BusinessMagazin

Tag: it

  • Unu din opt absolvenţi de facultate este specializat în IT, matematică sau statistică. „Principala limitare este numărul de profesori de informatică din învăţământul superior.“

    Aproape 12%, adică circa unu din opt absolvenţi ai în­văţământului superior din România, au o diplomă în do­meniul IT sau matematică şi statistică, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, centralizate de ZF.

    Astfel, în anul universitar 2019 – 2020, cumulat, aproa­pe 15.300 dintre absolvenţii de învăţământ supe­rior, adică de programe de licenţă, masterat sau doctorat, au ales să se specializeze în tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi ştiinţe naturale, matematică şi statistică, după cum arată statisticile oficiale.

    „Principala limitare este numărul de profesori de informatică din învăţământul superior şi în egală măsură contează şi faptul că lipsa profesorilor de informatică se resimte şi în învăţământul preuniversitar. Cu siguranţă, a întreprinde nişte măsuri care să crească numărul şi calitatea profesorilor este o metodă de a creşte numărul de absolvenţi de informatică şi matematică“, a spus pentru ZF Radu Gramatovici, prorector în cadrul Universitatăţii din Bucureşti.

  • Care este afacerea românească despre care un gigant american spune că este un succes de nivelul Facebook

    Visul improbabil exprimat de Daniel Dines în 2018 în cadrul unui interviu pentru ZF – că vrea să transforme UiPath într-un Google sau Facebook al României – a devenit realitate. După listarea la New York care a dus valoarea UiPath la aproape 40 de miliarde de dolari, Accel – gigantul american din lumea fondurilor de investiţii de capital de risc cunoscut şi pentru prima investiţie în Facebook, i-a dat dreptate românului – pariul pe proiectul pornit din Bucureşti poate fi pus în galeria celor mai tari tranzacţii ale sale, alături de cea în reţeaua socială lansată de Mark Zuckerberg. Nu e de mirare: investiţia de 172 milioane de dolari a Accel în UiPath valorează acum circa 7 miliarde de dolari.

    Martie 2018. Daniel Dines povesteşte pe larg, într-un interviu de 53 de minute din studioul din redacţia ZF, cum a ajuns start-up-ul său la o evaluare de un miliard de dolari şi face o afirmaţie care dă şi titlul pentru articolul redactat după întâlnire: „Noi vrem să fim un soi de Google sau Facebook în România, să creăm un nou tip de companie aici”.

    Asemenea vise păreau improbabile chiar şi pentru o companie tech care atinsese statutul de unicorn, doar că lucrurile chiar au evoluat aşa cum le-a schiţat Daniel Dines, iar compania este acum listată la Bursa din New York, cu o valoare de aproape 40 de ori mai mare decât atunci, iar unii dintre cei mai experimentaţi investitori din lume nu ezită să compare reuşita lui Dines cu cea a mult mai celebrului Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei sociale Facebook.

    „UiPath este alături de Facebook, Slack sau CrowdStrike una dintre cele mai de succes investiţii din istoria Accel” spune fără ezitare, într-un interviu pentru ZF şi BM Andrei Braşoveanu, partener din anul 2019 în cadrul biroului din Londra al Accel, unul dintre românii implicaţi în decizia gigantului american de a investi în compania din România. Iar Braşoveanu nu ezită să califice acest moment, listarea UiPath, drept un moment istoric: „Listarea UiPath pe Bursa NYSE constituie un moment istoric pentru România, pentru Europa, cât şi pentru piaţa globală de software.

    Acest IPO este unul dintre cele mai mari 3 în software din istoria burselor americane, alături de Snowflake şi de Qualtrics, o altă companie din portofoliul Accel. Pentru noi acest eveniment constituie o confirmare că antreprenori de oriunde din lume pot construi companii care pot revoluţiona pieţe globale, de la New York, până la Londra, Sidney sau chiar Bucureşti. Când Accel a fost fondat acum 38 de ani în campusul universităţii Stanford, noi am fost convinşi în faptul că fondatori talentaţi pot veni de oriunde, aşa că ne-am extins devreme în Londra (acum 21 de ani) cât şi în Bangalore.”

    Plasarea UiPath pe piedestalul celor mai inspirate investiţii ale Accel vine şi în condiţiile în care listarea companiei conduse de Daniel Dines a dus valoarea acţiunilor deţinute de fond la câteva miliarde de dolari, cu un randament foarte bun pentru lumea capitalului de risc. „Noi am investit pe parcursul parteneriatului nostru cu UiPath un total de 172 de milioane de dolari (am condus Series A, Series B şi am participat în rundele următoare), cu Accel devenind cel mai mare acţionar extern al companiei. Valoarea totală a investiţiei noastre în acest moment este de peste 7 miliarde de dolari, reprezentând un multiplu de peste 40x faţă de sumă investită, şi de peste 400x faţă de investiţia iniţială. Noi am vândut 5% din acţiunile existente la data IPO-ului, păstrând în continuare majoritatea acţiunilor noastre”.

    Însă pe lângă companii „star” precum UiPath există şi alte companii care nu au un asemenea succes sau care chiar eşuează, atrage atenţia Braşoveanu. „Industria de venture capital e bazată pe «outliers», adică de a investi în fiecare fond în 1-2 (sau mai multe) companii care pot returna 50-100x sau mai mult, şi în multe alte companii care nu returnează rezultate de succes, decât de a investi numai în companii care dau un rezultat sigur de 2-3x. Când ne luăm aceste riscuri, sperăm ca fiecare companie cu care lucrăm să poată atinge un nivel înalt, ceea ce bineînţeles nu se întâmplă întotdeauna. Ce contează foarte mult este ca şi echipa fondatoare să aibă acelaşi nivel înalt de ambiţie, ceea ce s-a întâmplat cu Daniel, care întotdeauna şi-a dorit să listeze UiPath pe Bursa din New York”.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Povestea omului care a lansat şi dezvoltat un nou concept dedicat sprijinirii start-up-urilor. Cum vrea aceasta să descopere noua companie de miliarde din businessul românesc

    Cu cât există mai multe abordări pe piaţă pentru a sprijini dezvoltarea start-up-urilor tech, cu atât ne vor creşte şansele de a descoperi şi ajuta la apariţia unui nou UiPath născut pe plan local. Este credinţa lui Ştefan Koritar, care a lansat si dezvoltat un nou concept dedicat sprijinirii start-up-urilor: un studio în care antreprenorii pot primi susţinere pe termen lung. Iar ideea sa câştigă adepţi: mai mulţi investitori din regiune discută intrarea în proiect în condiţiile în care studioul pentru start-up-uri, numit Grai Ventures, se află în căutarea unei finanţări de 5 mil. euro.

    Ne dorim să creştem comunitatea de investitori pentru că noi în momentul de faţă suntem în plin proces de atragere a unei runde de finanţare pentru modelul nostru core de business, pentru studio. În planul nostru financiar, această sumă de 5 milioane euro este spartă pe fiecare etapă de dezvoltare şi este specificat unde anume vom folosi aceşti bani. Suntem în discuţii cu investitori atât de pe plan local, cât şi din străinătate.

    Din străinătate suntem în discuţii cu un investitor din Polonia şi totodată suntem în discuţii şi cu investitori din Londra şi Amsterdam. De asemenea, am început de săptămâna trecută să discutăm şi cu potenţiali investitori din SUA. Suntem într-o fază de explorare”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, Ştefan Koritar, Managing Partner în cadrul Grai Ventures. Proiectul a pornit în Cluj-Napoca în urmă cu aproape patru ani pe modelul de studio pentru start-up-uri în cadrul căruia se dezvoltă deja trei proiecte interne, organizaţia fiind de asemenea în plin proces de dezvoltare a segmentului de colaborare cu corporaţii care vor să investească în start-up-uri inovatoare. Totodată, Grai Ventures oferă diferite servicii start-up-urilor externe, cum ar fi servicii de marketing, IT, design, HR şi multe altele.

    Ce înseamnă însă mai exact core businessul Grai Ventures? Ce este un studio pentru start-up-uri? „Un start-up studio este o iniţiativă complementară într-un ecosistem de start-up-uri şi nicidecum nu reprezintă o competiţie în faţa fondurilor de tip venture capital, corporaţiilor sau a înseşi start-up-urilor existente. Ceea ce aduce un start-up studio este inteligenţa operaţională şi comercială la standarde internaţionale.

    Dacă un program de accelerare sprijină start-up-urile pe o perioadă de trei luni şi cu o sumă minimă de finanţare, studioul acţionează ca un element de sprijin al start-up-ului pe întreaga durată a vieţii, la spectrul opus al acceleratorului. De asemenea, investiţia nu este restrânsă la o anumită sumă de bani, ci cu ajutorul reţelei de investitori a studioului putem oferi acces la capital în diferite faze de creştere a start-up-ului”, a explicat Ştefan Koritar. El a ţinut să precizeze în plus şi care sunt diferenţele faţă de un fond de tip venture capital?

    „Vă puteţi gândi la studio ca la un fond de venture capital operaţional, unde echipa studioului oferă start-up-ului acces la resursele esenţiale de a valida şi de a creşte businessului – nu doar finanţare, ci şi marketing, IT, design, HR şi multe altele.”

    Totodată, Ştefan Koritar a explicat şi cum poate să ajute un start-up studio ecosistemul. „Studioul poate ajuta într-un ecosistem doar dacă este o nevoie clară pentru produsele şi serviciile noastre, iar în România vedem o nevoie clară pentru acest model. O justificare clară a acestui model vine din faptul că la nivel global 1 din 10 start-up-uri eşuează şi anume 33% eşuează din lipsa strategiei de go-to-market şi o proporţie destul de mare pentru că nu reuşesc să atragă finanţare sau în cele din urmă rămân fără capital operaţional.

    Studioul astfel sprijină antreprenorii la început de drum exact cu aceste resurse ce sunt esenţiale creşterii businessului şi, după cum ne spun cifrele, ele lipsesc câteodată în faza incipientă a vieţii unui start-up. Este deja dovedit că start-up-urile ce au fost create de studiouri aduc câştiguri mai mari investitorilor, iar şansele de eşuare sunt cu mult diminuate. Start-up-urile susţinute de către un studio au cu 30% mai mari şase de a ajunge la seria A de investiţii, decât un start-up extern.” În paralel cu propria campanie de strângere de fonduri, Grai Ventures a început procesul de fundraising şi pentru unul dintre start-up-urile sale interne – Sun Stream. „Şi totodată lucrăm la procesul de fundraising pentru unul dintre start-up-urile externe.

    Obiectivul nostru principal este să avem 20 de start-up-uri până în anul 2030 – 20 de start-up-uri active la comun, atât interne, cât şi dezvoltate împreună cu corporaţii. Totodată, în momentul de faţă căutăm corporaţii partenere deschise spre inovaţie alături de care să explorăm posibilitatea de colaborare şi ne dorim să creştem comunitatea de antreprenori şi investitori interesaţi de modelul nostru“, a punctat Ştefan Koritar.

    El a pus bazele studioului Grai Ventures încă din 2017, iniţial sub o altă denumire. Atunci Ştefan Koritar era singurul partener în studio, iar forma studioului era „internal venture building” – dezvolta propriile start-up-uri intern. „De aproximativ un an s-au alăturat alte două partenere  proiectului, alături de care am început să dezvoltăm şi cel de-al doilea departament de dezvoltare de start-up-uri şi anume corporate venture development în care noi creăm şi investim alături de partenerii noştri din mediul corporate dar şi cu investitori din reţeaua noastră proprie în start-up-uri dezvoltate împreună cu corporaţia respectivă.”

    Până în prezent, Grai Ventures a colaborat cu mai multe start-up-uri din piaţă. „Am mers pe un model de facturare clasic în prima fază cu anumite start-up-uri din piaţă, model la care am renunţat în totalitate, iar astăzi ne concentrăm strict pe un model pur de creere şi investiţie în start-up-uri. Acum noi avem 3 start-up-uri incubate în cadrul studioului care se află în diferite stadii de maturitate. Aceste trei start-up-uri se regăsesc în industria de energie verde, în industria software şi în industria SaaS pentru media.”

     

    Sfatul expertului

    La ce aspecte juridice trebuie să fie atenţi antreprenorii din domeniul tehnologiei încă de la început pentru a putea creşte un business sănătos?

    Invitat: Monica Stătescu, partener în cadrul casei de avocatură Filip & Company

    „Un investitor va cere în mod normal nişte angajamente. Aceste angajamente depind de gradul de îndatorare al companiei, de respectarea unor indicatori financiari, şi este important ca antreprenorul să se asigure că poate respecta acei indicatori, că obligaţiile pe care şi le asumă nu înseamnă pentru el o barieră mai departe pentru a obţine o altă finanţare. Pentru că nu se ştie, poate că va avea nevoie de alţi bani pe care îi va lua de alt finanţator şi atunci nu va mai avea ce să-i ofere celuilalt finanţator dacă deja s-a încărcat foarte mult de la primul.”

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Cristian Dinuţă, Alexia Dumitrescu şi Mihnea Pasere, fondatori Let’s Uni!

    Ce face? Dezvoltă o platformă care simplifică procesul de aplicare la universităţi din străinatate

    „Pe baza calculelor noastre, într-un ciclu liceal sunt aproximativ 200.000 de elevi. Dintre aceştia noi ne adresăm celor care au potenţial de a lua peste nota 8 la examentul de bacalaureat şi care au planuri de a studia în cadrul universităţilor de top din străinătate”

     

    2. Invitat: Cătălin Meşter, cofondator şi CEO al Storis

    Ce face? Dezvoltă o platformă prin care clienţii să aibă acces, în schimbul unui abonament lunar, la întreaga bibliotecă de cărţi oferite şi în format audio şi de tip e-book.

    „Piaţa de carte digitală este destul de avansată în Europa, doar în România nu există vânzări, nu există o aplicaţie şi nu există un canal de distribuţie pentru cărţile digitale şi aici vorbim de cărţi în format audio şi digital (e-books). Noi ne-am propus să fim o aplicaţie făcută de români în România la standardul aplicaţiei globale Audible şi să ne punem cu jucătorii globali care sigur vor veni şi ei în România în viitor. Cu această misiune am plecat la drum. Avem o viziune globală, aplicaţia este construită să ofere o experienţă la nivelul celorlalţi jucători, şi nu vedem absolut niciun motiv pentru care în viitor să nu ieşim şi în alte ţări.“

    Start-up Boost


    Actor nou în ecosistemul local de start-up-uri tech

    Invitat: Ştefan Koritar, managing partner în cadrul Grai Ventures – studio pentru start-up-uri

    „Un start-up studio este o iniţiativă complementară într-un ecosistem de start-up-uri şi nicidecum nu este o competiţie în faţa fondurilor de tip venture capital, corporaţiilor sau a însuşi start-up-urilor existente. Ceea ce aduce un start-up studio este inteligenţa operaţională şi comercială la standarde internaţionale. Dacă un program de accelerare sprijină start-up-urile pe o perioadă de trei luni şi cu o sumă minimă de finanţare, studioul acţionează ca un element de sprijin al start-up-ului pe întreaga durată a vieţii, la spectrumul opus al acceleratorului. De asemenea, investiţia nu este restrânsă la o anumită sumă de bani, ci cu ajutorul reţelei de investitori a studioului putem oferi acces la capital în diferite faze de creştere a start-up-ului. Vă puteţi gândi la studio ca la un fond de venture capital operaţional, unde echipa studioului oferă start-up-ului acces la resursele esenţiale de a valida şi de a creşte businessul- nu doar finanţare, ci şi marketing, IT, design, HR şi multe altele.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.


     

  • Cum ar putea România să genereze mai mulţi unicorni şi ce ar însemna acest lucru pentru ţara noastră

    România ar avea de câştigat enorm dacă ar fi gazda mai multor companii IT care să ajungă la succesul fabulos al UiPath – prima companie de tech creată de antreprenori români care s-a listat la New York. Mai exact, România ar putea ajunge un hub de digitalizare şi un hub de antreprenoriat inovativ nu doar la nivel regional, cât şi european dacă toţi actorii implicaţi în acest ecosistem – de la universităţi şi mediuL privat până la stat, ar lua măsurile necesare. De ce este nevoie însă pentru „clonarea” UiPath?

     

    În primul rând, este nevoie de sprijin financiar pentru cercetare-dezvoltare, de capital străin, de mai multe start-up-uri tech şi de mai mulţi specialişti în IT care să-şi pună în valoare ideile lucrând la propriile proiecte. Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft, şi George Sârbu, Community Manager în cadrul Innovation Labs, au câteva idei despre măsurile care ar trebui luate în acest sens.

    „România are câteva avantaje competitive fantastice şi vorbim despre ele dar poate nu le valorificăm în anumite conversaţii. Eu consider că România va deveni un hub puternic de digitalizare pentru regiunea noastră şi pentru Uniunea Europeană şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Sunt câteva avantaje pe care noi, ca ţară, le avem. În principal aş vorbi de universităţile din România: avem o componentă mare de absolvenţi de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – România are o pondere de peste 43% a absolvenţilor din aceste zone, în timp ce media europeană este undeva la 30%, deci suntem mult peste media europeană, practic aproape o jumătate dintre specialiştii care ies din universităţi sunt din zona tehnică. Acesta este un avantaj important – avem universităţi pregătite care pot susţine nevoia de oameni calificaţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft România. El a adăugat că România are de asemenea o populaţie mare de dezvoltatori de software, peste 200.000.

    „Dacă ne uităm la nişte clasamente, România este pe locul doi în regiunea noastră, după Polonia, ca număr de specialişti, deci peste Cehia, Ungaria, Grecia din acest punct de vedere. De asemenea, dacă ne uităm la raportul dintre aceşti dezvoltatori şi populaţia României, suntem pe locul 6 în lume, deci avem un potenţial fantastic de mare, specialişti care lucrează şi care dezvoltă IT pentru lume. Sunt peste 20.000 de companii de IT în România, cu mai mult de 100 de multinaţionale care şi-au deschis birouri mari aici, în România, iar Microsoft este unul dintre cele mai bune exemple – cred că avem aici al doilea birou ca mărime, după numărul de specialişti pe care îi angajăm din Europa, după Dublin, Irlanda, şi continuăm să creştem. Ne vom muta într-o clădire nouă, avem deja trei oraşe în care activăm – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, avem planuri să extindem numărul de angajaţi în toate aceste oraşe şi chiar avem multe poziţii deschise la momentul de faţă.“ Pe lângă Microsoft, sunt o serie de alte companii multinaţionale care au văzut toate aceste atuuri ale României – numărul mare de studenţi, de specialişti şi dezvoltatori IT şi un ecosistem de start-up-uri tech în plină expansiune. „Cred că doar în cadrul emisiunii ZF IT Generation am vorbit de foarte multe exemple de companii inovative care dezvoltă proprietate intelectuală absolut fantastică aici în România şi care cresc, care au atras investiţii, care continuă să atragă investiţii, deci se vede clar că există o efervescenţă fantastică în ceea ce priveşte acest ecosistem”, a punctat Daniel Rusen. Pentru ca ecosistemul local de start-up-uri tech să crească în continuare, iar România să se transforme într-un hub regional de antreprenoriat inovativ, la fel cum este Polonia, este nevoie şi de o implicare mai mare a statului în ecosistemul de start-up-uri tech, în special în susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare din mediul academic, dar şi în sprijinirea financiară a proiectelor aflate la început de drum. „Tot ecosistemul poate beneficia de o intervenţie, de o preocupare a statului. Noi ne-am propus să transformăm România în ceva similar Poloniei – un hub regional la nivel de antreprenoriat inovativ, iar pentru a face acest lucru este nevoie să ducem cât mai aproape de antreprenorul obişnuit tehnologia şi să democratizăm tehnologia. Pentru a face acest lucru, statul a avut un rol foarte important în toate ţările. Şi noi susţinem şi ne propunem să milităm în perioada următoare pentru o preocupare mult mai activă a statului în ecosistem”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, George Sârbu, Community Manager în cadrul Innovation Labs. El a adăugat că în primul rând statul trebuie să se implice printr-o susţinere mult mai bună a universităţilor. „Trebuie să dea mult mai multă importanţă cercetării pentru că în momentul în care vom reuşi să avem un procent de 2% din PIB în cercetare vom avea şi de unde să recrutăm proiecte inovative bune. Noi am lansat anul trecut un track pentru spin-off-uri de start-up-uri bazate pe o cercetare solidă provenită din universităţi. Astfel de start-up-uri nu pot fi produse an de an aşa cum face guvernul federal american – investeşte foarte mult în cercetare-dezvoltare.

    Cele mai importante descoperiri şi transpunerea lor în practică, numai dacă ne gândim la SpaceX, s-au făcut cu ajutorul a sute şi sute de milioane de dolari investite de guvernul amercian. Similar trebuie să procedeze şi statul român: susţinerea la sursă a inovaţiei.” Totodată, a continuat George Sârbu, statul trebuie să aloce fonduri şi pentru susţinerea echipelor care au o idee bună, au tehnologia, însă nu au capitalul necesar pentru a dezvolta şi pune în practică ideea lor. „Noi producem aceste early-stage start-ups, ele sunt pregătite pentru a merge la investitori.

    În piaţă capitalul a devenit suficient pentru a atrage investiţii de un milion de euro şi mai sus. În schimb, dacă eşti într-un start-up foarte timpuriu nu ai nevoie de un milion euro şi nici nu îţi dă nimeni un milion de euro. Ce lipseşte şi ar trebui extins, iar statul ar trebui să intervină, inclusiv prin cofinanţări, sunt investiţii în gama aceasta de 200.000-500.000 euro care sunt vitale pentru dezvoltarea start-up-urilor IT. Cumva aici vedem noi un rol mai mare al statului, fără impact asupra Innovation Labs, dar vital pentru întregul ecosistem.” Pe lângă implicarea statului în zona de sprijinire a cercetării-dezvoltării a mediului academic şi de finanţare a start-up-urilor de tehnologie, pentru a creşte ecosistemul tech este nevoie şi de atragerea capitalului străin.

    „Este foarte important totodată ca toţi din ecosistem să ne asumăm un rol mai activ în a atrage capital străin. Noi încercăm prin comunităţile pe care le-am creat şi în care am intrat să punem la dispoziţia investitorilor străini «meniul» posibilităţilor şi oportunităţilor de investiţii de aici. Dacă noi nu ne vindem, capitalul nu va veni să ne caute, chiar dacă acum beneficiem de acest bonus al vizibilităţii UiPath şi Elrond, acesta va dispărea în câţiva ani şi atunci noi trebuie să rămânem cumva persistenţi în memoria marilor fonduri de investiţii lucru care nu se va decât promovând ca brand de ţară acest hub de tineri inovativi”, a subliniat George Sârbu.

     

    Start-up Boost

     

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech?

    1. Invitat: George Sârbu, community manager în cadrul Innovation Labs

    „Noi ne-am propus să transformăm România în ceva similar Poloniei – un hub regional la nivel de antreprenoriat inovativ, iar pentru a face acest lucru este nevoie să ducem cât mai aproape de antreprenorul obişnuit tehnologia şi să democratizăm tehnologia. Pentru a face acest lucru, statul a avut un rol foarte important în toate ţările. Şi noi susţinem şi ne propunem să milităm în perioada următoare pentru o preocupare mult mai activă a statului în ecosistem.”

    2. Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft

    „România are câteva avantaje competitive fantastice şi vorbim despre ele dar poate nu le valorificăm în anumite conversaţii. Eu consider că România va deveni un hub puternic de digitalizare pentru regiunea noastră şi pentru Uniunea Europeană şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Sunt câteva avantaje pe care noi, ca ţară, le avem. În principal aş vorbi de universităţile din România: avem o componentă mare de absolvenţi de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – România are o pondere de peste 43% a absolvenţilor din aceste zone, în timp ce media europeană este undeva la 30%, deci suntem mult peste media europeană, practic aproape o jumătate dintre specialiştii care ies din universităţi sunt din zona tehnică. Acesta este un avantaj important – avem universităţi pregătite care pot susţine nevoia de oameni calificaţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.”

     

    Start-up Update

    Invitat: Alin Dobra, cofondator şi CEO al Bunnyshell – platformă de management al infrastructurii în cloud

    Ce e nou? Start-up-ul a ajuns la o evaluare de
    8 milioane euro odată cu noua finanţare atrasă de 1,1 milioane euro de la fondul de investiţii Early Game Ventures. Valoarea proiectului este astfel aproape dublă faţă de acum un an şi jumătate, când compania a reuşit să atragă prima sa investiţie mare – 750.000 euro, tot de la fondul local Early Game Ventures.

    „Planul nostru este ca la sfârşitul anului următor să luăm o nouă rundă de finanţare, mai mare, acel tip de finanţare care se numeşte seria A. Orizontul de timp ţine foarte mult de cât de rapid reuşim noi să setăm această infrastructură de scalat. Până acum noi am atras investiţii de aproape 2 mil. euro. Prima investiţie mai mare a fost de la Early Game Ventures – 750.000 euro în 2019, iar scopul ei a fost să dovedim necesitatea unui produs ca Bunnyshell şi să ne găsim acel «product/market fit». Această nouă rundă de investiţii, tot de la Early Game Ventures, este pentru a pregăti partea de scalare internaţională a companiei – să accelerăm toate canalele internaţionale pe care le avem.”

     

    Start-up Pitch

    Invitat: Igor Prodan, cofondator şi managing director LiteApp

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă de tip marketplace pentru rezervări de servicii

    „Am lansat varianta de marketplace la începutul săptămânii trecute, iar acum avem 60 de furnizori parteneri din trei domenii – spălătorii auto, saloane de înfrumuseţare şi cabiente stomatologice. Numărul este extrem de dinamic pentru că de la o zi la alta creşte – avem noi parteneri care ni se alătură, la fel cum vom avea şi alte domenii pe care le vom lansa în curând.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Căutând noul UiPath. Ce aşteptări au de la piaţa locală investitorii care au pariat, la începuturile businessului lui Daniel Dines, pe primul unicorn românesc

    Cehii de la Credo Ventures, fondul de investiţii care a avut un fler excepţional în anul 2015, când a fost printre primele VC-uri care au investit în UiPath, se uită din nou la piaţa din România în căutarea de noi proiecte pe care să le ajute să se dezvolte la nivel global. Fondul ceh are circa 70 de milioane de euro pentru investiţii în start-up-urile din regiune, iar România este pe listă de aproape zece ani, Credo Ventures investind până acum 15 milioane de euro în proiecte locale sau fondate de români.

    Acum suntem la al treilea fond al nostru – Credo III, care se ridică la 100 milioane de euro, iar până acum am investit circa o treime din această sumă totală. Deci căutăm noi investiţii, iar România este una dintre pieţele la care ne uităm. Suntem în discuţii cu mai multe start-up-uri din România şi ne-am uitat la sute de start-up-uri din România în ultimii ani – în unele am decis să nu investim, dar vedem că o duc bine, deci e posibil să fi şi ratat câteva oportunităţi din România, dar sperăm să nu ratăm următorul UiPath”, a spus Ondrej Bartos, managing partner Credo Ventures, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch. El a fondat Credo Ventures împreună cu Jan Habermann în 2010 la Praga (Cehia), motivul care a stat la baza înfiinţării fondului fiind faptul că exista talent şi potenţial în regiune, dar care nu beneficia de suficient capital.

    „Am fondat Credo pentru că am crezut cu adevărat în talentul şi potenţialul Europei Centrale şi de Est. Am crezut că fondatorii din această regiune sunt capabili să facă lucruri măreţe şi am simţit că nu este destul capital de risc pentru CEE.”

    În decursul celor zece ani Credo Ventures a făcut peste 60 de investiţii în regiune, din care 5-6 investiţii în România, prima fiind realizată în 2012 în Brainient, care a fost vândut apoi către Teads.

    „Am început să vin în România, în Bucureşti şi Cluj în principal, prin 2007-2008. Am participat la conferinţe, mi-am creat o reţea de cunoştinţe, m-am uitat la mai multe start-up-uri, dar nu am investit până în 2012 – investiţia în Brainient. Dar încă de la început am simţit potenţialul, talentul şi pasiunea din România. Cred că fondatorii din România se numără printre cei mai ambiţioşi din regiune. Am simţit mereu pasiunea şi aspiraţiile pentru a face lucruri măreţe şi de aceea am continuat să vin în România şi abia aştept să revin fiindcă nu am mai fost din februarie 2020.”

    Cel mai bun pariu pe care Credo Ventures l-a făcut până acum este UiPath, compania de origine românească care a ajuns la o evaluare de 34 mld. dolari şi care a reuşit să se listeze la Bursa de la New York. Fondul ceh s-a numărat printre primii investitori care au crezut în succesul pe care UiPath îl va avea, finanţând compania locală cu peste 7 milioane de euro pe parcursul mai multor runde de investiţii. Investiţiile s-au dovedit a fi un pariu de miliarde de dolari însă cum a început totul? Ondrej Bartos a spus că UiPath a fost cadoul de Crăciun primit în decembrie 2014, atunci când a aflat de companie de la Dan Lupu de la Earlybird.

    „Am aflat de UiPath în decembrie 2014, când am primit un e-mail de la unul dintre prietenii mei din România – Dan Lupu de la EarlyBird: «Am un cadou de Crăciun pentru tine. Îţi voi prezenta un start-up cool de aici din Bucureşti». Era vorba de UiPath şi s-a dovedit a fi într-adevăr un cadou de Crăciun foarte frumos”, a povestit Ondrej Bartos din culisele investiţiei în actualul gigant UiPath. El a adăugat că prima dată a făcut cunoştinţă virtual cu Daniel Dines.

    „Dan mi-a făcut cunoştinţă cu Daniel Dines, cu care am vorbit pentru prima dată pe Hangouts, deci virtual, în ianuarie 2015. În primul rând, cel mai puternic sentiment după primul call a fost că Daniel era foarte pasionat şi avea această viziune şi ambiţie de a face un business la nivel global. Era unul dintre fondatorii care nu se gândeau doar la România, la regiune sau la Europa, ci la nivel global.”

    În cadrul primei discuţii, Daniel Dines i-a prezentat viziunea sa de a automatiza procese cu ajutorul software-ului şi i-a spus întreaga poveste a companiei care deja era activă de zece ani pe piaţă, însă nu pe această nişă de RPA (Robotic Process Automation).

    „Daniel mi-a povestit de problemele avute în acei zece ani şi de călătoria spre UiPath, Robotic Process Automation – RPA, şi cred că încă după prima discuţie am ştiut că Daniel era o persoană cu care aş putea cu siguranţă să lucrez fiindcă a bifat atât de multe căsuţe – determinat, pasionat, ambiţios, competent. A fost suficient de interesant pentru mine pentru a vrea să aflu mai multe. Atunci RPA nu era o categorie, nu multă lume ştia de această tehnologie, aşa că a trebuit să ne uităm la piaţă şi la toată zona de transformare digitală şi am devenit foarte repede la rândul nostru pasionaţi de această tehnologie. Am crezut cu tărie că Daniel şi cu echipa lui, care atunci era formată din zece persoane, vor fi capabili să facă un business de succes. Am crezut că va fi succesul la această magnitudine de acum? Cred că nu. Cred că mă gândeam la cifre mai mici, dar s-au aliniat planetele şi totul a mers bine”, a subliniat Ondrej Bartos. El a crezut încă de la început că UiPath va avea succes, însă nu s-a gândit că va deveni un decacorn sau că va deveni o companie evaluată la 35 mld. dolari, dar a crezut că UiPath ar putea deveni un unicorn, o companie care să valoreze peste un miliard de dolari.

    „Când a fost momentul în care am început să realizez că poate fi însă mai mult de atât? Cred că la finalul lui 2017, începutul lui 2018, când compania a crescut foarte rapid şi avea succes în construirea fundaţiei pentru o creştere şi mai mare. Un lucru pe care UiPath a reuşit să îl facă foarte bine a fost scalarea businessului şi în paralel să scaleze infrastructura pentru business. Au reuşit să angajeze foarte rapid specialişti de calibru şi să deschidă birouri internaţionale în mai multe locuri din lume în acelaşi timp. Când am văzut că echipa şi managementul UiPath au reuşit să facă aceste lucruri, atunci am început să cred că va fi un succes formidabil.”

    UiPath, start-up-ul tech pornit într-un apartament din Bucureşti de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, s-a listat la finalul lunii trecute pe Bursa din New York, cea mai puternică bursă din lume, marcând un moment istoric pentru industria de IT din România. Momentul listării UiPath a coincis şi cu aniversarea de zece ani a Credo Ventures.

    „Credo a făcut prima investiţie într-un start-up din Cehia pe 21 aprilie 2011, care din coincidenţă a fost chiar cu zece ani înainte ca UiPath să devină o companie publică pe 21 aprilie 2021”, a punctat Ondrej Bartos.

    În prezent, Credo Ventures are în portofoliu mai multe start-up-uri româneşti sau fondate de către români, în total realizând cinci investiţii în România până acum.

    „Cea mai recentă investiţie în România este TypingDNA, în care am investit alături de Gradient care este unul dintre fondurile de investiţii ale Google şi GapMinder – VC din România. Înainte am investit de asemenea în DCS şi în Ezra, care este al doilea start-up al lui Emi Gal, cel care a creat Brainient. În total, am investit 15 milioane de dolari/euro, din care jumătate în UiPath în mai multe runde de finanţare şi restul în celelalte”, a menţionat el.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Doru Pelivan, CEO şi fondator eduKiwi

    Ce face? Platformă online de cursuri experienţiale şi şcoală pentru cei care vor să predea cursuri online. Platforma a fost lansată oficial în 2019 şi cuprinde o serie de cursuri atât pe zona de business şi marketing, cât şi pe zona de dezvoltare personală.

    „Noi suntem ca o casă de discuri însă în loc să ne ocupăm de artişti ne ocupăm de autori de cursuri online. 2019 a fost pentru noi ca un an de încălzire  în care ştiam deja ce potenţial are eduKiwi, îl pregăteam din 2018, iar în 2020 efectiv s-a văzut tot ceea ce am făcut negru pe alb. Iar în 2021 depăşim deja cifrele din 2020 – în ianuarie am avut o cifră de afaceri de 570.000 de lei, în februarie 550.000 de lei, iar în martie 900.000 de lei.”

    Investor Watch

    Invitat: Ondrej Bartos, managing partner Credo Venures – fond de investiţii din Cehia care s-a numărat printre primii investitori care au crezut în succesul pe care UiPath îl va avea, finanţând compania locală cu peste 7 milioane de euro pe parcursul mai multor runde de investiţii.

    Investiţii în România: Credo Ventures are în portofoliu mai multe start-up-uri româneşti sau fondate de către români, în total realizând cinci investiţii în România, până acum în valoare de circa
    15 mil. euro.

    „Acum suntem la al treilea fond al nostru – Credo III, care se ridică la 100 de milioane de euro, iar până acum am investit circa o treime din această sumă totală. Deci căutăm noi investiţii, iar România este una dintre pieţele la care ne uităm. Suntem în discuţii cu mai multe start-up-uri din România şi ne-am uitat la sute de start-up-uri din România în ultimii ani – în unele am decis să nu investim, dar vedem că o duc bine, deci e posibil să fi şi ratat câteva oportunităţi din România, dar sperăm să nu ratăm următorul UiPath.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Mihai Bocai, cofondator şi CEO al ProductLead – companie locală CARE A DEZVOLTAT o platformă software pentru eficientizarea proceselor de MARKETING ALE UNUI brand

    Ce e nou? Start-up-ul vrea să ajungă până la finalul acestui an la venituri recurente lunare de circa 60.000-70.000 de euro, de aprox. 2-3 ori mai mari decât anul trecut, în condiţiile în care compania va accelera achiziţia de clienţi la nivel internaţional cu ajutorul ultimei finanţări atrase, în valoare de 600.000 de euro. Până acum, start-up-ul s-a dezvoltat din resurse proprii şi cu ajutorul unei prime investiţii de 120.000 de euro.

    „Abia acum începem să mergem pe un drum în care dezvoltarea se bazează numai pe investiţii. Practic, noi ne-am dezvoltat până în acest moment pe baza veniturilor operaţionale – venituri generate de acest produs. Produsul generează deja venituri, avem o serie de clienţi care ne aduc venit, şi care a fost suficient până în acest moment. Aşadar, până în aprilie anul acesta ne-am bazat pe veniturile noastre, plus investiţia de tip seed pe care am primit-o de la Sparking Capital, care s-a ridicat la 120.000 de euro.”

    2. Invitat: Alex Mălureanu, cofondator şi CMO Ascendia – producător local de software educational

    Ce e nou? Compania va adăuga în Livresq, o platformă pentru crearea de lecţii digitale şi educaţie interactivă care nu necesită cunoştinţe de programare, o tehnologie Microsoft care permite transformarea textului în voce.

    „Pentru noi este extrem de important să ţinem Livresq la zi. Datorită acestui lucru, o dată la două săptămâni lansăm noi funcţionalităţi, pe principiul – ce feedback avem din piaţă, hai să încorporăm acest feed-back. În curând, în 2-3 săptămâni, vom lansa tehnologia text to speech (TTS) pe Livresq, accesată de la Microsoft. Această tehnologie le dă voce asistenţilor educaţionali pe care noi îi avem în Livresq.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Fini sunt! Nici bine nu s-a terminat criza, că firmele se confruntă din nou cu lipsa de personal şi cu presiunea creşterii salariilor

    Angajăm vânzător, angajăm agent comercial, angajăm şoferi, angajăm curieri, angajăm chelneri, angajăm bucătari, angajăm pizzar, angajăm frizeri şi cosmeticiene, angajăm IT-işti, angajăm programatori Java, angajăm medici, dar unde să-i găsim? Angajăm poliţişti, dar aici avem de unde, piaţa e plină de pensionari din poliţie şi armată.

    Aceste anunţuri, mai puţin cele cu poliţişti, apar din ce în ce mai des, cel puţin în Bucureşti. Te izbeşti de ele pe stradă, lipite de geamurile magazinelor, frizeriilor, restaurantelor, cafenelelor, şi nu în ultimul rând, pe toate site-urile. Nici bine nu s-a terminat criza,că firmele constată că au din nou nevoie de oameni. Imediat, nu peste o lună sau peste trei luni. Şi nici nu au început să vină cele 30 de miliarde de euro de la Bruxelles, care vor solicita zeci de mii, dacă nu chiar sute de mii de noi locuri de muncă, cel puţin în construcţiile publice.

    Citiţi articolul integral pe alephnews.ro

  • Care este afacerea românească despre care un gigant american spune că este un succes de nivelul Facebook

    Visul improbabil exprimat de Daniel Dines în 2018 în cadrul unui interviu pentru ZF – că vrea să transforme UiPath într-un Google sau Facebook al României – a devenit realitate. După listarea la New York care a dus valoarea UiPath la aproape 40 de miliarde de dolari, Accel – gigantul american din lumea fondurilor de investiţii de capital de risc cunoscut şi pentru prima investiţie în Facebook, i-a dat dreptate românului – pariul pe proiectul pornit din Bucureşti poate fi pus în galeria celor mai tari tranzacţii ale sale, alături de cea în reţeaua socială lansată de Mark Zuckerberg. Nu e de mirare: investiţia de 172 milioane de dolari a Accel în UiPath valorează acum circa 7 miliarde de dolari.

    Martie 2018. Daniel Dines povesteşte pe larg, într-un interviu de 53 de minute din studioul din redacţia ZF, cum a ajuns start-up-ul său la o evaluare de un miliard de dolari şi face o afirmaţie care dă şi titlul pentru articolul redactat după întâlnire: „Noi vrem să fim un soi de Google sau Facebook în România, să creăm un nou tip de companie aici”.

    Asemenea vise păreau improbabile chiar şi pentru o companie tech care atinsese statutul de unicorn, doar că lucrurile chiar au evoluat aşa cum le-a schiţat Daniel Dines, iar compania este acum listată la Bursa din New York, cu o valoare de aproape 40 de ori mai mare decât atunci, iar unii dintre cei mai experimentaţi investitori din lume nu ezită să compare reuşita lui Dines cu cea a mult mai celebrului Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei sociale Facebook.

    „UiPath este alături de Facebook, Slack sau CrowdStrike una dintre cele mai de succes investiţii din istoria Accel” spune fără ezitare, într-un interviu pentru ZF şi BM Andrei Braşoveanu, partener din anul 2019 în cadrul biroului din Londra al Accel, unul dintre românii implicaţi în decizia gigantului american de a investi în compania din România. Iar Braşoveanu nu ezită să califice acest moment, listarea UiPath, drept un moment istoric: „Listarea UiPath pe Bursa NYSE constituie un moment istoric pentru România, pentru Europa, cât şi pentru piaţa globală de software.

    Acest IPO este unul dintre cele mai mari 3 în software din istoria burselor americane, alături de Snowflake şi de Qualtrics, o altă companie din portofoliul Accel. Pentru noi acest eveniment constituie o confirmare că antreprenori de oriunde din lume pot construi companii care pot revoluţiona pieţe globale, de la New York, până la Londra, Sidney sau chiar Bucureşti. Când Accel a fost fondat acum 38 de ani în campusul universităţii Stanford, noi am fost convinşi în faptul că fondatori talentaţi pot veni de oriunde, aşa că ne-am extins devreme în Londra (acum 21 de ani) cât şi în Bangalore.”

    Plasarea UiPath pe piedestalul celor mai inspirate investiţii ale Accel vine şi în condiţiile în care listarea companiei conduse de Daniel Dines a dus valoarea acţiunilor deţinute de fond la câteva miliarde de dolari, cu un randament foarte bun pentru lumea capitalului de risc. „Noi am investit pe parcursul parteneriatului nostru cu UiPath un total de 172 de milioane de dolari (am condus Series A, Series B şi am participat în rundele următoare), cu Accel devenind cel mai mare acţionar extern al companiei. Valoarea totală a investiţiei noastre în acest moment este de peste 7 miliarde de dolari, reprezentând un multiplu de peste 40x faţă de sumă investită, şi de peste 400x faţă de investiţia iniţială. Noi am vândut 5% din acţiunile existente la data IPO-ului, păstrând în continuare majoritatea acţiunilor noastre”.

    Însă pe lângă companii „star” precum UiPath există şi alte companii care nu au un asemenea succes sau care chiar eşuează, atrage atenţia Braşoveanu. „Industria de venture capital e bazată pe «outliers», adică de a investi în fiecare fond în 1-2 (sau mai multe) companii care pot returna 50-100x sau mai mult, şi în multe alte companii care nu returnează rezultate de succes, decât de a investi numai în companii care dau un rezultat sigur de 2-3x. Când ne luăm aceste riscuri, sperăm ca fiecare companie cu care lucrăm să poată atinge un nivel înalt, ceea ce bineînţeles nu se întâmplă întotdeauna. Ce contează foarte mult este ca şi echipa fondatoare să aibă acelaşi nivel înalt de ambiţie, ceea ce s-a întâmplat cu Daniel, care întotdeauna şi-a dorit să listeze UiPath pe Bursa din New York”.

    Andrei Braşoveanu, care a absolvit Princeton şi a urmat un MBA la Harvard, a lucrat înainte de Accel la Merrill Lynch, BCW Group, KCG Holdings şi Foundation Capital. El a fost cel care a gestionat investiţia Accel în companii precum Humio sau dasdash. Primul român numit partener la biroul din Londra al Accel a fost Luciana Lixandru, care a fost şi ea implicată în tranzacţia cu UiPath. Ea a devenit între timp partener la Sequoia Capital, un alt gigant din lumea fondurilor de investiţii cu capital de risc. Cum s-a ajuns la investiţia Accel în UiPath din 2017? O echipă de trei oameni, printre care s-a numărat şi Andrei Braşoveanu, a venit de mai multe ori la Bucureşti pentru a se întâlni cu Daniel Dines şi echipa lui. „La sfârşitul anului 2016 trei dintre noi de la Accel din Londra am făcut câteva vizite repetate în România pentru a petrece timp cu Daniel, Marius şi echipa lor.

    Atunci UiPath era relativ necunoscută în ecosistemul antreprenorial din România, dar începuse deja să îşi construiască un renume global în industria de software, ei definind practic domeniul de RPA (Robotic Process Automation). Am fost impresionaţi atât de ambiţia echipei cât şi de cât succes aveau vânzând produsele lor unor corporaţii renumite din America, fără neapărat să îi fi cunoscut în persoană. Am petrecut mult timp cu echipa atât în biroul lor cât şi afară (ţin minte o cină veselă pe care am avut-o la Vacamuuu), şi am plecat cu toţii convinşi că vrem să facem orice pentru a avea şansa de a lucra cu UiPath. La începutul anului 2017 am concluzionat investiţia iniţială, conducând runda de Series A, şi de atunci a început povestea noastră de a lucra împreună. După câteva luni ne-am dat seama că povestea UiPath va fi una deosebită. Creşterea companiei ne-a spulberat orice aşteptare. Acest lucru ne-a convins să conducem şi runda următoare de Serie B, unde am contribuit şi cu fondul nostru global de growth capital pentru companii mai mature.”

    Care sunt şansele de a investi într-un astfel de start-up european, cu un asemenea succes? „De la început şansele sunt mici”, admite Braşoveanu, şi adaugă: „Ca exemplu din activităţile noastre, noi ne întâlnim anual cu peste 20.000 de companii, dintre care investim global în aproximativ 100. Din acestea doar câteva ajung să aibă un parcurs atât de impresionant. Ceea ce îmi dă speranţă este faptul că mulţi tineri fondatori, mai ales din România, vor fi motivaţi de acest eveniment şi îşi vor dedica cariera pentru a-şi construi propriile companii de succes. Personal eu îmi doresc să petrec mai mult timp în România şi sunt convins că vom face şi alte investiţii aici pe viitor.”

  • Ce salariu de început poţi avea în industria IT şi în cât timp ajungi la un venit de 7.000 de lei

    Pe fondul schimbărilor din piaţa muncii, dar şi pe măsură ce domeniul IT a cunoscut o creştere accelerată, foarte mulţi români urmează cursuri de formare în această industrie. Potrivit datelor academiei de IT Wantsome, absolvenţii care au reuşit să pornească o nouă carieră în IT sunt de toate vârstele. 

    „Cei mai mulţi vin la noi pentru reconversie profesională. Obiectivul lor principal este schimbarea domeniului de activitate şi începerea unei cariere în IT. Sunt motivaţi de mediul de lucru diferit, posibilitatea de creştere profesională, dinamica domeniului, dar şi de zona financiară. Un alt obiectiv întâlnit de noi este şi îmbunătăţirea competenţelor tehnice. Avem persoane care lucrează deja în companii IT şi vin la noi pentru a învăţa o tehnologie nouă sau pentru a aprofunda ceea ce ştiu deja. Mai există şi alte obiective precum: «vreau să îmi eficientizez munca» (prin automatizarea proceselor), «vreau să îmi dezvolt propriul site», «vreau să înţeleg ce presupune programarea, pentru a şti ce să le cer angajaţilor» sau «vreau să fac acest curs pentru a afla dacă IT mi se potriveşte cu adevărat»”, a declarat Iuliana Anton, fondatoarea Wantsome, într-un comunicat.

    În contextul schimbării domeniului de activitate, este important de reţinut că un cursant care vrea o carieră în IT ar trebui să fie pregătit să înveţe încontinuu, să fie dispus să se adapteze la alte proiecte, echipe sau tehnologii. Wantsome subliniază că cei care aleg o carieră în IT trebuie să fie persoane curioase, deschise la nou şi la schimbare, notează reprezentanţii businessului.

    În ceea ce priveşte salariul, acesta urmează îndeaproape tehnicitatea. Salariul de început şi ofertele financiare ulterioare depind de ceea ce angajaţii învaţă şi dovedesc că ştiu să facă sau sunt capabili şi motivaţi să înveţe.

    „Pentru cei mai mulţi cursanţi Wantsome, salariile de început în IT vor fi mai mici decât salariile pe care le au în domeniile din care vin. Acest lucru se întâmplă pentru că ei au ajuns deja la un anumit nivel de experienţă, iar acum încep pe un drum nou. În funcţie de ramura pe care o aleg, salariile în IT încep de la 2.200 – 3.000 lei şi ajung la 6.500 – 7.000 lei în trei ani de activitate”, explică ei.

    Cel mai tânăr cursant de la programul de studiu pentru elevi avea 8 ani şi a reuşit să dezvolte în câteva săptămâni un joc. La programul de patru luni, cel mai tânăr cursant era un elev de clasa a X-a, înscris la un liceu de informatică, iar cel mai în vârstă avea 50 de ani, o femeie cu experienţă în banking, care s-a angajat în industrie după absolvirea cursului.

    În prezent, Wantsome are cursanţi din judeţe precum Ilfov, Alba, Bacău, Botoşani, Constanţa, Galaţi, Suceava, Vaslui şi Neamţ, dar şi în alte ţări, una dintre cele mai exotice locaţii fiind Palma de Mallorca, în cadrul unui curs B2B. Pentru reconversie profesională, în schimb, cei mai mulţi cursanţi sunt din Germania, Italia, Finlanda, Marea Britanie sau Republica Moldova.

    Cursurile academiei de IT sunt organizate în patru direcţii: pentru elevi, pentru cei care vor reconversie profesională, pentru upgrade de skill-uri şi cursuri pentru B2B (pentru companii). În funcţie de ce curs aleg participanţii, diferă procesul prin care trec. Pentru cei care vor reconversie profesională, procesul de înscriere este în doi paşi: test online şi interviu. În funcţie de rezultat, de ce îşi doresc şi identifică Wantsome despre ei în cadrul interviului primesc consultanţă în carieră şi ghidare către cursul care li se potriveşte. Cursurile de reconversie pornesc de la zero, fie că e vorba de cele introductive cu durată de o lună, fie că sunt de cele derulate pe o perioadă de patru – cinci luni. Ca preţ, în oferta companiei există şi cursuri de 360 de euro (introductive, cu durată de o lună – 24 de ore de studiu în total) şi pot ajunge şi la 1.580 de euro, pentru cursuri de bază de 5 luni (121 de ore de studiu). În portofoliu există însă mai multe tipuri de cursuri, inclusiv workshop-uri şi clase online.

    „Practica la Wantsome presupune atât lucrul alături de mentori, în timpul sesiunilor de curs, cât şi teme pentru acasă. La finalul cursurilor, participanţii vor avea primul lor proiect prin care să demonstreze ce au învăţat în lunile de curs şi prin care să poată conduce discuţia în cadrul interviului tehnic, într-o zonă de confort şi să poată confirma abilităţile dobândite în curs. În general, mentoratul presupune 70% practică pe bune, practică prin care încercăm să-i ajutăm, să-i sprijinim şi să-i provocăm pe cursanţi să înveţe şi să dobândească skill-uri tehnice valoroase pentru cariera lor”, spune Iuliana Anton.

    Wantsome a fost înfiinţată în 2017, la Iaşi. În 2019, businessul a deschis un sediu în Bucureşti şi urmăreşte să atingă cât mai mulţi din cei interesaţi de cursurile oferite. Până în prezent, academia a înregistrat un număr de peste 1.000 de absolvenţi, deţine în portofoliu 49 de programe de mentorat susţinute de 36 de traineri cu experienţă, specialişti în IT.

  • Şcoala informală de IT: Un junior de Java poate câştiga un salariu între 2.500-4.000 de lei net/pe lună, un senior ajunge până la 15.000 de lei.” La cursuri participă în general persoane care îşi doresc o schimbare a jobului”

    Un programator junior de Java poate câştiga un salariu net între 2.500-4.000 de lei lunar, în timp ce un senior poate ajunge la venituri lunare de 15.000 de lei, conform informaţiilor Şcolii informale de IT (SIIT), unul dintre cele mai importante branduri de educaţie non-formală din industria IT din România.

    De asemenea, un dezvoltator Java mid-level poate ajunge la un salariu net de aproximativ 7.000 de lei lunar.

    “Angajatorii care recrutează programatori Java vor să vadă însuşirea deprinderilor de a programa corect şi respectând principiile object-oriented programming (OOP). Caută ogândire analitică bine dezvoltată şi dorinţa de a învaţa lucruri noi. Îşi doresc ca persoana care candidează pentru un job să înţeleagă cât mai mult din ecosistemul în care se încadrează respectiva poziţie”, afirmă Filip Fiat, site manager Şcoala informală de IT şi mentor Java Development.

    Lansată în 2013, şcoala a avut peste 5.500 de persoane care au absolvit cursurile în cele mai mari şapte hub-uri IT din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Sibiu şi Craiova) şi din Republica Moldova. SIIT a fost lansată de Răzvan Voica şi Mihai Talpoş.

    “Participanţii la curs sunt în general persoane care îşi doresc o schimbare a jobului mai ales pentru a face lucruri noi, dar şi persoane pasionate de tehnologie care nu au avut şansa să facă IT de la începutul carierei. Este vorba mai puţin de persoane care vor în IT doar pentru că se câştigă bine – aceştia din urmă, deşi banii sunt un motiv bun, în general, renunţă. Cursul durează cinci luni, dar foarte des am avut cursanţi care s-au angajat încă din ultima lună de curs. Aşadar, un minim de timp pentru reconversie profesională ar fi de patru-cinci luni, iar un maximum poate ajunge la opt-doisprezece în cazul în care adaugăm şi cursul de iniţiere cu durată de două luni. Din rândul absolvenţilor SIIT, 80% îşi găsesc un job în domeniu în primul an de la absolvire”, adaugă Filip Fiat.

    Şcoala informală de IT va lansa următorul curs de Java Development pe 18 mai, iar costul acestuia este de 1.350 de euro (270 de euro pe lună). Cursul durează cinci luni şi se desfăşoară de-a lungul a două întâlniri pe săptămână.

     


     

  • De la viticultură la IT. Cum s-a reinventat o companie care exporta vin pentru URSS în perioada comunistă

    Vinalcool Bacău, compania care în perioada comunistă producea 100-150 de vagoane de vin lunar şi le trimitea în URSS, a trecut de la insolvenţă, la investiţii în imobiliare şi IT. Care este povestea companiei?

    Vinalcool Bacău, unul dintre cei mai mari producători de vin înainte de Revoluţie şi a cincea întreprindere agricolă de stat din România, cumpărată de Lucian Ciubotaru în 2005, moment în care se afla în insolvenţă şi cu datorii 65 de miliarde de lei, vrea să se reinventeze şi pariază pe imobiliare şi IT. Singura legătură cu viticultura rămâne colecţia de vinuri Nicolae’S, a lui Nicolae Ceauşescu, din vinoteca fondată în anul 1967, pe care compania încă o deţine. „Viitorul companiei noastre, în contextul actual, arată că avem de lucru în perfecţionarea unor domenii la care înaintea pandemiei nici nu ne-am fi gândit. În viitorul imediat, vechiul Vinalcool va sfârşi, probabil, ca nume, dar o va face cu siguranţă generând un mare nume în industria de software”, povesteşte Lucian Ciubotaru, CEO al Vinalcool, de profesie economist. În prezent, compania are afaceri în agricultură, imobiliare şi IT. Exploatează o fermă de aproximativ 500 de hectare de teren agricol şi are în portofoliu brandurile de băuturi nonalcoolice Fresh din Mere de Iteşti, Cireşe de Iteşti şi Cămara din Iteşti şi anul acesta va scoate pe piaţă un brand nou. „Intenţia noastră este de a dezvolta o industrie uşoară, bazată pe finanţări cu fonduri europene. Cercetăm şi posibilitatea creşterii unui lot de bovine din rase de carne, pentru care este mare căutare”, spune Ciubotaru.

     

    Ce a fost…

    „Vinalcool, fabrica de vinuri din Bacău, obţinea cantităţi cuprinse între 100-150 de vagoane de vin lunar, iar în ultima perioadă a existenţei acesteia, îşi diversificase producţia cu rachiuri, coniac, lichioruri, ape minerale, diferite sortimente de sucuri naturale şi a fabricat prima şampanie din România pentru copii, exportată şi către parteneri din Moscova”, povesteşte Lucian Ciubotaru. Antreprenorul adaugă că marii clienţi externi ai Vinalcool Bacău erau Japonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Polonia, Albania, China şi URSS. După 1990, compania a fost privatizată şi pachetul majoritar de acţiuni a ajuns la concernul turc Pakmaya-Hasmaya, iar capacităţile de producţie au fost vândute şi angajaţii concediaţi, compania ajungând pe marginea falimentului. „Am preluat prima acţiune şi apoi, pas cu pas, pachete din ce în ce mai consistente de acţiuni când nimeni nu mai dădea o şansă de supravieţuire Vinalcoolului. Apoi am cumpărat la licitaţie publică, prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, pachetul majoritar. Astăzi am o satisfacţie enormă pentru am făcut faţă acestei provocări”, susţine Lucian Ciubotaru. Iniţial, el a încercat să repornească producţia de vinuri şi spirtoase, cu reţete şi branduri proprii, dar a eşuat şi a hotărât să transforme baza centrală a companiei, un teren de aproximativ trei hectare, în centru logistic, unde găzduieşte în prezent companii precum MegaImage, Coriolan, Raffaelo Art, AdStill, Molkerei, Nortek, Pelle-Industria Vernici, Cizmărie şi Nortek Trust.

     

    Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN