BusinessMagazin

Tag: joc

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • România are un nou milionar în dolari. Are 21 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Recent, echipa lui Aliwi Omar a căştigat turneul ESL ONE Genting 2017, fiind primul trofeu câştigat de echipa Digital Chaos. Premiul în bani a fost de 125.000 de dolari, ceea ce înseamnă că românul a mai adăugat încă 25.000 de dolari averii sale.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • Dorin Oancea, editorialist Mediafax: De ce tot “zboară” elicopterele în jurul Guvernului

    În jocul momentului, România nu are cărţi prea bune, dar nici slabe de tot, şi depinde doar de priceperea cu care negociatorii vor plusa şi de mina pe care o vor arbora pentru a câştiga sau a pierde mâna.

    Să privim un pic în jur: în nici trei decenii de la căderea Zidului Berlinului, sfârşitul Războiului Rece, de la “sfârşitul istoriei” omenirea s-a angajat în dispute de amploare, militare sau economice, se construiesc noi ziduri, se destramă alianţe, urcă în preferinţele publicului lideri extremişti, se acumulează tensiuni. Cu doar câteva zile în urmă un înalt oficial NATO vorbea de nevoia alocării, în cadrul parteneriatului, de sume suplimentare pentru nevoile militare ale statelor membre; discursul avea accentele impuse de ideile preşedintelui Trump, dar accentua de fapt ceea ce simte toată lumea, accentuarea tensiunilor geopolitice.

    Pe urmă nevoia de înzestrare a armatei române: în urmă cu câteva luni o solicitare postată pe US Federal Business Opportunities (FedBizOpps) vorbea de faptul că România caută elicoptere din categoria CAS (close air support) care să poată fi folosite şi pentru transport sau misiuni medicale. La lista de cerinţe se calificau un număr de elicoptere produse de Airbus Helicopeters şi de Bell Helicopter, dar şi altele, mai puţine, produse de exemplu de Boeing. Publicaţia electronică IHS Jane’s 360 avansa Bell OH-58D Kiowa Warrior drept cea mai potrivită opţiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa fabuloasă a „prinţeselor” chinezoaice – GALERIE FOTO

    Zhang Jiale este fiica unui magnat din domeniul asigurărilor, Zhang Jun. Stilul ei luxuriant de viaţă a devenit viral în reţelele de socializare chinezeşti. Pozele postate de ea o arată înconjurată de lux, în avioane private şi maşini sport, alături de fotomodele şi făcând cumpărători de la designeri celebri.

    A stârnit controverse în rândul celor care au văzut pozele, atât datorită banilor pe care pare să îi aibă, cât şi datorită orientării spre un stil care o apropie mai mult de imaginea unui bărbat de “bani gata” şi nu pe al unei fete. Alături de pozele postate, ea a scris: “Banii pot să cumpere o casă, dar nu o familie.

    Pot să cumpere un ceas, dar nu şi timpul. Pot să cumpere un pat, dar nu şi somn, pot să cumpere îngrijire medicală, dar nu şi sănătate”. Unul dintre comentariile postate pe platforma socială spune: “Nu îi urâm pe bogaţi, ce urâm este nedreptatea care se ascunde în spatele bogăţiei”.

    Yingzi este o altă fată care a stârnit controverse pe reţelele de socializare chinezeşti şi a fost poreclită drept “fata care fură case”, potrivit BusinessInsider.com. Ea a fost acuzată de înşelăciune în urma unui joc pe calculator în care jucătorul care construia cel mai înalt turn ar fi trebuit să câştige o casă adevărată. Fata de 19 ani plătea studenţi cu 85 cenţi pe oră pentru a juca jocul în locul ei şi spunea “cu cât cineva este mai sărac şi nu îşi permite o locuinţă, cu atât îşi va pune mai multe speranţe într-un joc”.

    Viaţa plină de lux pe care o duc cele două au stârnit critici în contextul în care în China bogăţiile adunate de generaţiile mature au creat generaţii tinere extrem de materialiste.

  • Primul incubator de jocuri video din România lansează jocul românesc Link Twin

    Carbon, primul incubator românesc ce sprijină start-up-urile din industria de gaming, anunţă lansarea versiunii premium a jocului Link Twin. Jocul este disponibil începând de astăzi, la nivel global, în Apple App Store şi Google Play Store, la preţul de 1,99$.

    După ce jocul a beneficiat de un soft launch, Link Twin revine, în varianta premium, cu o experienţă de joc îmbunătăţită, pe parcursul a 100 de niveluri împărţite  în 5 capitole.

    Jocul explorează, de-a lungul celor 5 capitole şi 100 de nivele, legătura inexplicabilă dintre două personaje misterioase, legătură care se dezvăluie pe măsură ce acestea explorează o lume înşelătoare, plină de peisaje fantastice.

    „Ne bucurăm că am reuşit să aducem experienţa unui puzzle premium produs în România utilizatorilor de pe întreg globul. Pe lângă mândria primului proiect sub amprenta Carbon care beneficiază de o lansare la nivel global, considerăm că Link Twin este o bună afirmare a poziţiei industriei de gaming româneşti şi sperăm să vedem, în viitorul apropiat, cât mai multe sudiouri independente româneşti care să facă astfel de paşi”, a declarat Cătălin Butnariu, General Manager Carbon.

    Link Twin a obţinut, luna trecută, locul II la competiţia Pocket Gamer, competiţie dedicată proiectelor indie ce are loc la Londra. Jocul este un produs de studioul Lorraine si publicat de Carbon.

    Mai multe despre Carbon puteţi citi aici

  • Crescătoria de jocuri: cum vrea un incubator românesc de jocuri video să crească industria

    Un incubator este definit drept o cameră, o instalaţie specială care poate asigura condiţii de temperatură, umiditate pentru a permite dezvoltarea în condiţii optime. Carbon, înfiinţat anul trecut, este un incubator, menit să ajute dezvoltarea companiilor dezvoltatoare de jocuri video din România şi din regiune. Cătălin Butnariu, la vremea aceea head of development la Amber Studio, Dragoş Hâncu general manager al Amber Studio şi investitorul spaniol Jaime Gine sunt iniţiatorii acestui proiect. Carbon a fost lansat în aprilie 2016, dar ideea a prins contur, povesteşte Cătălin Butnariu, actualul general manager al Carbon, în 2015, „într-o discuţie mai largă cu câţiva prieteni” despre dezvoltarea industriei din România. „Ideea s-a transformat într-un concept de afacere, a apărut si un business plan şi într-un final am decis să-i dăm drumul”, sumarizează el paşii principali.

    Industria de gaming din România are o istorie de peste 15 ani, iar în ultima perioadă s-au lansat mai multe titluri importante din lumea jocurilor video – precum FIFA sau Assassin’s Creed – la care au contribuit şi filialele din România ale companiilor internaţionale. Conform estimărilor Asociaţiei Dezvoltatorilor Români de Jocuri Video, în 2015 valoarea industriei depăşea 140 milioane de euro, datele oficiale pentru 2016 nefiind încă disponibile. Cel puţin 6.000 de oameni lucrează în acest domeniu în România.

    Însă ce lipseşte din peisajul dezvoltării jocurilor video este o producţie locală care să aibă un impact la nivel internaţional, la fel cum a făcut-o CD Projekt cu seria The Witcher. Veniturile companiei poloneze în al treilea trimestru al anului trecut au ajuns la circa 23,5 milioane de euro (25,1 milioane de dolari), iar profitul a fost de 8,5 milioane de euro (9,1 milioane de dolari). Spre comparaţie, primii cinci producători de jocuri de pe piaţa locală – Ubisoft, EA Games, Gameloft, King şi MavenHut – au înregistrat în 2015 venituri totale de aproximativ 89 de milioane de euro (datele pentru 2016 nu au fost făcute publice încă).

    Unul dintre motivele reuşitei cu care polonezii se pot mândri este că au izbutit să găsească sprijin şi finanţare. Carbon vrea să-şi înşusească acest rol pentru start‑up‑urile româneşti care îşi propun să dezvolte jocuri video. În prezent, cinci echipe au fost acceptate în program.

    Dintre acestea, trei dezvoltă jocuri pentru smartphone-uri, o echipă dezvoltă un joc video pentru PC şi console, iar un alt start-up dezvoltă un produs pentru realitatea virtuală. „Anul acesta vom extinde căutările şi în alte ţări din Europa de Est, aceasta fiind regiunea pe care o avem în vedere în primul rând”, spune Butnariu.
    Start-up-urile care au aplicat, implicit cele acceptate în program, sunt formate în general din oameni care au lucrat deja în multinaţionale, au dezvoltat jocuri pentru alţii şi acum vor să creeze ceva al lor.

    Incubatorul oferă o finanţare directă de până la 50.000 de dolari pe proiect, dar şi servicii de consiliere, structurate în trei pachete, în funcţie de necesităţile individuale ale afacerilor. Start-up-urile vor fi consiliate de mai mulţi mentori – experţi în design, producţie, monetizare şi business development. De asemenea, există posibilitatea alocării unui buget suplimentar pentru activităţi de marketing, cu o valoare variabilă, stabilită de la caz la caz.

    Spre deosebire de alte incubatoare de acest gen, dezvoltatorii români vor rămâne independenţi, incubatorul neachiziţionând equity; Carbon încasează un procentaj din venitul generat de proiectele susţinute, care diferă în funcţie de pachetul ales (10-30%). „Carbon a fost constituit de la bun început ca o afacere şi o investiţie pe termen lung. De exemplu, am fost conştienţi că nu vom înregistra venituri cel puţin un an, ţinând cont de timpul de dezvoltare a jocurilor. Bugetul pentru primul an a fost aproximativ 250.000 de dolari (234.000 euro). Ne aşteptăm ca businessul să fie profitabil începând cu anul viitor”, spune cofondatorul Carbon.

    Pachetul de bază include mentorat, acces la reţeaua de contacte, servicii, spaţiu şi echipamente. Următorul pachet conţine, pe lângă ce oferă pachetul de bază, acces la servicii de dezvoltare, la evenimente din industrie, PR şi servicii de publishing. Al treilea pachet cuprinde serviciile menţionate anterior, dar şi finanţare de 50.000 de dolari.

  • Adevărul din spatele jocului Solitaire. De ce a fost instalat pe toate calculatoarele

    Popularul joc de cărţi Solitaire a ajuns să aibă milioane de fani printre utilizatorii Windows, însă scopul iniţial al acestuia nu a fost să îi distreze pe oameni

    Solitaire a fost introdus în versiunea de Windows 3.0 din anul 1990, însă jocul exista încă din anii 1700. Versiunea digitală a avut un scop ascuns.

    Vezi aici adevărul din spatele jocului Solitaire. De ce a fost instalat pe toate calculatoarele

  • Acesta este cel mai tare joc de Crăciun!

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Topul gadgeturilor din 2016

    2016 a fost interesant din punctul de vedere al gadgeturilor. Microsoft a scos al doilea său produs hardware, Microsoft Studio, cu care a uimit lumea, Apple a venit cu iPhone 7 şi a reînnoit seria de laptopuri, iar Samsung a avut probleme cu noul său flagship, Galaxy Note 7. Însă pe lângă astea, multe alte produse hi-tech s-au comercializat, iar eu am avut ocazia să „mă joc” cu mai multe dintre ele. Mai departe prezint câteva dintre cele mai interesante gadgeturi care mi-au trecut prin mâini.

    LENOVO YOGABOOK – Review-ul complet aici 


    Este unul dintre produsele cu cel mai interesant design; laptopul-tabletă Yogabook este extrem de uşor şi subţire şi nu are cu o tastatură tradiţională, ci una haptică, iluminată, ce pare scoasă din filmele science-fiction. Tastatura oferă o experienţă nouă de scris, însă este nevoie de timp pentru a te obişnui. Produsul are un aspect business şi chiar te duce cu gândul la o agendă elegantă. În plus, Yogabook vine cu un stylus pe care-l poţi utiliza pe ecran sau direct pe tastatură sau pe foaie. Este o unealtă utilă când navighezi mai ales în modul tabletă, dar mai interesant este că poţi lua notiţe sau desena pe o hârtie, iar acestea sunt automat captate şi înregistrate în calculator. Este perfect pentru cei care vor să-şi ia notiţe de mână, pentru designeri grafici, designeri de modă, pasionaţi de desen. Bateria este performantă şi poate ţine o zi întreagă de utilizare fără probleme. Totuşi, din cauza dimensiunii reduse, laptopul nu stă foarte bine la capitolul conectivitate: are un port de încărcare micro-USB, un port HDMI, un jack de 3,5 mm pentru căşti, slot micro- SIM (astfel nu eşti dependent de Wi-Fi) şi cam atât. Produsul este disponibil cu Windows 10, dar şi cu Android 6.0, însă varianta cu Windows nu este cea mai rapidă.

    HUAWEI P9 – Review-ul complet aici 


    La capitolul telefoane mobile, Huawei P9 mi-a rămas în minte datorită senzorului de amprentă extrem de rapid şi precis, dar şi datorită camerei foto realizate în parteneriat cu Leica. Huawei P9 are un design ce aduce cu cel al iPhone-ului, corpul este realizat din metal, rotunjit la colţuri şi are un look premium. Senzorul de amprentă este foarte bun şi poate fi folosit şi pentru a naviga prin aplicaţia de poze sau pentru a realiza fotografii. Vorbind de fotografii, P9 capturează imagini plăcute, mult mai naturale în comparaţie cu fotografiile suprasaturate surprinse de Samsung S7, de exemplu, iar fotografiile alb-negru realizate de P9 sunt cele mai bune din categoria smartphone-urilor de top. Bateria telefonului ţine cel puţin o zi de muncă, chiar una şi jumătate, dacă telefonul nu este folosit intensiv. Cu toate acestea, mi-aş fi dorit un display mai bun cu imagini mai vivide şi mai luminos. Totuşi, performanţa oferită la acest preţ de vânzare este una foarte bună.

    ACER CHROMEBOOK R11 – Review-ul complet aici


    Un alt laptop interesant este Acer Chromebook R11, un laptop 2 în 1, mic, de 11 inchi, ce poate fi folosit deopotrivă ca tabletă, iar R11 ar putea fi dat drept exemplu pentru categoria sa: mic, robust, ecran touchscreen, viaţa bateriei de lungă durată şi ieftin. Un Chromebook bun trebuie să fie destul de uşor şi să aibă o viaţă a bateriei îndelungată pentru a putea fi cărat peste tot cu tine. Trebuie să aibă un ecran bun pentru că vei lucra ore bune în fiecare zi şi mai trebuie să fie ieftin. Iar Acer Chromebook R11 le nimereşte pe toate. Varianta testată de mine are un procesor quad-core Intel Celeron 1,6 GHZ, 4 GB RAM DDR3, un spaţiu de stocare eMMC de 32 GB (ce poate fi extins printr-un card de memorie), webcam şi un ecran IPS LCD HD multitouch. Menirea unui asemenea produs nu este să proceseze acţiuni complexe; este un produs care se deschide imediat (2-3 secunde), s-a conectat la Wi-Fi şi poţi începe treaba: fie că scrii, fie că editezi poze sau navighezi pe internet. După cum ziceam la început, întreg sistemul este un browser gigant, iar asta înseamnă că nu consumă foarte multe resurse, ceea ce face ca bateria să ţină cam zece ore în cazul R11 (o zi de muncă) şi se încarcă destul de repede (o oră şi jumătate pentru o încărcare completă). Totuşi problema cu Chromebook-urile este faptul că nu sunt foarte utile fără o conexiune la internet iar dacă te vezi cumva fără internet nu prea ai ce face cu un astfel de produs pe masă (există câteva aplicaţii şi jocuri online, însă selecţia este limitată).

  • ADORABIL. Cum dirijează această fetiţă talentată un cor bisericesc

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX