti se închide. De astazi nu mai pot să-mi asum vieţi. Sau poate pot. Om vedea.”, a încheiat Andrei Sosa.

  • Decizia luată de Ungaria care va stârni revolta liderilor UE. Iniţiativa a fost VOTATĂ în Parlament

    In plină criză a imigranţilor, parlamentarii unguri au luat o altă decizie care va stârni revolta liderilor Uniunii Europene, după ce recent autorităţile ungare au hotărat să construiască un gard dublu la graniţa de est, pentru a opri invazia imigrantilor.

    Decizia luată de Ungaria care va stârni revolta liderilor UE. Iniţiativa a fost VOTATĂ în Parlament

     

  • Lupta antreprenorilor români cu forţa de lobby a multinaţionalelor

    “Ponderea firmelor străine în piaţa construcţiilor este de 30%. Având în vedere că businessul de construcţii ar trebui să fie preponderent local, în orice ţară această pondere este îngrijorător de mare. Opriţi pogromul împotriva oamenilor de afaceri din România!“ Mesajul gre-cului Alexandros Ignatiadis, proprietar al companiei Octagon, reuneşte vocea antreprenorilor români din construcţii, ajunşi subcontractori pentru firmele străine care câştigă tot mai multe contracte în România.

    O firmă din trei din sectorul construcţiilor din România nu are capital românesc, iar cele mai importante 35 de firme străine au realizat 40% din cifra de afaceri a primelor 100 şi 65% din profit. Şeful asociaţiei antreprenorilor români din construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, atrage atenţia că interesul firmelor autohtone pe piaţă nu mai este reprezentat, iar dialogul cu autorităţile, deşi există, nu produce efecte palpabile pentru capitalul românesc.

    „Antreprenorii români nu mai pot lucra individual şi rezista pe cont propriu, ci trebuie să se protejeze prin intrarea în asociaţii patronale sau profesionale şi clustere. E un moment în care trebuie să învăţăm din lecţia scorului de la ultimele alegeri parlamentare. Cu acel 70% obţinut la scru-tinul din 2012 şi cu implicarea AmCham şi a Consiliului Investitorilor Străini, guvernul a uitat că mai există entităţi profesional-patronale în România. Practic, nu a mai avut nevoie să se consulte cu ele, deşi a făcut-o formal fără să ţină cont de ceea ce au spus. Preţul îl plătim şi îl vom plăti în continuare. Trebuie să învăţăm să lucrăm împreună mult mai mult pentru că, dacă lucrăm separat şi fiecare este o voce discretă în zona de comunicare politică, foarte puţine mesaje vor ajunge la urechile celor care iau decizii. O consolidare a modului asocia-tiv în care putem acţiona este mai mult decât necesară.“

    Deşi tema efectelor lobby-ului pe lângă autorităţi este un subiect slab reflectat în presa locală, acesta ţine de luni bune prima pagină a presei de pe peste ocean. Un articol publicat recent de revista Weekly Wonk arăta schimbarea de paradigmă după care funcţionează asociaţiile şi organizaţiile active în promovarea propriilor interese de natură comercială în relaţia cu statul, citând chiar un reprezentant al multinaţionalelor specializat în corporate affairs: „În urmă cu 20-25 de ani, preocuparea noastră era să ţinem guvernul departe de afaceri şi să putem să ne vedem de treabă. Apoi, ne-am gândit să transformăm guvernul în partenerul nostru. De la «Lăsaţi-ne în pace!» am ajuns la «Haideţi să lucrăm împreună la aceeaşi masă!». Şeful meu spunea că am ajuns să facem astăzi lucruri pe care nu le credeam vreodată posibile“.

    Analiza arată că influenţa crescută a asociaţiilor şi a organizaţiilor care promovează interesele corporaţiilor a crescut atât de mult în ultimii ani încât acestea „au ajuns să copleşească orice potenţială forţă oponentă“. În SUA, de exemplu, dintre organizaţiile din top 100 după cele mai mari bugete alocate lobby-ului, 95 sunt companii care funcţionează după principii comerciale. Iar bugetele alocate în prezent promovării anumitor interese înseamnă, cumulat, 2,6 miliarde de dolari, mai mult decât bugetul din anul 2000 al Camerei Reprezentanţilor şi Senatului la un loc. Pentru fiecare dolar cheltuit de sindicate şi de asociaţii care promovează interese ale comunităţilor, multinaţionalele cheltuie alţi 34, conform The Atlantic.

    În România, organisme precum Camera de Comerţ Româno-Americană, AmCham, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României au devenit tot mai apropiate de structurile de decizie de la Bucureşti, fapt confirmat de însuşi preşedintele FIC, Mihai Bogza, totodată preşedinte al consiliului director al Bancpost. FIC grupează cele mai importante multinaţionale care activează pe piaţa locală, precum OMV Petrom, Automobile Dacia, Orange, GDF SUEZ Energy România, Bancpost, Raiffeisen Bank, HP, GSK sau Holcim. Preşedintele FIC constată o îmbunătăţire a dialogului între guvernul României şi reprezentanţii mediului de afaceri în ultimul an, în principal sub aspectul structurării acestui dialog. Astfel, au loc lunar întâlniri între reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, din care face parte şi FIC, şi premierul Victor Ponta, însoţit de reprezentanţi ai guvernului.