BusinessMagazin

Tag: iran

  • Nicio reacţie la Bursa de Valori Bucureşti după atacurile lansate de Iran asupra Israelului. Evoluţii mixte pe pieţele europene. Preţul petrolului, la maximul ultimei săptămâni

    Indicele local BET scădea cu 0,07% la debutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 2 octombrie de la Bursa de Valori Bucureşti. Între timp, pieţele vestice reacţionau mai categoric la cele aproximativ 180 de rachete balistice lansate ieri asupra Israelului de către Iran.

    În urma atacurilor, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Iranul a făcut o „mare greşeală” şi va „plăti grav preţul”, potrivit The New York Times.

    Totuşi, pieţele europene de capital afişau evoluţii mixte la începutul sesiunii de astăzi. Indicele paneuropean Stoxx 600 creştea cu 0,2% în timp ce FTSE 100 din Regatul Unit se apreciau cu 0,3%. DAX din Germania nu afişa nicio dinamică, în timp ce FTSE-MIB scădea cu 0,1% la Milano, iar IBEX 35 se deprecia cu 0,2% la Madrid.

    Contractele futures pentru petrol au crescut marţi la maximul ultimei săptămâni. Miercuri, preţul unui baril Brent se aprecia cu 1,47% sau 1,08 dolari la 74,64 dolari, pe fondul temerilor privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. West Texas Intermediate creştea cu 1,6% sau 1,12 dolari la 70,95 dolari.

    Anterior, pieţele petroliere se concentrau în mare parte asupra perspectivelor tot mai slabe ale economiei globale, care au afectat cererea de combustibil, spune un analist din cadrul companiei de brokeraj Phillip Nova.

     

  • Israelul urmează să lanseze un atac masiv, care ar putea viza instalaţiile petroliere ale Iranului

    Site-ul de ştiri Axios, cu sediul în SUA, raportează că Israelul va lansa o „răzbunare semnificativă” la atacul cu rachete al Iranului în câteva zile, care ar putea viza instalaţiile de producţie de petrol.

    Mai multe explozii avut loc, miercuri dimineaţă, în Beirut.

    Armata israeliană a confirmat că loveşte „ţinte Hezbollah”.

    Anterior, locuitorii din unele zone din suburbiile sudice ale capitalei libaneze au fost avertizaţi să-şi evacueze casele.

  • Serviciile de informaţii israeliene cred că Iranul a decis să atace direct Israelul în curând

    Cea mai recentă evaluare a comunităţii israeliene de informaţii, formată în ultimele 24 de ore, indică faptul că Iranul a decis să atace direct Israelul ca represalii pentru asasinarea şefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh.

    Anunţul reprezintă o schimbare semnificativă faţă de evaluările recente, care sugerau că presiunea internaţională împiedică Iranul să execute o lovitură directă împotriva Israelului.

    O sursă la curent cu situaţia a dezvăluit pentru JW Post că, în ultimele zile, a avut loc o dezbatere internă în Iran între Gardienii Revoluţiei şi noul preşedinte iranian şi consilierii săi. Dezbaterea se axează pe natura şi calendarul răspunsului la asasinarea lui Haniyeh. Gardienii Revoluţiei au pledat pentru un răspuns mai sever şi mai larg decât atacul din 13 aprilie, în timp ce preşedintele şi consilierii săi consideră că un răspuns atât de dur ar trebui evitat.

    O sursă la curent cu detaliile a precizat pentru CNN că situaţia este „încă fluidă”, iar dezbaterea internă din Iran continuă. Este posibil ca decizia iraniană să se schimbe în continuare.

    Aproximativ 30 de rachete au traversat dinspre Liban, a raportat IDF în urma sirenelor care au sunat în nordul Israelului luni noaptea.

    În raport, IDF a declarat că proiectilele au fost identificate traversând dinspre Liban, câteva dintre ele căzând în zone deschise. Nu au fost raportate răniţi, răniţi sau pagube.

     

  • Serviciile de informaţii israeliene cred că Iranul a decis să atace direct Israelul în curând

    Cea mai recentă evaluare a comunităţii israeliene de informaţii, formată în ultimele 24 de ore, indică faptul că Iranul a decis să atace direct Israelul ca represalii pentru asasinarea şefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh.

    Anunţul reprezintă o schimbare semnificativă faţă de evaluările recente, care sugerau că presiunea internaţională împiedică Iranul să execute o lovitură directă împotriva Israelului.

    O sursă la curent cu situaţia a dezvăluit pentru JW Post că, în ultimele zile, a avut loc o dezbatere internă în Iran între Gardienii Revoluţiei şi noul preşedinte iranian şi consilierii săi. Dezbaterea se axează pe natura şi calendarul răspunsului la asasinarea lui Haniyeh. Gardienii Revoluţiei au pledat pentru un răspuns mai sever şi mai larg decât atacul din 13 aprilie, în timp ce preşedintele şi consilierii săi consideră că un răspuns atât de dur ar trebui evitat.

    O sursă la curent cu detaliile a precizat pentru CNN că situaţia este „încă fluidă”, iar dezbaterea internă din Iran continuă. Este posibil ca decizia iraniană să se schimbe în continuare.

    Aproximativ 30 de rachete au traversat dinspre Liban, a raportat IDF în urma sirenelor care au sunat în nordul Israelului luni noaptea.

    În raport, IDF a declarat că proiectilele au fost identificate traversând dinspre Liban, câteva dintre ele căzând în zone deschise. Nu au fost raportate răniţi, răniţi sau pagube.

     

  • Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas, a fost ucis în Iran. Palestinienii acuză Israelul la câteva ore după ce au anunţat că ”un înalt comandant Hezbollah a fost ucis într-un atac asupra Beirutului”, sporind temerile că regiunea alunecă spre un război în toată regula

    Hamas a declarat că liderul său politic Ismail Haniyeh a fost ucis într-un atac israelian în Iran miercuri dimineaţă, un atac care creşte dramatic riscul unei noi escaladări a ostilităţilor regionale.

    Grupul militant palestinian a afirmat într-o declaraţie că Haniyeh, care trăia în exil, a murit în urma unui atac „sionist perfid” asupra reşedinţei sale din Teheran. Gărzile Revoluţionare de elită ale Iranului au confirmat că Haniyeh a fost ucis într-un atac în capitala iraniană, dar nu au furnizat detalii suplimentare.

    Uciderea lui Haniyeh a avut loc la câteva ore după ce Israelul a declarat că a ucis un comandant de rang înalt al Hezbollah într-un atac aerian asupra Beirutului, capitala Libanului, sporind temerile că regiunea alunecă spre un război în toată regula.

    Israelul nu a comentat imediat moartea lui Haniyeh şi, de obicei, nu confirmă sau neagă tentativele de asasinat pe pământ străin. Oficialii israelieni au declarat anterior că vor trage la răspundere toţi liderii Hamas pentru atacul grupării din 7 octombrie asupra sudului Israelului.

    Liderul Hamas, în vârstă de 60 de ani, trăia în exil în Qatar, dar călătorea adesea în Iran, care susţine Hamas ca parte a aşa-numitei axe a rezistenţei. Haniyeh a participat marţi la inaugurarea noului preşedinte iranian Masoud Pezeshkian şi s-a întâlnit cu acesta în cursul zilei.

     

     

  • Iran: Un diplomat al liniei dure şi singurul moderat, în turul doi al alegerilor prezidenţiale

    Iranul va organiza al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în 5 iulie, după ce niciunul dintre principalii candidaţi nu a obţinut mai mult de 50% din voturi în scrutinul de vineri, a anunţat sâmbătă Ministerul de Interne.

    Votul pentru înlocuirea lui Ebrahim Raisi după decesul acestuia într-un accident de elicopter s-a rezumat la o cursă strânsă între singurul moderat dintr-un grup de patru candidaţi şi protejatul liniei dure a liderului suprem, scrie Reuters.

    Cu peste 24 de milioane de voturi numărate, deputatul moderat Massoud Pezeshkian conduce cu peste 10 milioane de voturi în faţa diplomatului de linie dură Saeed Jalili cu peste 9,4 milioane de voturi, potrivit rezultatelor provizorii publicate de minister.

    Puterea în Iran îi revine, în ultimă instanţă, liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei. Nu se aşteaptă ca alegerile să aducă schimbări radicale, iar Khamenei va continua să ia deciziile cu privire la toate problemele de stat, însă preşedintele poate avea o anumită influenţă asupra modului în care aceste politici sunt puse în aplicare.

  • Criza de apă din Iran provoacă surpări alarmante de teren

    Peste 800 de orăşele şi sate din Iran, inclusiv capitala Teheran şi oraşul Isfahan, sunt ameninţate de surpări de teren, au avertizat autorităţile iraniene, scrie Deutsche Welle.

    Motivul, spun experţii, este criza acută de apă cu care se confruntă ţara.

    „Este o criză serioasă care afectează cel puţin jumătate din societatea iraniană“, avertizează un expert.

     

  • Criza de apă din Iran provoacă surpări alarmante de teren

    Peste 800 de orăşele şi sate din Iran, inclusiv capitala Teheran şi oraşul Isfahan, sunt ameninţate de surpări de teren, au avertizat autorităţile iraniene, scrie Deutsche Welle.

    Motivul, spun experţii, este criza acută de apă cu care se confruntă ţara.

    „Este o criză serioasă care afectează cel puţin jumătate din societatea iraniană“, avertizează un expert.

     

  • Întâlnire de urgenţă a guvernului iranian

    Guvernul iranian se reuneşte luni într-o întâlnire de urgenţă, a anunţat presa de stat din Iran. Pe ordinea de zi ar putea fi discuţii despre succesorii celor decedaţi în accidentul de elicopter de duminică. De asemenea, s-ar putea discuta despre organizarea ceremoniilor de doliu.

    Membrii Guvernului iranian au fost convocaţi luni la o „întâlnire urgentă”, după ce s-a aflat că preşedintele Ebrahim Raisi şi ministrul de externe al ţării se numără printre victimele accidentului de elicopter, potrivit agenţiei de ştiri de stat IRNA, citate de CNN.

    Scaunul ocupat de obicei Raisi a rămas neocupat, pe el fiind aşezat un obiect negru, simbol al doliului. Miniştrii vor discuta despre măsurile urgente care vor fi luate şi despre succesorii celor decedaţi.

    Potrivit primelor informaţii, vicepreşedintele iranian Muhammad Mukhbar urmează să devină preşedinte al Iranului. El va prelua funcţiile preşedintelui până la organizarea de alegeri în termen de maximum 50 de zile.

    Detaliile legate de ceremoniile de doliu vor fi anunţate în viitor, a informat presa de stat FARS News Agency.

  • Preşedintele Ebrahim Raisi a murit în accidentul de elicopter la vârsta de 63 de ani. Cum a avansat în politica iraniană de la procuror dur la preşedinte intransigent, poziţionându-se să devină următorul lider suprem

    Ebrahim Raisi, care a murit la vârsta de 63 de ani, a avansat în teocraţia iraniană de la procuror de linie dură la preşedinte intransigent, supervizând o reprimare a protestelor în ţară şi făcând presiuni puternice în cadrul negocierilor nucleare cu puterile mondiale, în timp ce se poziţiona pentru a deveni următorul lider suprem.

    Raisi a murit atunci când elicopterul care îl transporta înapoi de la o vizită la graniţa cu Azerbaidjanul s-a prăbuşit pe un teren muntos, ucigând toate persoanele aflate la bord, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Ministrul de externe Hossein Amirabdollahian s-a numărat printre cei ucişi.

    Ales preşedinte într-un vot controlat îndeaproape în 2021, Raisi a adoptat o poziţie dură în negocierile nucleare, văzând o şansă de a obţine o scutire largă de sancţiunile americane în schimbul unor restricţii doar modeste privind tehnologia tot mai avansată a Iranului.

    Linia dură a Iranului fusese încurajată de retragerea militară haotică a SUA din Afganistanul vecin şi de oscilaţiile politice de la Washington.

    În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump, a renunţat la acordul pe care Teheranul îl încheiase cu cele şase puteri şi a restabilit sancţiunile americane dure împotriva Iranului, determinând Teheranul să încalce progresiv limitele nucleare ale acordului.

    Discuţiile indirecte dintre Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru a revigora acordul au intrat în impas.

    Poziţia de linie dură a lui Raisi a fost evidentă şi în politica internă. La un an de la alegerea sa, clericul de rang mediu a ordonat aplicarea mai strictă a „legii iraniene privind hijabul şi castitatea”, care restricţionează îmbrăcămintea şi comportamentul femeilor.

    În câteva săptămâni, o tânără iraniană kurdă, Mahsa Amini, a murit în arest după ce a fost arestată de poliţia morală pentru că ar fi încălcat această lege.

    Lunile de proteste care au urmat la nivel naţional au reprezentat una dintre cele mai grave provocări pentru conducătorii clerici iranieni de la Revoluţia islamică din 1979.

    Sute de persoane au fost ucise, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor, inclusiv zeci de membri ai personalului de securitate care au participat la o reprimare dură a demonstranţilor. „Actele de haos sunt inacceptabile”, a insistat preşedintele.

    Deşi este un novice în politică, Raisi a avut sprijinul deplin pentru poziţia nucleară şi pentru represiunea în materie de securitate din partea patronului său, liderul suprem puternic anti-occidental, ayatollahul Ali Khamenei.

    Khamenei, mai degrabă decât preşedintele, are ultimul cuvânt în toate politicile majore în cadrul sistemului politic dual din Iran, împărţit între establishmentul clerical şi guvern.

    Dar victoria lui Raisi în alegeri, după ce rivali conservatori şi moderaţi cu greutate au fost descalificaţi de un organism de supraveghere al liniei dure, a adus toate ramurile puterii din Iran sub controlul liniei dure loiale lui Khamenei şi a sporit şansele lui Raisi de a-i succeda într-o zi în funcţia de lider suprem.

    Cu toate acestea, protestele pe scară largă împotriva regimului clerical şi eşecul de a redresa economia iraniană aflată în dificultate – împiedicată de sancţiunile occidentale şi de proasta gestionare – este posibil să fi diminuat popularitatea sa în ţară.