BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis a promulgat legea care plafonează la preţurile la energie

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei

    Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea OUG 119/2022 privind energia, fiind acceptate modificările coaliţiei de guvernare, printre care şi stabilirea unui preţ maxim la energie electrică de 1,3 lei/kWh pentru toţi consumatorii indiferent de nivelul de consum,

    Legea a fost aprobată de deputraţi cu 177 de voturi „pentru”, 75 „împotrivă” şi 11 abţineri.

    Potrivit legii, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de către mai multe categorii de clienţi printre care clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor sau cei care au în întreţinere cel puţin trei copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ.

    De asemenea, preţul va fi maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh pentru un consum lunar care este de maximum 255 kWh. Tot un preţ maxim de 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, va fi pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de către clienţii casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins între 100,01 şi 255 kWh. Consumul de energie electrică cuprins între 255 şi 300 KWh/lună se facturează la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, iar în cazul în care consumul depăşeşte 300 KWh/lună întreg consumul se facturează la preţul maxim de 1,3 lei/kWh.

    Maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, va fi preţul pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal pentru consumatorii: întreprinderile mici şi mijlocii, operatorii/operatorii regionali ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice, precum şi Metrorex S.A., operatorii economici din domeniul industriei alimentare, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi aeroporturile care sunt în subordinea Ministerului Transporturilor.

    Totodată, preţul va fi plafonat la maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private, al unităţilor de învăţământ publice şi private, al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale. Plafonarea se aplică şi pentru situaţiile în care una dintre entităţile menţionate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică şi/sau pentru toate clădirile care au fost construite şi autorizate cu destinaţia de spitale.

    De asemenea, maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, va fi preţul pentru 85% din consumul lunar, realizat la locul de consum, pentru instituţiile publice, altele decât cele prevăzute anterior, precum şi pentru cele aparţinând cultelor recunoscute oficial în România. Diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus.

  • Iohannis a promulgat legea care interzice antiviruşii ruseşti în administraţia publică

    Legea are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic şi instituţional general şi necesar în vederea interzicerii achiziţionării şi utilizării de către autorităţile şi instituţiile publice, de la nivel central şi local, a produselor şi serviciilor software de tip antivirus provenind direct sau indirect din Federaţia Rusă sau de la un operator economic aflat sub controlul direct sau indirect al unei persoane fizice sau juridice din Federaţia Rusă sau al cărei capital este constituit cu participaţie provenind în mod direct sau prin firme interpuse din Federaţia Rusă ori din ale cărui organe de administrare fac parte persoane din Federaţia Rusă.

    Legea a fost aprobată la sfârşitul lunii noiembrie de Camera Deputatilor cu 257 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi patru abţineri.

    Proiectul a fost iniţiat de Guvern.

    „Un alt punct pe agenda şedinţei de guvern e cel legat de protecţia sistemelor informatice. Luăm astfel măsuri şi propunem prin legislaţie protecţia sistemelor informatice din administraţia publică. Este o decizie foarte importantă în actualul context. Avem nevoie să ne coordonăm toate activităţile pentru a putea să ne protejăm de toate ameninţările în spectrul cibernetic. Ţinând cont de o serie întreagă de atacuri cibernetice care au avut loc şi pe care le-am gestionat, este totuşi nevoie să suplimentăm măsurile. Astfel, pe baza sesizărilor şi celor discutate cu specialiştii din domeniu, care au constatat foarte clar că softurile ruseşti antivirus reprezintă un pericol pentru sistemele informatice publice, vom lua o decizie prin care să reglementăm cât se poate de practic protecţia sistemelor informatice”, a spus pe 14 septembrie Nicolae Ciucă.

    Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Sebastian Burduja, preciza că proiectul prevede interzicerea achiziţionării de produse şi servicii de tip antivirus de la entităţi provenite din Federaţia Rusă sau aflate sub controlul Federaţiei Ruse.

    „De asemenea, în ceea ce priveşte produsele şi serviciile actuale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, pentru care vom solicita procedură de urgenţă, aceste produse şi servicii vor trebui deconectate, dezinstalate de la reţelele şi sistemele informatice ale autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale”, a mai spus Burduja.

  • Ambasadorul Austriei nu s-a prezentat la întâlnirea cu Klaus Iohannis – surse

    Ambasadoarea Austriei, Adelheid Folie, nu s-a prezentat la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis. La eveniment este prezent Georg Oberreiter, adjunct-şef de misiune la Ambasada Austriei la Bucureşti, spun pentru MEDIAFAX surse participante la eveniment.

    Şeful statului are, marţi, la Hotel Athénée Palace Hilton, o întâlnire cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi în România.

    Austria a blocat, joi, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

  • Ce spune preşedintele Klaus Iohannis după votul din Consiliul JAI

    „Lipsa consensului de astăzi în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, pe fondul opoziţiei Austriei, este profund nedreaptă pentru ţara noastră şi cetăţenii români. România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre şi instituţiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realităţi şi să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil şi dificil de înţeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă şi nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea şi coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”, traqnsmite Klaus Iohannis.

    El afirmă că România „va continua să acţioneze cu responsabilitate, hotărâre şi bună credinţă în direcţia consolidării securităţii interne a Uniunii Europene, aşa cum a făcut-o şi până acum”.

    „Mulţumesc tuturor statelor membre şi Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE şi în consolidarea proiectului european, au susţinut aderarea ţării noastre. Sprijinul şi solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european. Dragi români, România nu se opreşte aici! Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic şi nu ne vom opri până nu îl vom atinge”, încheie şeful statului.

  • Klaus Iohannis cere soluţii rapide pentru abordarea responsabilă a migraţiei

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, marţi, la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, desfăşurat la Tirana, Albania.

    „Summitul este un semnal clar al angajamentului solid al Uniunii Europene faţă de Balcanii de Vest şi de viitorul european al acestei regiuni. Reuniunea prezintă importanţă deosebită mai ales în contextul provocărilor comune generate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, fiind cu atât mai relevantă reafirmarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest şi reconfirmarea, fără echivoc, a perspectivei europene clare a regiunii, pentru care Uniunea Europeană rămâne cel mai apropiat partener, principalul donator, investitor şi partener comercial. În actualul context geopolitic, discuţiile dintre liderii europeni şi cei din regiune au vizat abordarea impactului războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul energiei, pregătirea economiilor din regiune pentru viitor, prin implementarea Planului Economic şi de Investiţii, întărirea securităţii şi rezilienţei, inclusiv în domeniul securităţii cibernetice şi combaterii ameninţărilor hibride, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului şi promovarea cooperării regionale”, arată Administraţia Prezidenţială.

    În cadrul discuţiilor, Iohannis a subliniat că agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei are „consecinţe grave la nivel global, mai ales în domeniul energetic şi economic, având un impact perturbator şi asupra Balcanilor de Vest”.

    „În acest context, preşedintele României s-a pronunţat pentru unitatea şi solidaritatea lumii democratice, transmiţând un mesaj de responsabilitate comună în jurul valorilor fundamentale. Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul ferm al României pentru perspectiva europeană a regiunii, pentru construirea pe mai departe a spaţiului de securitate, prosperitate şi valori comune, arătând că realizarea de reforme substanţiale în domenii fundamentale, precum şi o aliniere puternică şi durabilă la Politica Externă şi de Securitate Comună a UE rămân elemente esenţiale în această direcţie. Preşedintele României a salutat noua dinamică a angajamentului european faţă de Balcanii de Vest, prin organizarea primelor Conferinţe Interguvernamentale cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, precum şi lansarea efectivă a negocierilor de aderare cu cele două state. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, totodată, acordarea statutului de ţară candidată pentru Bosnia şi Herţegovina”, se menţionează în comunicat.

    Potrivit sursei citate, Iohannis s-a referit şi la deciziile din acest an de deschidere a proceselor de aderare cu partenerii estici, prin acordarea statutului de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova şi recunoaşterea perspectivei europene a Georgiei.

