BOR este în mijlocul unui scandal fără precedent. „Nu pot face comentarii pe marginea unor astfel de reclamaţii. Am comunicat la momentul respectiv tot ce a fost de comunicat. Vom vedea ce se va întâmpla. Noi avem consilier juridic care se va ocupa de acestă problemă”, a fost prima reacţie oficială.
Tag: instanta
-
MJ doreşte stabilirea unor standarde de proiectare ale sediilor instanţelor
Ministerul Justiţiei intenţionează să organizeze o licitaţie pentru realizarea unor Ghiduri privind standardele de proiectare ale sediilor instanţelor de judecată, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul instituţiei.
Proiectul, care este finanţat de Banca Mondială prin Acordul de împrumut încheiat cu Guvernul României, va avea o durată de 10 luni de la data semnării contractului.
“În urma negocierilor cu Banca Mondială a fost aprobată finanţarea unui proiect prin care vom elabora standarde obligatorii pentru toate instanţele care se vor construi sau reabilita în viitor. Concret, la finalul acestui proiect vom avea un Ghid de proiectare a sediilor de instanţă care va fi format din patru secţiuni separate: Ghid de proiectare pentru instanţe, Ghid de proiectare a sălilor de judecată, Ghid de ergonomie al posturilor de lucru specifice în instanţe şi Ghid de proiectare pentru mobilierul instanţelor. Este un pas foarte important pentru a avea nu numai o imagine unitară a justiţiei, dar şi pentru a reduce costurile de exploatare şi a crea medii de lucru optime pentru magistraţi, dar şi facilităţi corespunzătoare pentru justiţiabili,” a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.
Acesta a menţionat că, în urma vizitei pe care a efectuat-o la Paris, a stabilit cu ministrul de Justiţie francez ca o echipă din cadrul Agenţiei specializate în proiectarea şi execuţia sediilor instanţelor din Franţa să vină la Bucureşti. Aceasta ar urma să prezinte modul în care în Franţa a fost rezolvată problema standardizării procedurii prin care se realizează instanţele de judecată.
“În România, timp de 25 de ani, am construit sedii de instanţă în funcţie de aprecierile preşedinţilor de instanţă şi proiectanţilor, respectând doar nişte principii minimale de securitate, ceea ce înseamnă că avem o politică de dezvoltare neunitară care ne creează probleme de administrare, discrepanţe în modul de funcţionare a instanţelor şi, în unele cazuri, creşte costurile de întreţinere”, a mai menţionat Robert Cazanciuc.
Conform unui comunicat de presă al MJ, consultantul care va realiza ghidurile va elabora aceste standarde de proiectare pentru sistemul judiciar românesc, pornind de la analiza standardelor franceze şi a unor documente de proiectare utilizate deja în practica românească.
“Pentru furnizarea acestor servicii Consultantul, care va fi selectat în urmaunei proceduri de licitaţie competitive derulate în conformitate ghidul Băncii Mondiale, va trebui să aibă experienţă relevantă în domeniul
proiectării de clădiri incluzând partea de infrastructură, dar şi experienţă specifică în domeniul designului arhitectural pentru sistemul judiciar. De asemenea, consultantul trebuie sǎ demonstreze cǎ are capacitatea de a mobiliza o echipă complexă de experţi pentru a acoperi toate ariile de competenţă necesare pentru atingerea obiectivului contractului”, se arată în comunicatul de presă trimis agenţiei MEDIAFAX de MJ.Echipa trebuie sǎ includă arhitecţi ( arhitecţi restauratori, arhitecţi peisagişti, arhitecţi proiectare mobilier) şi ingineri construcţii civile, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, gaz, termo–ventilaţii, IT&C precum şi alţi experţi cu experienţă anterioară în domeniile: protecţie împotriva incendiilor, supraveghere video, sisteme de securitate, sănătate şi siguranţă, energie verde, certificate, energetice, structuri, topografice.
“Licitaţia va fi de tipul „Selecţie pe baza Calităţii si Costului Consultantului – QCBS” aşa cum este descrisă în Ghidul Băncii Mondiale: „Achiziţia de servicii de consultanta” ediţia mai 2004, revizuită în
octombrie 2006, mai 2010, („Ghid Consultanţă”) şi este deschisă tuturor ofertanţilor eligibili aşa cum aceştia sunt definiţi în Ghid. Suplimentar, se recomandă analizarea prevederilor din Ghidul de Consultanţă care stabilesc politica Băncii Mondiale referitoare la conflictul de interese”, se arată în comunicatul de presă.Expresiile de interes vor fi elaborate în limba engleză şi trebuie transmise până pe 10 august, ora 17.00 la adresele cmunteanu2@just.ro şi adriana.gheorghiu@just.ro.
-
RATB: Debitul calculat de ANAF este contestat în instanţă, fiind în faza de recurs
Regia Autonomă de Transport Bucureşti arată marţi, într-un comunicat de presă, că a luat la cunoştinţă despre documentul emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente în conturile bancare ale RATB, precum şi a sumelor care urmează a fi obţinute din încasările zilnice.
Sursa citată a precizat că luni datoria înregistrată era de 272.431.800 lei, suma ce provine din taxa pe valoarea adăugată, care include şi subvenţia acordată beneficiarilor de gratuităţi şi reduceri (pensionari, elevi, studenţi), în conformitate cu Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr 139/2006, pentru perioada septembrie 2007- martie 2013.
“În prezent, acest debit calculat de ANAF este contestat în instanţă de către RATB, aflându-se în faza de recurs”, se mai arată în comunicat.
ANAF a instituit propriri pe conturile Societăţii Române de Televiziune (SRTv) şi ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti, pentru recuperarea datoriilor, urmând toţi marii contribuabili datornici la bugetul de stat, a anunţat marţi autoritatea.
“În urma inventarierii creanţelor bugetare de recuperat de la marii contribuabili, ANAF a instituit popriri pe conturile TVR şi RATB. Precizăm că, în perioada următoare, ANAF va institui popriri pe conturile tuturor marilor contribuabili care înregistrează datorii către bugetele de stat, în funcţie de vechimea arieratelor”, a transmis ANAF printr-un comunicat.
-
Wizz Air a pierdut în instanţă lupta cu angajaţii. Ce măsuri este compania obligată să ia
Tribunalul Ilfov a admis în parte, pe 16 iulie 2015, contestaţiile deciziilor de concediere depuse de Sindicatul Aerolimit Profesional, potrivit unui comunicat de presă; decizia se referă la o serie de concedieri individuale din noiembrie 2014.
Tribunalul a dispus reintegrarea reclamanţilor în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi a obligat Wizz Air la plata către reclamanţi a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi ce s-ar fi cuvenit reclamanţilor, de la data concedierii la data reintegrării efective, sume ce urmează a fi actualizate cu dobânda legală.
Instanţa obligă compania la plata către fiecare dintre reclamanţi a sumei de câte 5000 lei, cu titlu de daune morale. La decizie se poate face apel în termen de 10 zile de la data comunicării.
Vă reamintim că operatorul aerian low-cost Wizz Air a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravenţională în valoare de 25.000 de lei. CNCD a dat astfel câştig de cauză sindicatului Aerolimit Professional, reprezentat de Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare, după cum se arată într-un comunicat trimis de reprezentanţii sindicatului.
La sfârşitul anului trecut, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta. Procesul acestora va avea loc la data de 15 Iulie la Tribunalul Ilfov.
CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie -”Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.
Reprezentanţii companiei au confirmat pentru Business Magazin faptul că Wizz Air a fost notificată cu privire la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România şi au declarat că aceasta va fi consultată în detaliu. ”Wizz Air va face apel în instanţele din România deoarece Wizz Air consideră că acestea vor clarifica faptul că Wizz Air a respectat legea. În acest interval, Wizz Air nu va face nici un comentariu referitor la caz în sine, considerând că este o procedură în desfăşurare. Wizz Air a respectat şi continuă să respecte toate legile şi reglementările privind piaţa muncii din ţările în care operează, inclusiv din România”, au adăugat reprezentanţii companiei.
Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 62 de aeronave Airbus A320 de la 22 baze, pe 380 de rute care asigură legătura între 112 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.
-
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, dată în judecată pentru a noua oară de Liga Studenţilor
Reprezentanţii Ligii Studenţilor din Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi arată într-un comunicat transmis luni că “prin mult-contestata variantă a Statutului Studentului, care a fost adoptată de Senatul Universităţii «Cuza» în ianuarie anul trecut, au fost introduse o serie de criterii discriminatorii pentru studenţii reprezentanţi”.
Astfel, studenţii sunt obligaţi să aibă minimum media 8 şi să nu aibă restanţe pentru a-şi putea reprezenta colegii în Senatul universităţii şi în consiliile facultăţilor.
Conform sursei citate, reglementarea respectivă “încalcă în mod flagrant Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 care prevede prin articolul 203 aliniatul 4 că «statutul de student reprezentant nu poate fi condiţionat de conducerea universităţii»” şi, mai mult, se încalcă prevederile ordonanţei de urgenţă 137/2000 care interzice orice formă discriminare.
“Conducerea universităţii trebuie să respecte legea! O asemenea situaţie nu a fost întâlnită în cazul altor instituţii de învăţământ superior. Prin această prevedere ilegală introdusă de conducere se doreşte limitarea accesului studenţilor la funcţiile de reprezentare cât şi impunerea unui control asupra studenţilor reprezentanţi în situaţia în care aceştia ar deveni incomozi şi ar contesta anumite decizii”, a declarat Silvian-Emanuel Man, preşedinte Ligii Studenţilor din Universitatea “Cuza” din Iaşi.
În decembrie 2014, Liga Studenţilor din Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” a mai depus la Tribunalul Iaşi o acţiune împotriva instituţiei de învăţământ superior, cerând anularea regulamentului pentru studii universitare de licenţă.
Potrivit reprezentanţilor ligii studenţeşti, conducerea universităţii ieşene a votat în Consiliul de Administraţie şi în Senat o serie de măsuri şi de taxe pentru repetarea examenelor fără consultarea studenţilor.
Şi conducerea Universităţii “Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a dat în judecată Liga studenţească, cerându-i să îşi schimbe numele, motivaţia instituţiei de învăţământ superior fiind aceea că numele ligii ar induce în eroare, putându-se crede că asociaţia ar reprezenta întregul corp studenţesc al universităţii, lucru considerat de universitate ca fiind “ilegal şi incorect”.
Liga Studenţilor “Universităţii Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi este o asociaţie studenţească înfiinţată în anul 2013, care a iscat o serie de nemulţumiri în rândul celorlalte ligi şi al studenţilor reprezentanţi în Senatul şi Consiliul de Administraţie al instituţiei de învăţământ superior prin faptul că aceasta şi-a luat un statut de sindicat, nerecunoscut de restul asociaţiilor.
Liga a organizat în decembrie un protest în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi , nemulţumită de unele taxe considerate a fi abuzive, creşterea tarifului pentru cazarea în căminele instituţiei de învăţământ superior, cerând să aibă reprezentanţi în structurile de conducere ale universităţii.
-
Dosarul Bica 2, trimis în instanţă de DNA. Printre cei judecaţi se află Adriean Videanu, Dorin şi Alin Cocoş
– ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –
-
Prima decizie în justiţie în favoarea clienţilor cu credite în franci elveţieni: Ratele, plătite la cursul de la contractarea creditului
Buzoianul a acţionat în instanţă sucursala Piraeus Bank la care are un credit în franci elveţieni din martie 2007, pentru constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale.
Tribunalul Buzău a decis, pe 16 ianuarie, că acea clauză are un caracter abuziv şi că fiecare rată datorată de reclamant ar trebui să fie plătită la cursul CHF/LEU valabil la data încheierii contractului de credit, respectiv în 28 martie 2007, începând cu data scadenţei primei rate şi până la finalizarea raporturilor contractuale dintre părţi.
Pe de altă parte, instanţa a respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind plata ratelor în moneda naţională şi constatarea caracterului abuziv al clauzei privind comisionul de administrare din contractul de credit.
Banca mai este obligată să plătească reclamantului 1.500 lei cheltuieli de judecată.
Cursul francului elveţian a atins niveluri record joi, vineri şi luni, ca urmare a eliminării plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.
Luni, cursul francului a urcat cu 1,1%, la 4,4716 lei, după un avans de 2,2% vineri, la 4,4228 lei, şi de 15,7% joi, când a crescut la 4,3287 lei. Miercurea trecută, BNR a anunţat un curs de 3,7415 lei pentru franc.
-
Ministerul pentru Societatea Informaţională a cerut instanţei suspendarea unui contract privind licenţele Microsoft
“Urmare a unei analize efectuate la finele anului 2014 de către o comisie a MSI am hotărât că avem o serie de argumente întemeiate pentru a cere instanţei suspendarea executării plăţilor prevăzute într-un contract încheiat în aprilie 2013. Ne-am adresat instanţei pentru a ne spune dacă aceste argumente sunt sau nu întemeiate, aşa cum au rezultat în urma analizei interne”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Sorin Grindeanu.
La mijlocul lunii decembrie, după ce a fost avizat pentru a prelua conducerea MSI, Grindeanu a declarat că amânarea plăţii celei de-a doua tranşe de 50 milioane de lei pentru licenţele Microsoft, care trebuia achitată în octombrie, va genera penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere de la 1 ianuarie 2015.
“Conform contractului, plata sumei trebuia efectuată în cursul lunii octombrie. În prezent, Corpul de control al ministerului verifică clauzele contractului. Sperăm să avem un raport în cel mai scurt timp pentru că vom fi obligaţi, conform contractului, să achităm penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere”, a afirmat Grindeanu la 15 decembrie 2014.
Anterior, fostul ministru Răzvan Cotovelea spunea că amânarea efectuării plăţii este efectul verificărilor aflate în curs cu privire la numărul licenţelor utilizate.
“De asemenea, trebuie verificate condiţiile exact aşa cum sunt ele stipulate în legislaţia privind execuţia bugetară. Trebuie să primim răspunsuri de la diferite alte instituţii, respectiv Parchet, dacă şi acest contract cu Microsoft (din 2011 – n.r.) va fi subiectul unei investigaţii. După ce aceste condiţii vor fi îndeplinite, vom face plata, care nu se va face către Microsoft, ci către o bancă, către care a fost cesionat contractul”, a declarat la 12 noiembrie Cotovelea.
La finele anului 2014, MSI a solicitat Curţii de Apel Bucureşti, in calitate de reclamant, suspendarea executării unui act âncheiat la 3 aprilie 2013. În Dosarul 7738/2/2014, pârâţii sunt D-CON.NET.AG şi Unicredit Ţiriac Bank.
De asemenea, într-un alt dosar înregistrat la Tribunalul Bucureşti, MSI a solicitat o acţiune în constatare. Pârâţii sunt în Dosarul 45482/3/2014 sunt D-CON.NET.AG (actualmente Sznotech Global Services Swityerland AG) şi Unicredit Ţiriac Bank.
În iulie 2013, Ministerul pentru Societatea Informaţională a transferat către UniCredit Ţiriac suma de 25 milioane de lei (5,63 milioane de euro) pentru utilizarea a 186.087 licenţe Microsoft de către Ministerul Educaţiei, în baza unui contract cesionat către bancă de D-Con.Net AG.
Plata a reprezentat ultima tranşă (a treia) dintr-un contract încheiat în august 2011 şi valabil până la 31 decembrie 2012, prin care MSI s-a obligat să achite D-Con.Net AG, în trei tranşe, suma de 13,9 milioane de euro pentru închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 186.087 de licenţe Microsoft pentru Ministerul Educaţiei.
“Plata efectuată a fost aferentă contractului subsecvent 108/17.08.2011”, se arăta într-un răspuns al MSI din 12 august 2013 remis la solicitarea MEDIAFAX.
Anterior, ministerul a achitat două tranşe, respectiv 3.746.748 euro în anul 2011 şi 5.078.925,50 euro în anul 2012.
În urma unei licitaţii din iulie 2009, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (actualul MSI) s-a obligat să plătească, până în 2012, suma de 90,18 milioane de euro (TVA inclusă) pentru dreptul de utilizare a unui număr de 163.427 licenţe Microsoft de către circa 30 de instituţii publice, printre acestea numărându-se mai multe ministere.
Furnizorul dreptului de utilizare a licenţelor a fost asocierea de firme D-Con.Net AG, D-Con.Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL şi Microsoft România (în calitate de subcontractant), singurul ofertant care s-a înscris la licitaţia organizată de minister.
Contractul încheiat între D-Con.Net AG şi MSI a fost cesionat către UniCredit Ţiriac Bank în septembrie 2009.
În intervalul 2010-2012, MSI a plătit, în trei tranşe, suma de 90,18 milioane de euro pentru închirierea cu opţiune de cumpărare a drepturilor neexclusive de utilizare a licenţelor Microsoft pe o durată de 3 ani, până la 30 septembrie 2012, pentru instituţiile administraţiei publice centrale prevăzute în anexa nr. 2 la HG 460/2009.
În total, pentru utilizarea licenţelor Microsoft în perioada 2009-2012, suma pe care MSI a plătit-o se ridică la 104,1 milioane de euro, respectiv 90,2 milioane de euro şi 13,9 milioane de euro.
Pentru asigurarea legalităţii utilizării licenţelor Microsoft utilizate în instituţiile publice în intervalul 2013-2015, părţile au încheiat un alt contract în valoarea totală de 33,25 milioane de euro.
“Plăţile se vor efectua în perioada 2013-2015 în trei tranşe egale anuale de 11.084.730,86 euro”, se arăta în răspunsul MSI din august 2013.
În intervalul 2005-2009, autorităţile române au plătit pentru utilizarea licenţele Microsoft în perioada 2004-2009 suma de 105,08 milioane de dolari, în baza unu contract semnat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.
În luna septembrie a acestui an, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Codruţa Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu.
De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.
Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.
-
Ministerul pentru Societatea Informaţională a cerut instanţei suspendarea unui contract privind licenţele Microsoft
“Urmare a unei analize efectuate la finele anului 2014 de către o comisie a MSI am hotărât că avem o serie de argumente întemeiate pentru a cere instanţei suspendarea executării plăţilor prevăzute într-un contract încheiat în aprilie 2013. Ne-am adresat instanţei pentru a ne spune dacă aceste argumente sunt sau nu întemeiate, aşa cum au rezultat în urma analizei interne”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Sorin Grindeanu.
La mijlocul lunii decembrie, după ce a fost avizat pentru a prelua conducerea MSI, Grindeanu a declarat că amânarea plăţii celei de-a doua tranşe de 50 milioane de lei pentru licenţele Microsoft, care trebuia achitată în octombrie, va genera penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere de la 1 ianuarie 2015.
“Conform contractului, plata sumei trebuia efectuată în cursul lunii octombrie. În prezent, Corpul de control al ministerului verifică clauzele contractului. Sperăm să avem un raport în cel mai scurt timp pentru că vom fi obligaţi, conform contractului, să achităm penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere”, a afirmat Grindeanu la 15 decembrie 2014.
Anterior, fostul ministru Răzvan Cotovelea spunea că amânarea efectuării plăţii este efectul verificărilor aflate în curs cu privire la numărul licenţelor utilizate.
“De asemenea, trebuie verificate condiţiile exact aşa cum sunt ele stipulate în legislaţia privind execuţia bugetară. Trebuie să primim răspunsuri de la diferite alte instituţii, respectiv Parchet, dacă şi acest contract cu Microsoft (din 2011 – n.r.) va fi subiectul unei investigaţii. După ce aceste condiţii vor fi îndeplinite, vom face plata, care nu se va face către Microsoft, ci către o bancă, către care a fost cesionat contractul”, a declarat la 12 noiembrie Cotovelea.
La finele anului 2014, MSI a solicitat Curţii de Apel Bucureşti, in calitate de reclamant, suspendarea executării unui act âncheiat la 3 aprilie 2013. În Dosarul 7738/2/2014, pârâţii sunt D-CON.NET.AG şi Unicredit Ţiriac Bank.
De asemenea, într-un alt dosar înregistrat la Tribunalul Bucureşti, MSI a solicitat o acţiune în constatare. Pârâţii sunt în Dosarul 45482/3/2014 sunt D-CON.NET.AG (actualmente Sznotech Global Services Swityerland AG) şi Unicredit Ţiriac Bank.
În iulie 2013, Ministerul pentru Societatea Informaţională a transferat către UniCredit Ţiriac suma de 25 milioane de lei (5,63 milioane de euro) pentru utilizarea a 186.087 licenţe Microsoft de către Ministerul Educaţiei, în baza unui contract cesionat către bancă de D-Con.Net AG.
Plata a reprezentat ultima tranşă (a treia) dintr-un contract încheiat în august 2011 şi valabil până la 31 decembrie 2012, prin care MSI s-a obligat să achite D-Con.Net AG, în trei tranşe, suma de 13,9 milioane de euro pentru închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 186.087 de licenţe Microsoft pentru Ministerul Educaţiei.
“Plata efectuată a fost aferentă contractului subsecvent 108/17.08.2011”, se arăta într-un răspuns al MSI din 12 august 2013 remis la solicitarea MEDIAFAX.
Anterior, ministerul a achitat două tranşe, respectiv 3.746.748 euro în anul 2011 şi 5.078.925,50 euro în anul 2012.
În urma unei licitaţii din iulie 2009, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (actualul MSI) s-a obligat să plătească, până în 2012, suma de 90,18 milioane de euro (TVA inclusă) pentru dreptul de utilizare a unui număr de 163.427 licenţe Microsoft de către circa 30 de instituţii publice, printre acestea numărându-se mai multe ministere.
Furnizorul dreptului de utilizare a licenţelor a fost asocierea de firme D-Con.Net AG, D-Con.Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL şi Microsoft România (în calitate de subcontractant), singurul ofertant care s-a înscris la licitaţia organizată de minister.
Contractul încheiat între D-Con.Net AG şi MSI a fost cesionat către UniCredit Ţiriac Bank în septembrie 2009.
În intervalul 2010-2012, MSI a plătit, în trei tranşe, suma de 90,18 milioane de euro pentru închirierea cu opţiune de cumpărare a drepturilor neexclusive de utilizare a licenţelor Microsoft pe o durată de 3 ani, până la 30 septembrie 2012, pentru instituţiile administraţiei publice centrale prevăzute în anexa nr. 2 la HG 460/2009.
În total, pentru utilizarea licenţelor Microsoft în perioada 2009-2012, suma pe care MSI a plătit-o se ridică la 104,1 milioane de euro, respectiv 90,2 milioane de euro şi 13,9 milioane de euro.
Pentru asigurarea legalităţii utilizării licenţelor Microsoft utilizate în instituţiile publice în intervalul 2013-2015, părţile au încheiat un alt contract în valoarea totală de 33,25 milioane de euro.
“Plăţile se vor efectua în perioada 2013-2015 în trei tranşe egale anuale de 11.084.730,86 euro”, se arăta în răspunsul MSI din august 2013.
În intervalul 2005-2009, autorităţile române au plătit pentru utilizarea licenţele Microsoft în perioada 2004-2009 suma de 105,08 milioane de dolari, în baza unu contract semnat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.
În luna septembrie a acestui an, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Codruţa Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu.
De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.
Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.
-
Cord Blood Center, bancă de celule stem, a cerut instanţei intrarea în insolvenţă
Cord Blood Center Grup operează în România prin două companii: CBC Laboratories şi Cord Blood Center Medical.
Cord Blood Center Medical şi CBC Laboratories au fost scutite de către ANAF Cluj de plata TVA, începând din anul 2009, pentru serviciile legate de procesarea şi stocarea sângelui ombilical, acestea fiind asimilate serviciilor medicale. Cu toate acestea, recent, ANAF Cluj a revenit asupra deciziei comunicate în formă oficială în 2009 celor două companii şi a solicitat acestora achitarea retroactivă a TVA-ului aferent ultimilor cinci ani. Practic, nişte sume inexistente până acum au devenit peste noapte datorii restante, se arată într-un comunicat al companiei.
Cord Blood Center este unul dintre cei mai mari jucători în piaţa locală de recoltare şi stocare de celule stem.
“Am depus contestaţie împotriva acestei decizii comunicate de ANAF Cluj. În paralel dorim să începem procesul de reorganizare judiciară, în conformitate cu decizia instanţei, pentru a securiza din toate punctele de vedere cele două companii care operează în România. Este foarte important de ştiut că această procedură judiciară nu va afecta în niciun fel angajamentele şi serviciile asumate de Cord Blood Center faţă de clienţii săi existenţi sau viitori. Demersul acesta a fost iniţiat de noi în scopul de a revitaliza procesele de management al afacerii. El nu interferează cu aspectele medicale ale activităţii noastre, unde discutăm de mecanisme extrem de bine reglementate, care sunt parte integrată din grupul internaţional Cord Blood Center, unul dintre liderii europeni în domeniu”, a declarat Zohdy Hamid, fondatorul Cord Blood Center.