Tag: istoric

  • La noapte, ora 4 va deveni ora 3. Ce se întâmplă cu mersul trenurilor

    Ceasurile urmează să fie date înapoi cu o oră: ora 4 noaptea va deveni ora 3, conform Convenţiei fusurilor orare, la care ţara noastră a aderat din 1979. Astfel încetează aplicarea orei oficiale de vară şi se trece la Ora Europei Orientale, care va fi valabilă până la 29 martie 2015, ora 3.00.

    După ce ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore.

    Trecerea la Ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare, informează CFR Călători. Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 25/26 octombrie, ora 4.00, iar trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând Ora Europei Orientale.

    Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară (care devine ora 3.00) vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare, iar unele trenuri de călători vor staţiona în staţia de îndrumare şi vor pleca după Ora Europei Orientale.

    Ideea orei de vară îi aparţine omului de ştiinţă Benjamin Franklin, în anul 1784, potrivit informaţiilor publicate de Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Franklin a scris un eseu numit “An Economical Project” în care a emis câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat, între care şi prelungirea administrativă a zilelor în timpul verii. Ideea lui Franklin a fost preluata de William Willett, un constructor britanic care a propus în 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie şi să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie.

    Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (21 mai – 16 octombrie). La 19 martie 1918 s-a introdus şi in Statele Unite, dar în 1919, din cauza opozitiei fermierilor, s-a renunţat la ora de vară.

    În România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la ea, ora de vară era valabilă din prima duminică din aprilie şi până în prima duminică a lui octombrie. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979.

    În prezent, 70 de ţări aplică ora de vară. Ţările de la Ecuator şi de la tropicul Capricornului, precum şi China şi Japonia nu folosesc ora de vară.
     

  • Berlin – Zeci de mii de suporteri aşteaptă echipa naţională a Germaniei: Este un eveniment istoric

     Aeronava Nationalmannschaft, care a decolat cu întârziere de la Rio de Janeiro, este aşteptată să sosească pe aeroportul Tegel la ora locală 10.30 (11.30, ora României), cu 90 de minute în plus faţă de programul stabilit.

    Pe o terasă a aeroportului, cu vedere spre pistă, sute de fani aşteaptă avionul eroilor care au cucerit prima Cupă Mondială de la reunificarea ţării, în 3 octombrie 1990.

    Cu tricouri, şepci şi steaguri în culorile naţionale, ei aşteaptă cu calm să-i vadă pe Mario Gotze, marcatorul din finală, şi pe coechipierii lui.

    Zeci de mii de fani s-au strâns la Poarta Brandenburg, în inima Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Sufrageria unui imobil de la 1800, monument istoric din Sibiu, a fost transformată în scenă de teatru – GALERIE FOTO

     Cea de-a IX-a ediţie a Sibiu Fringe Festival are loc între 1 şi 15 iulie în 13 locuri din municipiul Sibiu şi împrejurimi. De departe, cel mai interesant loc al reprezentaţiilor este casa Dorinei Kolkhuis Tanke, un monument de la 1800 situat în centrul istoric al Sibiului, pe care proprietara a pus-o la dispoziţia actorilor, din 2013, pentru secţiunea “Teatru în apartament”.

    La cei 50 de ani, Dorina Kolkhuis Tanke este fascinată de proiect, povestind corespondentului MEDIAFAX şi despre viaţa sa plină de aventuri până la stabilirea în Sibiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şapte hoteluri de pe insule pe care nu trebuie să le ratezi

    Nisbet Plantation Beach Club, Nevis

    Singurul han istoric rămas în Caraibe este situat pe plajă, iar priveliştea este una de vis: palmieri, apă de culoare turcoaz şi hamace legănate de vânt. Este locul ideal pentru a simţi ce înseamnă cu adevărat luxul caraibian.

    Jade Mountain, St. Lucia

    Aşezat pe cel mai înalt punct al insulei Santa Lucia, aproape de oraşul Soufriere, acest hotel are un aspect cu totul deosebit. Fiecare dintre cele 28 de apartamente sunt unice, dar au ceva în comun: toate camerele au piscine infinite.

