BusinessMagazin

Tag: lege

  • Legea activităţilor casnice a fost votată de Parlament: tichete pentru plata muncitorilor ocazionali

    „Jalon PNRR – îndeplinit! Am lăsat proiectul de lege privind reglementarea activităţilor casnice la Ministerul Muncii. A fost bugetat prin PNRR şi astăzi (marţi – n.r.) a fost votat de Camera Deputaţilor. Este un prim pas de reformă în domeniul ocupării, care are şi un impact corect, pozitiv, în domeniul pensiilor publice”, transmite deputatul PNL Raluca Turcan.

    Ea precizează că acest proiect de lege ţinteşte două mari probleme pentru persoanele care muncesc, de cele mai multe ori, „la negru”: să poată fi plătite legal cu ajutorul unor tichete de activităţi casnice şi să aibă posibilitatea să fie asiguraţi în sistemul de pensii şi de sănătate.

    „Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţilor casnice ocazionale, de către o persoană fizică având calitatea de prestator casnic, în folosul unei alte persoane fizice care are calitatea de beneficiar. Proiectul vizează instituirea unui sistem de piaţă şi evidenţă a persoanelor care desfăşoară activităţi casnice ocazionale în baza unor tichete de activităţi casnice, cumpărate de beneficiar şi preschimbate ulterior în numerar de către prestatorul casnic, după reţinerea contribuţiei de asigurări sociale şi a impozitului pe venit, în acest fel prestatorul dobândind calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat. Această formă simplificată de piaţă vizează creşterea calităţii condiţiilor de muncă pentru lucrătorii care desfăşoară muncă nedeclarată prin dreptul la asigurare socială, fiscalizarea activităţilor casnice, descurajarea economiei subterane şi tranziţia către o piaţă mai echitabilă a muncii”, potrivit raportului Comisiilor Juridică şi de Muncă din Camera Deputaţilor.

    Potrivit unor amendamente, activitatea casnică se poate desfăşura în gospodăria beneficiarului casnic, la domiciliul prestatorului casnic sau în alt loc necesar desfăşurării acesteia, stabilit de comun acord, iar valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice este de 15 lei şi poate fi actualizată anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

  • Produsele pentru care românii vor plăti mult mai puţin bani: O nouă categorie de produse ar putea beneficia de cota de TVA redusă în curând

    Autorităţile vor scăderea cotei taxei pe valoare adăugată (TVA) la carburanţi de la 19%, cât este în prezent, la 5%, conform unui proiect de lege înregistrat la Senat la începutul acestei săptămâni.

    Luni, 22 februarie 2022, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B70/2022, Propunere legislativă pentru scăderea preţurilor la combustibil prin reducerea poverii taxelor şi modificarea art.291 alin.(3) din Legea 227/2015 Codul Fiscal.

    Prezenta lege prevede ca la articolul 291 alineatul (3) din Legea 227/2015 Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

    “p) benzină cu plumb, benzină fără plumb, gaz petrolier lichefiat şi motorină.”

    Aşa cum se prevede în proiectul de lege, „prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,  cu modificările şi completările ulterioare, prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2022”

    Peste jumătate din preţul unui litru de benzină sunt taxe luate de stat, sub formă de TVA şi accize, se arată în expunerea de motive.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Veştile bune curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România.Toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu pot deschide şampania

    Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) a lansat, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022, care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să crească începând cu luna aprilie.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,09 lei şi se doreşte ca aceasta să crească la 20,17 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,01 lei la 20,09 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi publicat în Monitorul Oficial.

  • Cei care îngrijesc un pacient cu cancer, aceleaşi drepturi ca cei care îngrijesc un copil bolnav

    Potrivit raportului comisiilor de specialitate din Legislativ, legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, în scopul extinderii categoriilor de riscuri asigurate, prin stabilirea unor drepturi pentru asiguraţii care îngrijesc un pacient cu afecţiuni oncologice, în mod similar cazului în care îngrijesc un copil bolnav.

    Astfel, conform legii promulgată de şeful statului, beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, îl însoţeşte pe acesta la intervenţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist. Pacientul cu afecţiuni oncologice îşi poate exprima acordul numai pentru o singură persoană la fiecare intervenţie chirurgicală, respectiv tratament.

    Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice este de cel mult 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient.

    Legea a fost aprobată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 2 februarie, cu unanimitate de voturi.

     

     

  • Este oficial: Toţi românii pot primi o zi liberă suplimentară de la angajator. Ce trebuie să faceţi pentru aceasta

    Salariaţii care se vor autorecenza prin intermediul internetului, la recensământul din 2022, au dreptul la o zi liberă, plătită de angajator, conform ordonanţei de urgentă nr.19 din 4 februarie 2020.

    ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 prevede ca persoanele salariate care se autorecenzează prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode. Dovada autorecenzării on-line se realizează prin prezentarea codului de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării, conform documentului oficial.

    Conform ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 39 din 19 mai 2021 recensământul care trebuia să se desfăşoare în anul 2021, conform ordonanţei mai sus menţionate, a fost amânat pentru anul 2022.

    Astfel, angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzării on-line au obligaţia de a le acorda acestora ziua liberă. Ziua liberă plătită se acordă în termen de maximum 12 luni de la data realizării cu succes a autorecenzării, repectiv până cel târziu în luna mai a anului 2023.

    Codul de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării este generat automat de soluţia informatică funcţională pe site-ul recensământului pentru fiecare formular individual transmis cu succes către baza de recensământ.

    Recensământul din acest an se va desfăşura în perioada februarie – iulie 2022 prin colectarea datelor de la cetăţeni astfel:

    În perioada februarie-martie 2022 se realizează colectarea indirectă a variabilelor din programul de observare al recensământului identificate în surse administrative.

    În perioada martie-mai 2022 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.

    În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu faţă-în-faţă asistată de calculator a înregistrărilor individuale, pentru acele persoane pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.

    În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu asistată de calculator a clădirilor şi locuinţelor pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.

    n perioada august-septembrie 2022 se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date .

    Ziua liberă, plătită, se acordă persoanei salariate, indiferent dacă aceasta a realizat autorecenzarea on-line pentru sine şi pentru alţi membri ai gospodăriei, sau pentru alte persoane.

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din închirierea şi subînchirierea bunurilor mobile şi imobile şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală” care aduce clarificări pentru persoanele fizice care obţin venituri din închirieri şi subînchirieri.

    Prin prezentul ghid, ANAF oferă informaţii privind declararea şi taxarea veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice din România.

    Ghidul actual reprezintă o actualizare a ghidului anterior şi a fost publicat în data de 03.01.2021

    În cuprinsul documentului se regăsesc următoarele informaţii:

    • Definirea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor
    • Inchirieri si subînchirieri de bunuri mobile şi/sau imobile din patrimoniul personal
    • Definirea veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţa proprietate personală
    • Cine datorează contribuţia pe de asigurări sociale de sănătate (CASS)
    • Depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit si contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice
    • Dreptul de a dispune asupra destinaţiei unei sume în cotă de până la 3,5% din impozit
    • Termenul de plată a impozitului pe venit si a contribuţiilor sociale
    • Modalităţi de plată a impozitului
    • TVA
    • Sancţiuni
    • Informaţii suplimentare
    • Legislaţia fiscală si materiale informative.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşură privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală” care aduce informaţii despre principalele aspecte privind taxarea criptomonedelor.

    Veniturile realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală reprezintă venituri impozabile şi le sunt aplicabile prevederile Cap. X „Venituri din alte surse” din Titlul IV – ”Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

    Persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligaţia de a declara aceste venituri prin completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I.

    Date privind veniturile realizate la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

     

  • Sindicatele din industria alimentară cer modificarea legislaţia privind pensiile astfel încât orele suplimenatare fiscalizate să fie luate în calcul la vechimea în muncă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare

    Sindicatele din industria alimentară cer Guvernului să modifice legislaţia privind sistemul de pensii astfel încât să fie luate în calculul vechimii în muncă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, a orelor suplimentare fiscalizate prestate de angajaţi, la solicitarea angajatorului.

    ”Demersul nostru se bazează pe situaţia concretă din  mediul privat, unde orele suplimentare sunt plătite prin adăugarea unui spor la salariu de minimum 75% sau conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate. Aceste ore sunt prestate  cu regularitate pe durata întregului an, iar din lipsă de personal ori din cauza factorului de sezonalitate, nu pot fi compensate cu timp liber, conducând la o suprasolicitare a salariatului  care, în mod constant, lucrează peste durata normală a timpului de muncă de 8 ore pe zi ṣi de 40 de ore pe săptămână, aṣa cum este definită de art.112 alin.1 din Legea 53/2003”, se arată într-un comunicat semnat de Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

    Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA cere completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ṣi a Legii nr. 53/2003 referitoare la Codul muncii.

    Pentru participanţii la sistemul unitar de pensii publice, cele două elemente luate în calcul pentru asigurarea eligibilităţii la acest sistem sunt stagiul de cotizare, conform art.16-19 din Legea 263/2010 ṣi vechimea în muncă  definită de art.16 alin.5 din Legea 53/2003.

    Astfel, veniturile angajaţilor, inclusiv cele din prestarea orelor suplimentare, sunt impozitate conform art.138 din Legea 227/2015, cu modificările ṣi completările ulterioare, cu 25%, dar fară a fi luate  însă în calculul vechimii în muncă.”Considerăm imperios, pentru respectarea principiului echităţii sociale, includerea în baza de calcul pentru stabilirea vechimii în muncă/stagiului de cotizare (conducând la reducerea vârstelor standard de pensionare) a orelor suplimentare fiscalizate, cu atât mai mult cu cât  actualul sistem public de pensii asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate conform art.49, alin.1-4, legea 263/2010”.

    Potrivit Sindalimenta, angajatorii care nu-ṣi pot normaliza condiţiile de muncă  sunt obligaţi să-ṣi încadreze personalul în condiţii deosebite sau speciale de muncă (Legea 263/2010, anexele 2 ṣi 3), în mod similar aparând necesară ṣi firească recunoaṣterea suprasolicitării prin prestarea pentru perioade îndelungate de timp ṣi în mod constant a orelor suplimentare, cu impact direct asupra sănatăţii angajaţilor.

    Sindacatele spun că fundamentare unui sistem prin care orele suplimentare să poată fi centralizate la nivel naţional prezintă multiple beneficii.

    Potrivit statisticii publicate de Eurosat, în acest moment România este pe locul 22 din 27 de state membre UE în ceea ce priveşte productivitatea nominală a muncii pe persoană angajată, alături de Grecia, cu o valoare care reprezintă doar 72,9% din media UE calculată la paritatea puterii de cumpărare standard.

  • Schimbări majore la RCA pentru şoferi. Preţurile de acum la RCA vor fi istorie

    În această săptămână a fost depusă la Senat o propunere legislativă conform căreia asigurătorii RCA vor fi obligaţi să nu depăşească tarifele de referinţă ale ASF.

    Propunerea legislativă numărul B536/2021 pentru completarea şi modificarea Legii nr.132 din 31.05.2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, depusă la Senat marţi, 16 noiembrie 2021, vizează rezolvarea problemelor semnalate pe piaţa asigurărilor RCA.

    Astfel se va proceda la stabilirea de către Autoritatea de Supraveghere Financiara, a unui tarif RCA de referinţă aplicat atât persoanelor fizice, cât şi juridice pe care asigură pe care aigurătorii RCA nu au voie să-l depăşească.

    Prezenta propunere legislativă se impune ca necesitate ineluctabilă a timpurilor prezente, relativ la oferirea unei siguranţe pentru cetăţeni, cu privire la obligaţiile ce decurg din încheierea contractelor RCA în contextul actual care a generat o criză a preţurilor în acest domeniu de activitate. Asigurătorul calculează o primă de asigurare astfel încât să se acopere toate obligaţiile ce decurg din încheierea contractelor RCA, fără a depăşi valoarea tarifului de referinţă stabilit de A.S.F, aşa cum este precizat în expunerea de motive.

    De asemenea, iniţiatorul doreşte prin prezenta propunere legislativă, în vederea descurajării asigurătorilor RCA de a majora tarifele percepute asiguraţilor şi totodată pentru realizarea unui sistem stabil şi echitabil pentru asiguraţi, prin sancţionarea cu mărirea amenzii pentru faptele asigurătorilor RCA, de la 50.000 lei la 500.000 lei.

     

     

     

  • Cum ne pot citi autorităţile mesajele de pe WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram. Decizia secretă luată de guvernul Cîţu cu 3 zile înainte să fie demis

    Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), adoptat de Guvernul Cîţu cu 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, introduce, discret, o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, adică la conţinutul comunicaţiilor realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI).

    “Între varianta (proiectului de lege – n. red.) din dezbatere publică şi cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivaţie numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”, două definiţii (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) şi art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, notează Bogdan Manolea, preşedintele APTI.
    Cele două articole sună astfel:
    “Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

    a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

    b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

    c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

    d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

    Manolea traduce prevederile din proiect astfel:

    “Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiaşi cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementaţi în legea 365/2002), care oferă serviciile <<pe teritoriul României>> conform definiţiei nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
    <<Serviciu de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere>> – este ce se numea acum câţiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” şi practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. Atenţie, aceştia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
    <<Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale>>- este aceiaşi terminologie vagă deja declarată neconstituţională în 2008 (şi alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuţiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă şi astăzi.

    Bogdan Manolea susţine că modificările privind interceptările ar trebui să fie realizate prin Codul de Procedură Penală.

    “Aspectele legate de interceptarea legală comunicaţiilor, cu toate garanţiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). În mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau este nevoie de actualizarea lor s-ar face tot printr-o modificare la acest cod. (indiciu: e o lege organică, greu de modificat).
    Doar că dincolo de a impune obligaţii similare şi unor alte categorii furnizori (care oricum, nu au legătura cu ANCOM) pe unde se plimbă în 2021 conţinutul şi legal, şi ilegal. (poate de discutat, dar atunci ar trebui în CPP şi nu pe şest), textul lărgeşte mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces, pe care CPP nu le prevede. Mă opresc doar la 2 aici:
    <<accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;>> nu există în CPP.
    Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicaţii) ar trebui să îşi creeze un sistem de depistare a conţinutului criptat tranzitat, eu cred că ţinta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conţinutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuţie) , fie vor conţinutul criptat pentru că vor să obţină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva. Astea, ca şi altele din acelaşi spectru ridică nişte subiecte de privacy şi security mult prea complexe pentru a le rezolva în 2 propoziţii.
    Să nu mai zicem că textul Directivei de implementat zice exact pe dos – promovaţi criptarea, nu o subminaţi: „ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, end-to-end dacă este cazul, şi, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securităţii şi protejării vieţii private în mod implicit şi din faza de proiectare”
    „să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire (…) accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.”nu există în CPP.
    O terminologie la fel de vagă ca cea din defuncta lege a securităţii cibernetice (declarata neconstituţională în 2015) face ca să ai practic acces la orice conţinut de pe orice server din România în condiţii total neclare.
    Ca să poată probabil să justifice cumva integrarea în această lege, propunerea normativă mai şi creează o obligaţie de înregistrare a acestor noi furnizori la ANCOM, ceea ce contrazice flagrant legislaţia europeană în domeniu (în principal directiva e-commerce, implementată la noi prin legea 365/2002). Dar ce mai contează o obligaţie europeana, când e în joc „securitatea naţională”? Important e că le putem impune să îşi creeze, pe costuri proprii, infrastructura de interceptare şi când vine o hârtie de la „organ” să dea tot”.