Tag: integrare

  • La un pahar de riesling. Chinezesc. La Berlin

    Pe masura ce in Germania continua discutiile privind integrarea
    imigrantilor, incurajate de o carte anti-imigratie scrisa de Thilo
    Sarrazin, un executiv al bancii centrale, proprietarul de
    restaurant Jianhua Wu e ocupat sa vanda vin, sa promoveze vin, sa
    ofere cu asiduitate mostre de vin si sa deguste vin. Nu doar orice
    vin, ci vin german.

    Wu, care a venit in Berlin din China in urma cu peste doua decenii
    ca sa studieze pentru a deveni inginer, reprezinta in multe feluri
    cealalta parte a dezbaterii privitoare la imigratie, nu
    sentimentele ostile, tematoare, antiimigrationiste starnite de
    cartea-soc a bancherului Thilo Sarrazin. El si familia lui
    reprezinta acea Germanie care devine incet si dureros o societate
    multiculturala, unde aromele picante ale mancarii chinezesti si
    dulceata florala subtila a unui riesling se pot potenta
    reciproc.

    “Rieslingul si mancarea chinezeasca merg bine impreuna”, crede Wu,
    care a devenit o atractie in oras pentru restaurantul lui, Hot
    Spot, care ofera o colectie bogata de vinuri germane impreuna cu
    feluri de mancare din Sichuan si Shanghai.

    “E pasiunea mea”, spune Wu, in timp ce se pregateste sa primeasca
    cinci dintre cei mai mari producatori de vin la un bufet cu
    degustare organizat la restaurantul lui.

    Dupa ce s-a zbatut sa-si faca un rost aici, trecand dintr-un
    restaurant chinezesc in altul, dupa ani de zile de manevrare a
    retetelor dulci-amarui indesate cu monoglutamat de sodiu, Wu spune
    ca a descoperit ca drumul catre succesul lui financiar in aceasta
    casa adoptiva este vinul sau felul cum dragostea lui pentru vinul
    german i-a facut pe germani sa-l priveasca. “E nitel maniac in ce
    priveste vinul german”, spune Holger Schwarz, negustorul de vin
    care a organizat intalnirea de la Hot Spot. “Iubeste vinul
    german.”

    Cartea lui Sarrazin, “Germania se autodistruge”, lansata in
    septembrie, ataca imigrantii musulmani din Germania pentru ca
    refuza sa se integreze, spunand ca “acestia prostesc societatea”.
    Sarrazin critica Islamul si da vina pe statul asistential german ca
    ar fi prea generos. Ca raspuns, banca centrala i-a cerut
    presedintelui german sa-l inlature din consiliul director al
    institutiei.


    Cartea se vinde insa bine, iar multi germani cred ca Sarrazin are
    dreptate si ca oameni ca Wu – dispusi sa faca unele sacrificii pe
    care alti imigranti refuza sau nu reusesc sa le faca – sunt dovada
    vie. “El si-a botezat fiul Martin; turcii n-ar face in veci asa
    ceva”, spune Monica Diel, al carei sot – Armin – este producator de
    vin, acompaniata de aprobarile din cap ale celor din jur. De fapt,
    Wu i-a dat fiului sau doua nume – Martin si unul chinezesc, Tao.
    Dar se pare ca Martin are mai mult succes, in vreme ce Tao paleste.
    Asta, zambeste Wu, sugereaza ca a reusit in Germania, nu insa fara
    niste costuri pentru identitatea familiei lui.
    Aceasta este una dintre cele mai acute chestiuni din dezbaterea de
    aici. Multi germani vor sa-si pastreze identitatea culturala a
    natiunii cerandu-le imigrantilor sa-si uite traditiile. Multi
    imigranti refuza, spunand ca vor sa-si pastreze propria
    cultura.

    In realitate, ambele parti se amesteca deja, in special in locuri
    ca Berlinul si, in particular, in Hot Spot. Wu si-a pastrat
    pasaportul chinezesc, in vreme ce sotia si fiul lui au devenit
    cetateni naturalizati. “N-am incercat din greu sa ma integrez”,
    spune el intr-o germana fluenta. “Fundamentul meu cultural este
    chinez si acolo ma simt ca acasa. Undeva in creierul meu, Germania
    este inca o tara straina.”

    Acasa, el si sotia lui, Huiqin Wang, incearca sa vorbeasca mai
    mult in chineza, dar sunt uneori nevoiti sa treaca pe germana,
    pentru ca fiul lor se exprima mai bine in aceasta limba. “Incerc
    sa-l invat bazele culturii si ale filozofiei chineze, astfel incat
    sa fie un chinez”, spune Wu. “Dar el locuieste aici si trebuie sa
    vorbeasca germana la perfectie. Ii place China, dar se simte acolo
    mai putin acasa decat ma simt eu.”

    Wu, care are acum 50 de ani, a venit in Germania in 1984 din
    Zhejiang. Rade frecvent, acel tip de ras al unui om inca amuzat de
    norocul pe care l-a avut. Si-a obtinut o diploma aici in inginerie,
    dar s-a lasat de scoala si a deschis un restaurant despre care
    spune ca era ca alte o mie de restaurante chinezesti. “Mancarea era
    toata la fel”, rememoreaza el acum. “Serios, chiar avea acelasi
    gust. Nu era bine.”

    Intr-o zi, in 1995, a vazut un fluturas care facea reclama la
    vinuri. Era interesat, asa ca a mers si a cumparat 10 lazi, toate
    de Bordeaux, gandindu-se ca-si va putea vinde vinurile la
    restaurant. N-a vandut nicio sticla, din cauza ca vinul scump nu-i
    atragea pe clientii care veneau pentru chop suey. Asa ca a luat
    vinul acasa, a cumparat un ghid, a baut si a invatat sa cunoasca
    bine domeniul. In 2003, s-a intersectat cu un om de afaceri chinez
    care i-a cerut sa caute vin german pentru vanzare in China.

    A ajuns astfel la Jos. Christoffel Jr., o podgorie din regiunea
    viticola Mosel, unde si-a gasit pasiunea. “Vinul m-a dat pe spate,
    era primul riesling cu adevarat frumos si interesant pe care-l
    intalnisem”, povesteste Wu zambind.
    Cu trei ani in urma, Wu si sotia lui au inchiriat un restaurant
    falimentar, sperand sa vanda mancare chinezeasca gatita cu legume
    proaspete si retete sofisticate, dar si vinuri germane. Vreme de un
    an, afacerea a fost moarta. “N-am fost acceptati”, crede el.

    Apoi, din intamplare, unul dintre cei mai cunoscuti bucatari din
    Germania, Christian Lohse, a observat o sticla de vin bun german pe
    masa, in vreme ce trecea pe langa magazin. Lohse si Wu au devenit
    prieteni, iar Lohse un client frecvent. In urma cu doi ani, Lohse a
    vizitat restaurantul lui Wu insotit de o echipa de televiziune. La
    o zi dupa ce emisiunea a fost difuzata, locul a devenit intesat de
    lume si asa e de atunci, adesea printre clienti fiind si vedete si
    oficialitati. De fapt, spune Wu, Thilo Sarrazin a luat si el
    pranzul la Hot Spot chiar in ziua cand i-a aparut cartea.

    “Cred ca germanii au impresia ca musulmanii nu-i plac”, spune
    Martin von Hermanni, programator si un impatimit dupa vinuri,
    participant la evenimentul organizat la Hot Spot, in acelasi timp
    critic la adresa cartii lui Sarrazin. “In cazul domnului Wu, vedem
    ca iubeste Germania, poate chiar mai mult decat germanii.”

    “Toata lumea vrea sa se faca placuta”, zice el, in vreme ce bea
    dintr-un pahar de riesling.

  • Parisul, pasibil de amenda

    Uniunea Europeana a cerut Parisului sa-si puna legislatia in
    acord cu prevederile europene referitoare la libera circulatie, in
    caz contrar riscand sa fie penalizata financiar.

    Franta a deportat sute de imigranti romi in ultimele saptamani si
    le-a demolat taberele, dar administratia lui Nicolas Sarkozy
    sustine ca i-a tratat corect, trimitandu-i in Romania si Bulgaria
    “voluntar”, platindu-le transportul si acordandu-le ajutoare in
    valoare de 300 de euro.

  • “Non” pentru Franta

    Responsabilii de la Bruxelles au evidentiat lipsurile din
    legislatia franceza, refuzand sa sprijine miile de deportari
    provocate de politica Parisului. Comisia a avertizat si cu privire
    la nuanta etnica a masurilor, aducand in discutie sintagma
    “expulzare colectiva a rromilor”.

    Descris drept un raport interimar, documentul semnat de
    comisarul european pentru justitie Viviane Reding, comisarul pentru
    munca, afaceri sociale si incluziune Laszlo Andor si comisarul
    european pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom critica Franta
    pentru modul cum a aplicat legislatia europeana adoptata in 2004,
    care vizeaza sa garanteze libertatea de miscare a cetatenilor
    europeni.

  • Banca Mondiala invata Romania cum ar putea castiga un miliard de euro de pe urma tiganilor

    Conform Bancii Mondiale, faptul ca doar unul din doi romi apti
    de munca lucreaza duce, in Romania, la pierderi de productivitate
    de 887 de milioane de euro. “Pierderile de productivitate anuala
    variaza intre 231 milioane euro in Serbia, 367 milioane euro in
    Cehia, 526 milioane euro in Bulgaria, pana la 887 milioane euro in
    Romania”, estimeaza Banca Mondiala, precizand ca aceste costuri
    sunt stabilite pe baza estimarilor oficiale cu privire la populatia
    roma. In cazul in care se utilizeaza si estimari superioare ale
    numarului de cetateni, conform altor surse, atunci pierderile
    economice insumate se ridica la 5,7 miliarde de euro. Romania
    inregistreaza cea mai mare pierdere a productivitatii dintre tarile
    din regiune din cauza ca populatia roma este numeroasa si din cauza
    discrepantelor de productivitate mari dintre romi si
    majoritari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Zentiva si Sanofi Aventis au devenit un tot

    “Dupa preluarea companiei Zentiva, Grupul sanofi-aventis are
    marele avantaj al productiei locale si al unei game extinse de
    produse in zona de OTC.
    Vanzarile grupului sanofi-aventis Romania au totalizat, in
    intervalul august 2008-august 2009, circa 730 de milioane de lei,
    reprezentand o cota de
    piata
    de 10%, a declarat Dan Ivan (FOTO), country manager
    Sanofi-Aventis Romania.


    In ceea ce priveste aspectele legale si comerciale, Sanofi-Aventis
    si Zentiva, vor ramane independente.

    Grupul Sanofi-Aventis este liderul pietei farmaceutice din
    Europa si detine a patra pozitie la nivel mondial. In Romania, una
    din sapte cutii de medicamente distribuite pe plan local este
    furnizata de companie.

  • Zentiva si Sanofi Aventis au devenit un tot

    “Dupa preluarea companiei Zentiva, Grupul sanofi-aventis are
    marele avantaj al productiei locale si al unei game extinse de
    produse in zona de OTC.
    Vanzarile grupului sanofi-aventis Romania au totalizat, in
    intervalul august 2008-august 2009, circa 730 de milioane de lei,
    reprezentand o cota de
    piata
    de 10%, a declarat Dan Ivan (FOTO), country manager
    Sanofi-Aventis Romania.


    In ceea ce priveste aspectele legale si comerciale, Sanofi-Aventis
    si Zentiva, vor ramane independente.

    Grupul Sanofi-Aventis este liderul pietei farmaceutice din
    Europa si detine a patra pozitie la nivel mondial. In Romania, una
    din sapte cutii de medicamente distribuite pe plan local este
    furnizata de companie.