    Jamaica Inn, Jamaica

    Mult timp o destinaţie preferată de elita britanică, acest resort clasic a fost renovat în 2007. Cele 47 de apartamente sunt o combinaţie între stilul indonezian, colonial şi jamaican retro.

    Wickaninnish Inn, British Columbia

    Hotelul se află într-o pădure de pini din apropierea parcului naţional Pacific Rim. Reprezentanţii resortului spun că cea mai bună perioadă de stat este în anotimpul furtunilor, deoarece natura prezintă un spectacol desăvârşit.

    Four Seasons Resort Hualalai, Hawaii

    “Perfect”, “paradis” şi “cea mai frumoasă excursie din viaţa mea” sunt cuvintele pe care oaspeţii le folosesc pentru a descrie perioada petrecută la acest hotel din Hawaii.

    Four Seasons Resort, Jimbaran Bay, Bali

    Luxos şi dramatic în acelaşi timp, acest resort se află în miloc unei păduri tropicale. Oaspeţii au acces la plaja privată cu nisip alb şi se pot delecta cu fructe de mare în timp ce asistă la spectacolele prezentate de localnici.

    Sandy Lane, Barbados

    Acest resort este definiţia luxului: oaspeţii sunt aşteptaţi la aeroport cu un Bentley şi aduşi în camerele cu marmură. Mai mult, fiecare oaspete beneficiază de suportul unui asistent personal pe toată durata concediului.

  • Frontul Naţional triumfă în Franţa şi provoacă un nou cutremur politic

     Frontul Naţional a obţinut un scor de patru ori mai mare ca în 2009, devansând în mod clar UMP (20-21%), potrivit estimărilor concordonate prezentate de cinci institute de sondare. Pe poziţia a treia, PS ar obţine doar 14-15% din voturi.

    Vicepreşedintele FN Florian Philippot şi-a exprimat satisfacţia faţă de “scorul istoric” obţinut de partidul său, pe care l-a catalogat “primul partid din Franţa”.

    Frontul lui Marine Le Pen a beneficiat de nivelul record al lipsei de popularitate al puterii socialiste şi de divizarea opoziţiei de dreapta, într-un tip de scrutin catalogat drept “scrutin de defulare” de către politologi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin, în Crimeea pentru a asista la ceremoniile de la Sevastopol. Preşedintele rus va susţine un discurs

     După susţinerea discursului, Putin va depune o coroană de flori la monumentul eroilor din Sevastopol, se va întâlni cu veteranii şi va asista la un concert.

    Avionul preşedintelui rus a aterizat vineri pe aerodromul Belbek, de unde a plecat către Sevastopol, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, confirmând o informaţie difuzată anterior de presa rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la 0,25%

     De asemenea, BCE a decis ca dobânzile la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână neschimbate la 0,75%, respectiv 0,00%, se arată într-un comunicat publicat joi de instituţia de la Frankfurt.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va face în scurt timp comentarii asupra motivelor aflate la baza acestor decizii, într-o conferinţă de presă.

    Prin menţinerea dobânzilor, BCE vrea să câştige timp pentru a analiza dacă revenirea economică a zonei euro conduce şi la creşterea inflaţiei, potrivit Bloomberg.

    Inflaţia din zona euro se menţine sub pragul de 1% începând din luna octombrie a anului trecut, cu mult sub nivelul ţintit de BCE, de aproape 2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul cu inflaţia în 2014. Unde vor duce noile taxe şi producţia agricolă mai slabă

    ANUL 2013 A ADUS INFLAŢIA ANUALĂ LA UN MINIM ISTORIC, DE 1,55%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât în România sub 2%, nivel normal în ţările occidentale, dar la care ţara noastră jinduia în anii de hiperinflaţie galopantă din anii ’90. Cum s-a ajuns la acest nivel record?

    Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% au fost stimulii principali care au dus inflaţia în decembrie 2013 la minimul ultimilor 24 de ani, aproape de limita inferioară a intervalului ţintit de BNR, de 1,5-3,5%. Scăderea inflaţiei a creat spaţiu pentru relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 4% la sfârşitul anului trecut.

    Preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8% anul trecut, preţurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o creştere anuală de 3,6%, iar ascensiunea tarifelor serviciilor a fost 3,4%. Ponderea mare a alimentelor în coşul de consum face ca inflaţia să fie sensibilă la producţia agricolă. În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional, rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, după cum au susţinut unii analişti.

    Nu doar România a surprins în 2013 cu un nivel foarte scăzut al inflaţiei, ci mai multe ţări din regiune. Cehia a înregistrat la sfârşitul anului trecut o inflaţie de 1,4%, în condiţiile în care ţinta băncii centrale a fost de 2%±1 pp. Iar Polonia şi Ungaria au avut rate anuale ale inflaţiei mai mici de 1%.

    BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă şi în decembrie, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

    Trendul descendent al inflaţiei a continuat şi în primele două luni din 2014, rata anuală apropiindu-se de un nou minim istoric, de 1%. Însă, până la sfârşitul acestui an, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să urce spre 3,5-4%. Liberalizarea preţurilor la energie şi gaze, dar şi creşterea accizelor la carburanţi îşi vor pune amprenta asupra ascensiunii preţurilor. Iar producţia agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune şi ea presiune asupra inflaţiei.

    Scăderea inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă au încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Banca centrală a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi la valută de la 20% la 18%. Iar în februarie dobânda de politică monetară a fost coborâtă la 3,5%. Analiştii cred însă că dobânda-cheie va rămâne „îngheţată„ la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut.

    Istoria inflaţiei în România are însă vârfuri numai bune de pus în manuale. În urmă cu mai bine de 20 de ani şocul inflaţiei dădea întreaga economie peste cap, existând şi luni când rata anuală urca şi la 300%. Apoi, creşterea preţurilor a început să se mai tempereze. În 1998 s-a înregistrat o reducere semnificativă a inflaţiei la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Şi, în cele din urmă, am ajuns şi la o inflaţie de o cifră.

    Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară – ţintirea inflaţiei. Iar după 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră.

    În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR.

  • A pierdut un milion de dolari pe an pentru că a minţit în CV

    Steve Masiello declarase în CV că a absolvit Universitatea din Kentucky, fapt infirmat însă de reprezentanţii instituţiei de învăţământ. Contractul pe care Masiello urma să îl semneze prevedea că acesta va câştiga mai mult de un milion de dolari pe sezon, relatează Business Insider. Deşi Masiello a urmat cursurile universităţii, unde a jucat baschet din 1997 până în 2000, el nu a reuşit să îşi încheie studiile.

    Steve Masiello a început cariera ca asistent al antrenorului la o echipă din Louisville şi se afla la al treilea mandat ca antrenor principal al echipei Manhattan College.

  • Rezervele financiare ale reginei Marii Britanii au ajuns la un minim istoric

     Consilierii nu au reuşit să controleze finanţele, în timp ce palatele regale “se prăbuşesc”, se arată în raportul întocmit de o comisie a Camerei Comunelor din parlamentul de la Londra.

    Cheltuielile au depăşit în asemenea măsură veniturile încât rezervele au scăzut de la 35 de milioane de lire în 2001 la doar 1 milion de lire în prezent, au afirmat membrii comisiei, citaţi de cotidianul The Telegraph.

    Trezoreria britanică trebuie să preia controlul şi să ajute la protejarea palatelor “de noi distrugeri şi deteriorări”, notează parlamentarii.

    “Considerăm că Trezoreria are datoria de a fi implicată activ în supravegherea planurilor şi managementului financiar al Casei Regale, dar nu făcut acest lucru”, a declarat Margaret Hodge, preşedinte al comisiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro