BusinessMagazin

Tag: IT&C

  • Romania si China vor incheia un acord de colaborare in domeniul IT&C

    Totodata, Vreme va avea intalniri cu companii IT, se arata
    intr-un comunicat al Ministerului Comunicatiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele zvonuri despre iPad 2. Se lanseaza in februarie? (VIDEO)

    Multi s-ar fi asteptat ca Apple sa faca un anunt cu privire la
    iPad 2 chiar la Consumer Electronics Show, cel mai mare targ de
    tehnologie din lume, desfasurat saptamana trecuta la Las Vegas, dar
    Rose sustine ca primele anunturi vor fi facute in cateva saptamani,
    citand surse “de incredere” din cadrul Apple. “Apple va anunta
    iPad-ul 2 in urmatoarele trei-patru saptamani, posibil pe 1
    februarie”, scrie Kevin Rose pe blogul sau.

    Pana acum, sursele lui Rose s-au dovedit a fi de incredere,
    bloggerul american avand informatii despre noul iPod nano inainte
    ca acesta sa apara pe piata, dar si despre functia de Copy/Paste
    adaugata update-ului iPhone 3.0.

    iPad 2 va avea un ecran la rezolutie mai mare decat versiunea
    actuala a tabletei si capabilitati de video chat, dispozitivul
    fiind dotat cu camere video pe ambele parti, caracteristica deja
    specifica majoritatii tabletelor din piata care functioneaza pe
    platforma Android, precum si telefoanelor mobile inteligente
    prezentate la Consumer Electronics Show saptamana trecuta.

    Conform unor zvonuri anterioare, iPad 2 va avea si conectivitate
    USB, va fi mai subtire decat versiunea actuala, iar procesorul va
    fi si el mai performant. Despre pret se spune insa ca va fi similar
    cu cel practicat in prezent pentru tableta Apple.

  • Volanul cu internet si oglinda retrovizoare cu Bluetooth

    Unul dintre cele mai inovatoare gadgeturi pentru masini
    prezentate la Las Vegas este oglinda cu Bluetooth si care are
    incorporat un senzor care-i anunta pe producatorii acesteia atunci
    cand masina este implicata intr-un accident, potrivit Financial
    Times. Mai mult, este anuntata si ambulanta daca soferul nu
    raspunde la telefon in urmatoarele minute.

    Daca masina este furata, atunci cipul GPS din oglinda OnStar va
    anunta si acest lucru. Oglinda va putea fi cumparata in magazinele
    din SUA in primavara pentru 299 de dolari. Instalarea si service-ul
    vor costa cam 99 de dolari lunar sau 199 de dolari anual.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Prima tableta 4G din lume – VIDEO

    Dispozitivul, numit PlayBook, va rula pe noul sistem de operare
    al BlackBerry, va avea incorporat Adobe Flash si va fi disponibil
    incepand din aceasta vara in cadrul operatorului de telefonie
    mobila american Sprint, scrie usatoday.com. |n plus, tableta va
    avea un ecran tactil de 7 inch, camera foto frontala si
    capabilitatea de a rula filme video de inalta definitie. PlayBook
    va avea conectivitate Wi-Fi si Bluetooth.

    Marile companii de tehnologie se intrec in
    lupta pentru cucerirea pietei de tablet PC-uri    , piata care este
    dominata in prezent de iPad-ul Apple. {i la cel mai mare targ
    tehnologic din lume, CES, care are loc la Las Vegas este o invazie
    a tabletelor . Mai multe companii precum Vizio, Asus, Toshiba si
    Motorola planuiesc sa lanseze dispozitive.

  • Topul celor mai de succes gadgeturi de business din 2010


  • Istoria telefoniei mobile din Romania

    “Timp de cateva zile au fost cozi interminabile in fata Salii
    Palatului, cum nu se mai vazusera de ani de zile”, isi aminteste
    Raluca Milin, unul dintre primii angajati in Romania ai actualului
    operator de telefonie mobila Vodafone. Se intampla in 1997, la 15
    aprilie mai exact, la lansarea serviciului Connex, primul intr-o
    tara care stia despre telefoanele GSM doar din auzite.

    Lesne de inteles asadar cum s-a declansat atunci frenezia in
    randul celor dornici sa se numere printre primii posesori ai unui
    telefon mobil. Cu un an in urma, doua companii intrau fiecare in
    posesia unei licente pentru telecomunicatii in sistem GSM scoase la
    licitatie de Ministerul Comunicatiilor si se inhamau la investitii
    considerabile intr-o afacere careia nu foarte multi ii dadeau sanse
    de reusita. Una dintre ele a fost Mobifon, operatorul canadian din
    spatele brandului Connex, care a lansat serviciul de telefonie
    mobila in aprilie 1997. Cealalta, Mobil Rom, prin brandul Dialog,
    avea sa lanseze serviciile comerciale de telefonie mobila doua luni
    mai tarziu, in iunie, intr-o retea prin care numai cateva orase din
    tara aveau acces.



    “Nici macar nu existau concret oferte comerciale. Era doar
    conceptul de serviciu de telefonie mobila si bineinteles ca
    abonamentele n-au fost deloc ieftine”, spune Raluca Milin, care la
    vremea respectiva facea parte din echipa ce a coordonat campania de
    marketing din spatele Connex. Pe atunci, operatorul nu avea filiale
    in alte tari europene care sa fie luate drept model, ci doar in
    China, insa bugetele previzionate initial pentru campanie s-au
    dovedit a fi mult subdimensionate. “La acel moment, telefonia
    mobila nu era chiar pentru oricine, iar in cele cateva luni de
    prezenta pe piata inaintea competitiei, Connex a atras crema
    clientilor dispusi sa-si cumpere telefon”, continua Milin,
    justificand astfel si petrecerile VIP organizate la Casa Poporului,
    la care participau doar oamenii de afaceri si formatorii de opinie,
    care au asigurat operatorului multe dintre contractele bune cu
    companii ce ii sunt si astazi clienti.

    Niciunul dintre cei doi operatori nu si-a imaginat insa la
    momentul lansarii cat de fulminanta va fi cresterea industriei de
    telefonie mobila. De altfel, cifrele obtinute la sfarsitul anului
    respectiv i-au luat prin surprindere nu doar pe operatorii si pe
    investitorii din spatele acestora, ci si pe pesimistii care se
    grabisera sa declare telefonia mobila o afacere fara prea mult
    potential, intr-una dintre putinele tari care inca nu ofereau
    servicii de telefonie mobila GSM.

    Connex a incheiat anul 1997 cu 112.000 de abonati si venituri de
    36,5 milioane de euro, iar Dialog a inregistrat venituri de aproape
    25 de milioane de euro si a depasit pragul de 100.000 de clienti,
    in conditiile in care la lansarea serviciului cifra estimata era de
    zece ori mai mica. Cu toate acestea, optimismul investitorilor a
    ramas moderat. Jean Baptiste de Boissiere, presedintele France
    Telecom (actionarul majoritar al Mobil Rom) de la acel moment,
    estima ca numarul abonatilor de telefonie mobila din Romania ar
    putea ajunge la un milion pana in 2005. Momentul a venit insa mult
    mai repede, in a doua jumatate a anului 2000.

    Intre timp, in 1998 numarul clientilor a urcat pana la 325.000
    pentru Connex si 308.000 pentru Dialog, iar in anul urmator, cei
    doi operatori si-au dublat baza de clienti pana la 702.000,
    respectiv 622.000. “Pe vremea aia doar oamenii cu bani aveau
    telefon mobil”, spune Bogdan P., unul dintre angajatii Mobifon din
    1997, despre primii clienti. Acestia erau in general dintre cei ce
    aveau nevoie de telefon mobil si ar fi vrut sa foloseasca asemenea
    servicii, dar au amanat din cauza problemelor de care se lovea
    telefonia mobila analogica, disponibila pe piata inca de la
    inceputul anilor ’90 prin Telefonica, la preturi mai mari decat
    pentru GSM.

    “Majoritatea utilizatorilor din perioada de inceput era formata
    din cei ce foloseau telefoanele oferite anterior de Telefonica,
    persoane cu un venit lunar minim de 700-1.000 de dolari, adica
    oamenii de afaceri, angajatii companiilor prospere si unele
    VIP-uri”, apreciaza Laurentiu Stan, actualul director general al
    Euroweb Romania, care a lucrat pe vremuri la Dialog, in
    departamentul responsabil de clientii de business.


    Cu toate ca serviciile Connex si Dialog propuneau costuri mai
    reduse decat cele ale Telefonica, facturile clientilor in primii
    doi ani ajungeau in multe cazuri de ordinul sutelor de dolari, in
    conditiile in care salariul mediu net se situa undeva in jurul a
    100 de dolari. Cat priveste companiile, nu prea existau pe atunci
    preocupari de a promova folosirea profesionala a mobilului, iar
    angajatii dadeau telefoane personale de pe mobilul de serviciu.
    “Poate si din acest motiv se explica factura lunara de 5.000 de
    dolari pe care ajungea sa o plateasca o companie cu 50 de angajati
    si in jur de 20 de abonamente mobile”, mai spune Stan.

  • Internet in constructie. Cum e sa fii antreprenor in online-ul romanesc?

    “Lipseste in continuare un Silicon Valley romanesc”, spune Dan
    Lupu, directorul de investitii strategice al Intel Capital pentru
    zona Europei Centrale si de Est, despre industria online din
    Romania. Nu de o aglomerare de antreprenori intr-un singur loc este
    insa vorba, ci mai degraba de un soi de infrastructura a
    internetului, din care sa faca parte deopotriva antreprenorii si
    investitorii si de unde sa fie pornite start-up-uri pe banda
    rulanta, exact cum se intampla in Silicon Valley-ul american, care
    a generat afaceri uriase in domeniu. “Fata de anii trecuti, sunt
    totusi mai multe oportunitati de investitii pe internet”, observa
    Lupu.

    Un asemenea mediu ar avea un impact urias asupra online-ului,
    aflat deocamdata in stadiu incipient, pe masura unei tari in care
    antreprenoriatul in sine oricum nu are o traditie prea lunga.
    “Vorbim de numai 20 de ani de antreprenoriat, pe cand Europa
    Occidentala are un avans de aproape doua secole”, reflecteaza
    Marius Ghenea, omul de afaceri din spatele companiei de retail
    online Fit Distribution, care a devenit in ultimii ani si business
    angel, fiind dispus sa investeasca in afaceri aflate la inceput.
    Una din trei idei care ii sunt propuse are legatura cu internetul,
    dar proiecte valoroase sunt putine.

    Pe de-o parte pentru ca exista asteptari foarte mari din partea
    fondatorilor, iar pe de alta parte pentru ca atata vreme cat nu se
    va schimba situatia actuala, in care informatiile consistente si
    corecte despre online sunt rare, cei care pornesc un business in
    domeniu nu vor avea la indemana toate datele pentru a materializa
    ideea si a structura un plan de afaceri coerent. “Planul de afaceri
    corect poate face o diferenta foarte mare cand vine vorba de
    succesul proiectului”, spunea saptamana trecuta Bogdan Secara,
    internet development directorul Apropo Media, in timpul unei
    prezentari sustinute la NetCamp, unul dintre cele mai importante
    evenimente dedicate mediului online.

    Multe idei ajung astfel sa nu mai fie finalizate niciodata,
    altele sunt finantate modest chiar de antreprenori si doar cateva
    reusesc sa se transforme intr-un business in toata regula, sa
    castige interesul consumatorilor si finantare din partea unui
    investitor. “Daca nu poti pleca singur la drum, mai bine nu mai
    pleci deloc”, apreciaza insa Ghenea, cu argumentul ca afacerile
    cele mai bune au pornit atunci cand fondatorii s-au bazat pe
    fortele proprii si nu au asteptat finantare din partea
    altora.Aproximativ o treime dintre proiectele pornite in ultimii
    doi ani pe internet au presupus strict investitia de resurse din
    partea antreprenorului, in primul rand timpul si munca propriu-zisa
    de dezvoltare, potrivit Web Start-Up Survey, un sondaj realizat in
    prima parte a lunii noiembrie in randul a 120 de proprietari de
    afaceri online.

    Jumatate dintre ei au pus pe masa bani din surse proprii pentru
    a putea porni afacerea, o parte s-au imprumutat de la prieteni sau
    familie si cativa au recurs la imprumuturi bancare pentru a acoperi
    investitia initiala. Doar 6% au convins un investitor de tip
    “business angel” sa finanteze proiectul, iar cei care au atras
    fonduri de investitii sunt si mai putini, insemnand cam 2% din
    total. Si nu pentru ca n-ar avea sanse sa atraga o finantare,
    pentru ca dupa cum spune Marius Ghenea, diferentele intre afacerile
    online si cele offline nu sunt foarte mari cand vine vorba de
    implicarea unui investitor, ci probabil doar pentru ca nu se pricep
    la acest aspect.

    “Internetul este totusi un domeniu unde investitiile initiale
    necesare sunt inca mici. Barierele de intrare sunt practic
    cunostintele, dar inclinatia catre aceasta zona impinge in ultima
    vreme tot mai multi tineri catre online”, spune Vlad Stan,
    fondatorul companiei SeedMoney, care finanteaza proiecte aflate la
    inceput, si al Bucharest Hubb, un centru unde mai multi
    antreprenori sa poata lucra si face schimb de resurse si
    cunostinte. Numarul proiectelor ce solicita o finantare de la
    SeedMoney, de cel mult 50.000 de euro, este insa in continuare
    destul de redus.

    Din perspectiva antreprenorilor, criza conteaza si nu prea. Doar
    17% dintre respondentii Web Start-Up Survey au recunoscut ca au
    fost foarte afectati de criza, in timp ce unul din 100 s-a vazut
    nevoit sa-si inchida afacerea. De partea cealalta, 65% s-au
    incadrat in categoria celor care au resimtit in mica masura
    problemele economice, iar pentru 18 procente dintre ei, situatia a
    fost mai degraba o oportunitate de unde au avut de castigat. Poate
    si pentru ca nu foarte multi se bazeaza in totalitate pe afacerea
    online ca sursa de venituri. Internetul nu este o industrie
    capabila sa sustina multe afaceri – veniturile din publicitatea
    online au fost anul trecut mai mici de 16 milioane de euro,
    potrivit studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS)
    realizat de IAB Romania si PricewaterhouseCoopers, iar pe de alta
    parte, consumatorii n-au scapat de reticentele cu privire la
    serviciile oferite pe internet.

  • Ce-am gasit sa fie-al nostru: cuponarii iau cu asalt internetul

    “Sunt o mare fana a cupoanelor de reduceri. Mi-am cumparat multe
    produse cu ajutorul lor, de la cosmetice pana la un netbook”,
    marturiseste Madalina Manda, o studenta de 22 de ani angajata la un
    call-center in Capitala. “Salariul nu imi permite sa imi cumpar tot
    ce-mi doresc, iar cupoanele sunt utile, mai ales acum in prag de
    sarbatori”, continua tanara, care foloseste site-ul Zumzi.ro ca
    sa-si ia tichete. Intra zilnic sa vad ofertele si le solicita pe
    cele care ii plac si i se par convenabile.

    Zumzi.ro ofera zilnic un produs sau un serviciu cu o reducere de
    50-70% fata de pretul obisnuit. Daca oferta aduna numarul minim de
    cumparatori convenit cu furnizorul, toti cei interesati beneficiaza
    de reducere. In acest fel, furnizorii sunt interesati sa faca
    reduceri maxime pentru a atrage un volum mare de clienti, iar
    clientii sunt interesati sa comunice ofertele catre prietenii lor,
    toata lumea avand de castigat. “Site-urile de oferte zilnice sunt
    bazate pe un model care ii aduce laolalta pe vanzatorii de servicii
    si grupurile de cumparatori, structurat in asa fel incat este
    profitabil numai daca toate partile implicate castiga”, spune Alina
    Otelea, director de vanzari si operatiuni la Golden Deals, site de
    cumparaturi colective lansat pe 26 octombrie.

    In ultima perioada au aparut tot mai multe astfel de site-uri,
    numarul lor ajungand la 18. Cea mai recenta intrare pe piata
    romaneasca este cea a popularului Groupon, companie care si-a
    inceput activitatea in noiembrie 2008 in Chicago, fondata de trei
    parteneri – Andrew Mason, Brad Keywell si Eric Lefkofksy – si al
    carei dinamism n-are nimic de-a face cu vremurile de criza. Anul
    acesta va atinge vanzari de 500 de milioane de dolari, o valoare de
    piata de peste un miliard de dolari si peste 40 de milioane de
    abonati la nivel mondial, fata de numai 1,5 milioane de abonati
    anul trecut si circa 400.000 in primul an.

    In octombrie, presa internationala scria ca Yahoo! a oferit suma
    de trei miliarde de dolari pentru a achizitiona Groupon. Mai nou,
    Google a oferit 6 miliarde de dolari pentru a cumpara compania,
    insa oferta a fost respinsa. Dupa unele surse citate de MSNBC,
    decizia de a respinge oferta a fost luata de fondatori pentru a
    evita problemele antitrust care ar fi aparut, tinand cont ca Google
    a fost si este deja tinta unei serii de investigatii antitrust
    extrem de complicate de-a lungul campaniei sale de achizitii ale
    unor producatori de soft, de la cele pentru cumpararea Doubleclick
    si a AdMob si pana la achizitia firmei IT Software. Problemele cu
    autoritatile de reglementare antitrust au stopat deja si intentia
    Google de a prelua afacerea Yahoo! de cautare pe internet. Cei de
    la Groupon au cerut, preventiv, niste comisioane uriase pentru
    protectie in caz de esec al tranzactiei, Google le-a respins, iar
    discutiile s-au oprit aici. Oricum, “interesul Google fata de
    Groupon arata cat de important este businessul sau. Google vrea sa
    treaca din sfera internetului catre offline”, comenteaza Cem
    Tunakan, directorul general al filialei din Romania.

    Recent, Groupon s-a extins in Rusia, Asia si acum urmeaza Europa
    de Est. “Am inceput cu Polonia si Turcia acum patru luni si dupa
    Romania urmeaza Ungaria, Cehia, Slovacia. Vom fi in patru state in
    urmatoarele patru luni”, a afirmat Tunakam, precizand ca Romania
    este cea de-a 36-a tara in care compania si-a ince-put activitatea.
    Site-ul este Groupon.ro si va functiona pe acelasi sistem intalnit
    la Zumzi si GoldenDeals, iar lansarea oficiala va avea loc inainte
    de Craciun. In momentul de fata, nu se poate intra pe site decat
    daca utilizatorul se inregistreaza, iar celor inregistrati li se
    promit newsletter-uri zilnice cu oferta de pe site. “Prezentam un
    lucru diferit in fiecare zi, ori ca e vorba de un spectacol la
    teatru sau un film, manichiura, pedichiura, ceva pentru timpul
    liber”, explica Tunakam, care precizeaza ca exista in general cate
    un eveniment pe zi pentru fiecare oras. “Insa, in unele orase, avem
    mai multe oferte pe zi, in functie de cerere. Avem peste 100 de
    contracte cu firme din Romania, momentan.”

  • Faceti cunostinta cu noul World of Warcraft: Cataclysm – VIDEO

    Best Distribution, companie care distribuie jocuri, a lansat in
    Romania World of Warcraft: Cataclysm, al treilea expansion al unuia
    dintre cele mai de succes jocuri online massive multiplayer
    role-playing, bazat pe abonament lunar.


    “Dupa doi ani de eforturi in domeniul dezvoltarii, suntem
    entuziasmati sa ne aflam la doar cateva zile de lansarea celui mai
    reusit expansion World of Warcraft de pana acum,” a declarat Mike
    Morhaime, CEO si cofondator al Blizzard Entertainment. “Cataclysm
    va aduce jocului numeroase noutati din punct de vedere al
    continutului si va schimba fata Azeroth-ului pentru totdeauna.
    Asteptam cu nerabdare sa sarbatorim aceasta lansare cu jucatorii
    din intreaga lume.”


    Primele doua expansion-uri World of Warcraft, The Burning
    Crusade si Wrath of the Lich King, au intrecut toate recordurile de
    vanzari la momentul respectiv al lansarii. In Cataclysm, tinutul
    Azeroth se va schimba pentru totdeauna prin intoarcerea celui cu
    chip de dragon, Deathwing.


    Jucatorii vor explora zone ce le-au fost odata familiare, dar
    care acum au suferit modificari in urma devastarilor si sunt
    presarate cu noi aventuri. In efortul de a supravietui
    cataclismului ce a cutremurat planeta, doua noi rase disponibile –
    Worgen si Goblins – se vor alatura luptei dintre Alliance si Horde.
    In drumul lor spre atingerea noului level cap 85, jucatorii vor
    descoperi locuri noi, vor acumula noi niveluri de putere si se vor
    infrunta cu insusi Deathwing intr-o lupta ce va hotari destinul
    lumii intregi.

  • Diminuarea pirateriei software poate contribui la cresterea economica

    Impactul industriei software asupra economiei este asadar destul
    de mare. Un minus de 10% al pirateriei software fata de nivelul de
    65% din 2009 ar duce la aparitia a 3.711 de locuri de munca.
    Totodata, produsul intern brut ar fi mai mare cu 573 de milioane de
    dolari, industria IT din Romania ar genera venituri suplimentare de
    498 de milioane de dolari, iar incasarile guvernului din taxe ar
    creste cu 87 de milioane de dolari, conform studiului dedicat
    pietei din Romania care urmareste impactul industriei software in
    economie si in societate.

    Rata pirateriei din Europa Centrala si de Est era anul trecut de
    aproximativ 64%. In Romania, nivelul este in scadere constanta inca
    din 2003, cand pirateria depasea 73% din aplicatiile software din
    piata, iar in 2009, cand s-a situat la 65 de procente, pierderile
    economiei romanesti au fost de aproximativ 183 de milioane de euro,
    cu 39% mai mici decat in 2008.

    “Rata pirateriei in Romania a scazut constant in ultimii sapte
    ani, ceea ce inseamna ca piata din Romania devine matura si se
    aliniaza pietelor din Uniunea Europeana”, spune Laurentiu Popescu,
    country managerul IDC Romania. “Reducerea ratei pirateriei are
    efecte imediate si benefice asupra economiilor locale prin crearea
    de noi locuri de munca si noi companii, o mai buna colectare a
    taxelor si in cele din urma prin asigurarea cresterii economice in
    general”, mai spune el.

    Din punctul de vedere al fortei de munca, Romania numara anul
    trecut peste 46.000 de angajati in industria IT, cifra care in 2010
    va ajunge la 48.000 si care ar putea creste pana in 2014 la 67.000.
    De altfel, o scadere si mai mare a pirateriei, de 15%, ar duce la
    aparitia a peste 6.200 de locuri de munca noi.

    In ce priveste taxele incasate de stat, anul trecut taxele si
    impozitele din activitatile care au legatura cu IT-ul au fost de
    361 de milioane de dolari, suma care ar putea ajunge la 746 de
    milioane de dolari peste patru ani, o scadere cu 15% a pirateriei
    putand insemna un plus de peste 145 de milioane de dolari.

    Nu in ultimul rand, o rata a pirateriei mai mica poate fi
    resimtita nclusiv in produsul intern brut. Industria IT din Romania
    a reprezentat in 2009 aproximativ 1,1% din PIB-ul tarii, insa
    ponderea ar putea ajunge la 1,3% in 2014, potrivit studiului
    IDC.

    In 2009, piata IT s-a diminuat cu 18,8% pe fondul crizei,
    ajungand la un nivel de 1,81 de miliarde de dolari, din care 56,9%
    hardware, 14,9% software si 28,2% service IT, potrivit IDC, care
    estimeaza ca in 2014, industria IT din Romania va depasi 4 miliarde
    de dolari.