    „În ceea ce priveşte cooperarea sectorială, Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea ca regiunea Balcanilor de Vest să fie luată în considerare la elaborarea strategiilor viitoare ale Uniunii Europene în diverse domenii de interes comun. În vederea gestionării crizei energetice prin diversificare, conectivitate şi dezvoltarea de surse regenerabile, Preşedintele României a salutat noul pachet de sprijin energetic elaborat de Comisia Europeană pentru Balcanii de Vest. În sfera migraţiei, Preşedintele Klaus Iohannis a accentuat importanţa identificării, împreună cu statele din regiune, a unor soluţii rapide pentru abordarea responsabilă a acestei provocări comune. Preşedintele României a salutat prezentarea, de către Comisia Europeană, a unui Plan de Acţiune concret pentru a combate migraţia ilegală pe ruta Balcanilor de Vest. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că, deşi România nu se află pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest şi nu este o sursă relevantă de fluxuri de migranţi în interiorul Uniunii Europene, ţara noastră este pregătită să sprijine în continuare eforturile UE în acest sens. Totodată, Preşedintele României a reiterat necesitatea unor eforturi susţinute ale partenerilor din Balcanii de Vest în vederea limitării migraţiei ilegale şi a încurajat alinierea la politica UE în materie de vize. La finalul reuniunii, liderii europeni şi cei din Balcanii de Vest au adoptat Declaraţia de la Tirana, document care include şi contribuţia României privind importanţa ancorării ferme şi ireversibile a regiunii Balcanilor de Vest pe calea europeană”, se precizează în finalul comunicatului Preşedinţiei.

  • Ciolacu: Am coaliţie cu Ciucă, nu cu Iohannis

    „Nu este niciun semn. Eu coaliţia o am cu dl. Ciucă, nu cu dl. preşedinte. Nu e un mesaj pentru nimeni. Fiecare are priorităţile lui… Am fost la defilare, normal, ca şi preşedinte al Camerei (Deputaţilor – n.r.). Pe urmă, fiecare dintre noi timpul liber ni-l aşezăm”, spune Marcel Ciolacu, întrebat de ce nu a fost prezent la recepţia dată de preşedintele Klaus Iohannis de Ziua Naţională.

    Întrebat dacă pe 1 decembrie a plecat în Dubai, social democratul afirmă: „Cred că timpul meu liber mă priveşte”.

     

  • Iohannis: Unul dintre obiectivele României este să exporte energie

    ”În domediul energiei este nevoie de un plan în etape şi noi avem acest plan, în România. Trebuie să lucrăm odată pe termen scurt şi foarte scurt, la aprovizionarea pentru această iarnă, trebuie să lucrăm pe termen scurt şi mediu pentru următoarele ierni, pentru următorii ani şi trebuie să avem un plan pe un termen mai lung care să ne asigure nu doar independenţa ci şi energie suficientă pentru a exporta. Noi avem aceste planuri şi aceste gândiri. În această etapă, când avem nevoie de resurse suplimentare pentru iarnă, se lucrează în paralel pe două căi. Pe de o parte, capacitatea de stocare în România este destul de mare, în ultimii ani nu a fost folosită însă în acest an a fost folosită”, spune Klaus Iohannis.

    Preşedintele aminteşte că depozitele de gaz sunt pline.

    „Însă noi dorim să avem şi o marjă de siguranţă şi în acest sens sunt în negociere câteva contracte de import, pe alte căi decât gazul rusesc. Avem nevoie de acestea şi pentru consumul propriu dar avem în vedere în acelaşi timp şi aprovizionarea Republicii Moldova în cazul în care apar probleme deosebit de grave acolo. Asta e pe termen scurt şi stăm bine. Pe termen mediu, este nevoie să accesăm noi resurse şi poate vă amintiţi că am avut zilele trecute o discuţie cu asocierea Romgaz, OMV Petrom pentru a porni exploatarea gazului din Marea Neagră. Am primit promisiuni ferme că în cursul anului viitor se va lua decizia de investiţie şi destul de repede se va trece la realizarea instalaţiilor pentru a extrage gaz din Marea Neagră, este vorba de perimetrul Neptun Deep, credem că prin aceesarea acestei resurse, pe termen mediu vom avea gazul necesar asigurat împreună cu importurile care vor cotinua. În paralel, România sprijină dezvoltarea energiei regenerabile şi acest lcuru va duce la o creştere semnificativă a cotei de regenerabil din mixul energetic naţional, pentru a asigura o producţie suficientă şi în perioada de iarnă, când regenerabilele funcţionează parţial, noi credem că este înţelept să investim în centrale nucleare. În acest sens avem planuri concrete, deja finanţarea este destul de bine asigurată pentru dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi în paralel vom introduce aşa numitele centrale mici nucleare care vor putea fi amplasate în alte locuri decât unde avem acum centrale care produc electricitate. Toate acestea vin să îndeplinească unul, obiectivul de autonomie energetică, doi, obiectivul de producţie suficientă pentru a asigura inclusiv export de energie, trei, asigură trecerea României la o economie verde şi în final, pentru 2050, avem ambiţia să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor, asta însemnând că, până atunci, producţia asigurată de regenerabil şi nuclear să fie suficientă şi să înlocuiască celelalte facilităţi de producţie care vor retehnologizate”, adaugă şeful statuilui.

    El menţionează că este un plan foarte ambiţios, foarte amplu, care merge pe mai multe decenii.

    „Românii pot fi asiguraţi că la noi lucrurile sunt nu doar sub control, ci sunt asigurate şi pentru viitor. În toate acestea avem în vedere să realizăm şi interconectările cu toţi vecinii, pentru a putea efectiv exporta energie, respectiv când consumul dintr-un motiv sau altul este f mare, să putem importa energie.
    Două aspecte de tehnologii mai puţin uzuale dar care în viitor vor avea o contribuţie importantă merită menţioonate, producţia şi trabnsportul de hidrogen sunt în atenţia noastră. Prin PNRR sunt finanţate astfel de facilităţi care după părarea mea se vor extinde semnificativ ân următoarele decenii şţi în pararel se lucrează la facilităţi de stocare a energiei electrice, deci acumulatoare foarte mari care pot livra instant energie electrică când consumul creşte brusc. Toate acestea sunt în curs şi vor schimba net harta energetică a României, net în plus”, încheie Iohannis

  • Iohannis: Evident că ajutăm R. Moldova cu energie electrică, dar interconectările sunt insuficiente

    „Evident că noi ajutăm Republica Moldova. Până în momentul de faţă am livrat tot ce a trebuit, tot ce ni s-a cerut. Aceste sincope în alimentarea cu electricitate apar dintr-un motiv foarte clar. Interconectările directe sunt total insuficiente. Acest aspect a fost neglijat ani de zile. O parte semnificativă merge prin Ucraina şi e expusă atacurilor. Există o singură soluţie – trebuie mai multe interconectări mai multe cu Republica Moldova”, spune Klaus Iohannis.

    El a evitat să spună motivul pentru care aceste interconectări nu au fost realizate.

    „Nu vreau să încerc să explic de ce nu s-au realizat. Noi suntem dispuşi să ajutăm Republica Moldova, însă lipsa interconectărilor este o problemă reală în acest moment. Am speranţa ca în scurt timp aceste chestiuni să fie net îmbunătăţite. În perspectivă, putem ajuta Republica Moldova doar în măsura în care se realizează aceste interconectări directe”, încheie şeful statului.

    Ca urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean de miercuri, Republica Moldova s-a confruntat cu întreruperi masive de energie electrică în toată ţara.

    „Dragi cetăţeni, azi avem repetarea situaţie din 15 Noiembrie. Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, avem întreruperi masive de energie electrică în toată ţara. Moldelectrica lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică. Voi reveni cu informaţii suplimentare în cel mai scurt timp”, a scris miercuri pe Telegram viceprim-ministrul Andrei Spînu.

    Pe 15 noiembrie, una dintre liniile de alimentare cu electricitate s-a deconectat automat în urma bombardamentelor armatei ruse în mai multe zone din Ucraina.

    Rusia a intensificat, în ultimele săptămâni, bombardamentele asupra infrastructurii esenţiale din Ucraina. Ministerul Apărării de la Moscova susţine că atacurile vizează doar infrastructura utilizată de industria militară ucraineană.

  • Iohannis: Acesta este ultimul MCV pentru România

    „Astăzi este o zi foarte importantă pentru România, care a făcut un nou pas semnificativ pe calea integrării europene. Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-a încheiat astăzi (marţi – n.r.) pentru ţara noastră! Avem, aşadar, confirmarea clară că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept şi s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei împotriva corupţiei. Comisia Europeană a confirmat în urmă cu câteva minute, în raportul făcut public, progresul făcut de România în cadrul acestui mecanism, ceea ce înseamnă că îndeplinim recomandările şi obiectivele fixate prin MCV, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, aşa cum au fost stabilite la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană. Acesta este ultimul raport MCV al Comisiei Europene pentru ţara noastră”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că de acum înainte, România va fi, la fel ca şi toate celelalte state membre, monitorizată doar prin intermediul Mecanismului generalizat privind statul de drept.

    „Anul acesta, Parlamentul României a adoptat legile fundamentale ale sistemului judiciar, pe care le-am promulgat după ce Curtea Constituţională le-a declarat constituţionale. România a demonstrat voinţă politică, dar mai ales o puternică susţinere a cetăţenilor pentru a corecta orice deviere de la un parcurs democratic şi pentru a relua rapid reformele, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. Mă bucur că toate aceste progrese au fost consemnate în Raportul MCV de astăzi, pentru că aceste reforme sunt esenţiale în primul rând pentru români. Cetăţenii au dreptul la un sistem de justiţie independent, funcţional, eficient, la o societate în care combaterea corupţiei şi integritatea sunt obiective pe deplin asumate. Felicit autorităţile – Guvernul României, ministrul justiţiei, Parlamentul şi instituţiile din sistemul judiciar – pentru aceste rezultate şi îmi exprim aprecierea şi pentru eforturile diplomatice, inclusiv ale Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, care au contribuit la atingerea acestui obiectiv”, adaugă şeful statului.

    El a mulţumit şi Comisiei Europene, precum şi preşedintei Ursula von der Leyen, pentru sprijinul constant şi pentru dialogul deschis.

    „Dialogul a vizat, totodată, şi Comisia de la Veneţia, care a constatat recent că elementele esenţiale din pachetul legilor justiţiei respectă standardele europene. Raportul de astăzi încheie o etapă, dar eforturile noastre comune, la nivel de autorităţi şi societate, trebuie să continue. Sunt convins şi încrezător că realizările confirmate astăzi de Comisia Europeană vor fi urmate şi de altele, astfel încât independenţa şi eficienţa justiţiei, ca şi combaterea corupţiei să rămână constante ireversibile pentru România”, a încheiat Iohannis.

  • Iohannis, reacţie după ce rachete ruseşti ar fi căzut pe teritoriul Poloniei

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis marţi seara pe Twitter că România este solidară cu „prietenul şi aliatul” Polonia, după ce rachete ruseşti ar fi căzut pe teritoriul acestei ţări şi ar fi ucis două persoane. 

    „România se solidarizează total cu prietenul şi aliatul Polonia în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri”, a scris Iohannis pe Twitter.

    Exploziile ar fi avut loc la graniţa Poloniei cu Ucraina, după bombardamentele masive de marţi ale Rusiei în Ucraina. Premierul polonez a convocat o reuniune urgentă a Comitetului pentru Securitate Naţională şi Apărare.

    Potrivit Reuters, Casa Albă nu a putut confirma deocamdată informaţiile din Polonia, dar colaborează cu guvernul polonez pentru a aduna date.

    Ministerul rus al Apărării a negat implicarea şi a spus că informaţiile sunt o „provocare” pentru escaladarea conflictului.