BusinessMagazin

Tag: inovatie

  • Tineri manageri de top: Cine este Valentin Mârzac, responsabil de implementarea „asigurărilor viitorului” la Groupama

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual coordonez o echipă de 20 de specialişti în IT, împreună cu care dezvolt soluţii software şi cu ajutorul cărora creez şi administrez bazele de date ale companiei. Activitatea curentă constă în conceperea şi implementarea strategiilor de software şi inovaţie, asigurând adaptarea acestora la cerinţele afacerii, dar şi la mediul economic şi tehnologic din prezent. De asemenea, sunt responsabil de asigurarea coerenţei în dezvoltarea, achiziţionarea şi implementarea noilor aplicaţii IT. Sunt mândru că divizia pe care o conduc a reuşit să inoveze lansând câteva proiecte foarte interesante, cum ar fi automatizarea anumitor operaţiuni prin RPA (robotic process automation) şi folosirea unui asistent virtual în comunicarea internă.
    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Am ocupat succesiv funcţiile de coordonator aplicaţii speciale, manager administrare aplicaţii, şef departament administrare aplicaţii şi director software în domeniul asigurărilor. Am gestionat diverse proiecte de implementare a aplicaţiilor IT, dar şi de dezvoltare a soluţiilor existente, pentru a le optimiza performanţa şi a le adapta la nevoile clienţilor interni şi externi.
    Rolul propus pentru anul 2030: Contextul actual ne-a învăţat să fim mai prudenţi, dar în egală măsură mai conştienţi de impactul pozitiv pe care îl are tehnologia în viaţa noastră. Continuu a mă vedea şi peste 10 ani contribuind activ la inovaţia din domeniul fintech.
    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Sunt multe persoane pe care le admir şi pe care le urmăresc, atât pe plan internaţional, cât şi autohton. Una dintre ele este Daniel Dines, CEO şi fondator al UiPath, pe care îl admir pentru viziunea sa, dar şi pentru că a reuşit să creeze un adevărat trend internaţional în IT (RPA), pornind din România.

    Profilul lui Valentin Mârzac a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • 105 Cele mai puternice femei din business: Marina Zara, Metro Cash & Carry România

    Profilul Marinei Zara, care este marketing driver & customer engagement artist pentru Metro Cash & Carry, a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Din rândul celor mai recente reuşite ale sale, Marina Zara aminteşte de campaniile de brand destinate clienţilor profesionişti, axate pe parteneriatul între aceştia şi Metro Cash & Carry. Iar pentru anul în curs, planurile sale se axează pe strategia retailerului de transformare digitală: „Clienţii noştri sunt consumatori de informaţie digitală şi conectaţi la platformele sociale de unde consumă informaţie relevantă afacerii lor”, spune Zara. Ea este de părare că a fi femeie în businessul corporatist este un avantaj, datorită creativităţii şi inovaţiilor aduse de femei în business. „Nu am avut impresia niciodată în parcursul meu profesional că dacă aş fi fost bărbat aş fi obţinut mai mult sau aş fi fost tratată altfel, fiindcă determinarea de a obţine succesul într-un proiect nu diferă în funcţie de sex”, subliniază ea. Marina Zara le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep acum parcursul profesional să aleagă domeniile în care îşi doresc cu adevărat să profeseze, să nu îşi caute doar un loc de muncă, să nu îşi negocieze salariul şi să meargă pe principiul «let it be» fiindcă dacă îţi pasă şi eşti bun, beneficiile vor veni cu siguranţă; „să fie curioase, să nu accepte statu-quo-ul, să petreacă maximum 30 de minute pe zi pe reţele sociale, să se plimbe în natură, să asculte muzică şi să nu uite să se joace!”.

  • Care este povestea celei mai puternice femei executiv din businessul românesc

    „O forţă de muncă echilibrată stimulează creativitatea, inovaţia, iar egalitatea de şanse înseamnă că fiecare individ are posibilitatea de a-şi atinge potenţialul maxim. Diversitatea aduce perspective şi opinii. Te ajută să iei o decizie mai bună”, crede Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

    În al treilea an de când se află la conducerea OMV Petrom, pentru Christina Verchere priorităţile sunt folosirea resurselor de gaze din Marea Neagră, reducerea amprentei de carbon a companiei, dar şi păstrarea echilibrului între carieră şi viaţa personală. „Dezbaterea privind schimbările climatice a câştigat avânt şi, în calitate de companie energetică, ne propunem să facem parte din soluţie. Şi cred că România are o şansă pe care puţine ţări o au: resursele de gaze din Marea Neagră. Gazul este soluţia pentru energie, curată şi acesta este un obiectiv cheie pentru noi”, spune executivul. De asemenea, şi-au propus ca până în 2023 să obţină o reducere a gazelor cu efect de seră ale companiei cu până la 27%. Când vine vorba despre prejudecăţile între bărbaţi şi femei, ea sesizează că acestea există în continuare, dar egalitatea de oportunităţi ar trebui să fie un obiectiv spre care să tindem cu toţi. De asemenea, chiar dacă echilibrul între viaţa personală şi profesională este greu de găsit, acesta trebuie să fie de asemenea un obiectiv spre care să tindem. „Tatăl meu m-a încurajat să alerg de la o vârstă fragedă şi asta a fost mai mult decât un hobby sau un stil de viaţă sănătos. M-a învăţat ce este disciplina – este atât despre minte, cât şi despre corp”, descrie Verchere propriul exemplu de găsire a echilibrului.

    Profilul Christinei Verchere a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Cine este executivul care a condus un business în Congo, iar apoi a venit în România. Conduce în continuare un business cu zeci de mii de clienţi români

    Printre realizările din anul precedent, Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România, enumeră faptul că Vodafone a fost „primul operator de pe piaţă, şi printre primii din Europa, care a lansat o reţea 5G şi primele servicii comerciale 5G, în primăvara anului trecut”, dar şi achiziţia UPC, cu care businessul va fuziona la sfârşitul lunii acesteia. „Integrarea dintre cele două companii va fi realizată progresiv şi va fi proiectul nostru major în următoarea perioadă”, notează executivul. În 2020 Murielle Lorilloux spune că priorităţile companiei sunt şi educaţia, digitalizarea, sănătatea şi un comportament responsabil faţă de planetă. „Vom continua să punem accentul pe inovaţie şi convergenţă. Ne propunem să continuăm să fim lideri în inovaţie, venind cu noi tehnologii şi soluţii, precum 5G sau soluţii IoT pentru companii. 

    Deşi spune că, în mod cert, există stiluri diferite de leadership, Murielle Lorilloux crede că ingredientele succesului sunt aceleaşi pentru orice lider – femeie sau bărbat. „În mediul de business, ceea ce contează, până la urmă, sunt abilităţile profesionale, încrederea, respectul reciproc.”

    În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională poate fi în egală măsură un mit sau un obiectiv în funcţie de cum îl abordează fiecare. „Cred că totul se reduce la disciplină şi la stabilirea unor limite clare şi respectarea acestora. Pentru mine, este cel mai mare motiv de mândrie faptul că am reuşit până acum să gestionez cu echilibrul necesar atât viaţa personală, cât şi pe cea profesională, cu alegeri puternice şi compromisuri, rezultând per ansamblu un parcurs de viaţă fericit.”

    Murielle Lorilloux este de părere că, pentru a avea o carieră de succes care să ofere şi satisfacţii, „este important să-ţi cunoşti valorile şi să nu te abaţi de la ele, să ştii ce te pasionează, ce îţi provoacă entuziasmul, curiozitatea, ce te face să-ţi doreşti să mergi mai departe.”

    Profilul său a fost inclus recent în anuarul „105 Cele mai puternice femei din  business”, realizat de Business MAGAZIN.

  • Patru startup-uri româneşti, semifinaliste la InnoStars Awards 2020, una dintre cele mai importante competiţii europene ce premiază inovaţia în domeniul medical. Ce finanţare vor primi

    Patru startup-uri româneşti se află printre cele 15 semifinaliste ale celei de-a patra ediţii a competiţiei InnoStars Awards, unul dintre programele emblematice ale EIT Health InnoStars, accelerator de afaceri pentru startup-urile ce activează în domeniul inovaţiei medicale din ţările europene emergente. Fiecare dintre cele patru startup-uri româneşti propune o soluţie de top pentru diverse arii medicale, folosind inovaţia cu scopul de a îmbunătăţi viaţa pacienţilor. Anul acesta, România este ţara cu cele mai multe echipe selectate pentru această etapă a competiţiei, alături de Ungaria, fiind urmate de Italia cu două semifinaliste. 

    Competiţia InnoStars Awards ajută startup-urile din ţările europene în curs de dezvoltare să-şi prezinte inovaţiile în domeniul sănătăţii, să atragă investitori şi să reducă astfel timpul de lansare a ideilor de afaceri pe piaţă. Programul este adresat întreprinderilor micro şi mici, spin-off-urilor şi startup-urilor care au deja un prototip sau un produs minim viabil (MVP), gata de lansare.

    Cele 15 startup-urile semifinaliste au fost selectate dintre 96 de echipe înscrise, ce provin din 13 ţări cuprinse în Programul de Inovare Regional EIT Health (EIT Health RIS). Astfel, pentru semifinalele ediţiei din 2020, un juriu de experţi a ales 4 startup-uri din România, 4 din Ungaria, 2 din Italia şi câte unul din Portugalia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Croaţia. 

     

    În cadrul acestei ediţii, fiecare dintre cele 15 startup-uri semifinaliste va primi suma de 25.000 euro ca investiţie, acces la programe de mentorat timp de şase luni, precum şi oportunitatea de a participa la două bootcamp-uri în Europa. Totodată, EIT Health InnoStars va organiza trei interviuri de validare cu potenţiali clienţi, investitori sau parteneri pentru proiectele câştigătoare.

    Lista startup-urilor româneşti semifinaliste în ediţia InnoStars Awards 2020:

    OncoChain Analytics – echipă care crează o platformă de cercetare fundamentată pe o imensă bază de date din practica clinică oncologică, cu scopul de a genera statistici şi analize utile care pot crea valoare pentru furnizorii de servicii medicale şi companiile farmaceutice. Astfel, noile medicamente pot ajunge pe piaţă mai repede şi la costuri mai mici, prin reducerea timpilor de recrutare a participanţilor în studiile clinice, evaluarea corectă a fezabilităţii acestora, simularea braţului control şi corelarea diferitelor seturi de informaţii în sprijinul cercetării.

    I’m Fine – proiect ce oferă soluţii accesibile pentru diferite tulburări de sănătate mintală şi diversele etape de severitate şi chiar dacă funcţionează cel mai bine atunci când beneficiarii participă şi la sesiuni de terapie, aceştia pot primi foarte mult ajutor doar folosind aplicaţia mobilă. 
    MSing with Trauma – echipa a dezvoltat o aplicaţie mobilă care transformă imaginile RMN ale pacienţilor cu scleroză multiplă în compoziţii terapeutic muzicale. Aplicaţia se bazează pe inovaţia unui pacient cu SM şi are două efecte: rezistenţă psihologică şi bypass neurologic. Obiectivul aplicatiei este de a învăţa pacienţii să depăşească atât trauma psihologica cât şi cea organică.

    Voxi Kids – dezvoltată alături de specialişti în vorbire, aplicaţia Voxi Kids este o punte între educaţie şi sănătate, care permite copiilor să completeze un joc interactiv de limbaj pe baza unor exerciţii de terapie verbală. Este un produs inovator şi accesibil care poate fi folosit atât de profesionişti calificaţi ca adjuvant în timpul sesiunilor de terapie verbală, dar şi de părinţii care doresc să-şi ajute copiii să înregistreze progrese acasă. Cu peste 250 de exerciţii de auz si vorbire, Voxi Kids poate fi de asemenea un instrument excelent în  dezvoltarea vocabularului copiilor.  În curând, se va lansa si platforma de sustinerea a terapiei online (VoxiOnline), prin care logopezii vor putea interacţiona mai uşor cu copiii şi părinţii acestora si in mediul digital.

    „Programele EITHealth reprezintă oportunităţi importante pentru inovatorii în sănătate si proiectele lor, şi ne bucurăm că vedem o creştere a numărului de startup-uri din Romania care beneficiaza de ele. Sprijinul oferit prin reţeaua EITHealth le va permite acestora să ajungă mai repede la cei care au nevoie de aceste soluţii inovatoare şi să îmbunătăţească sistemul medical românesc şi chiar şi cel european”, a declarat  Dr. Ion-Gheorghe Petrovai, director de proiect EIT Health Hub la FreshBlood HealthTech.

    Potrivit reprezentanţilor EIT Health InnoStars, dintre cele 15 semifinaliste vor fi selectate zece startup-uri finaliste pentru etapa finală a InnoStars Awards care va avea loc în luna noiembrie 2020. Finaliştii vor concura pentru pentru primele trei locuri, ce includ şi o finanţare suplimentară în valoare de 25.000 euro, 15.000 euro, respectiv 10.000 euro. În plus, startup-urile vor avea acces la suportul şi conexiunile potenţialilor investitori, disponibile în Reţeaua de Investitori EIT Health, precum şi la reţeaua de „living labs” a EIT Health. 

  • Înapoi în viitor: Cum ar fi arătat o zi din viaţa noastră dacă pandemia de coronavirus ar fi izbucnit în urmă cu 25 de ani

    Uneori, cel mai bun mod prin care poţi să înţelegi prezentul este prin perspective cu totul noi. Ce produse şi servicii esenţiale de astăzi nu existau în urmă cu 25 de ani? Dintre cele mai importante companii din prezent, câte dintre ele nu existau? Şi ce firme existau pe atunci şi au avut nevoie să se reînnoiască pentru a rămâne relevante?

    Ce s-ar fi întâmplat dacă pandemia de COVID-19 ar fi luat naştere cu 25 de ani mai devreme?

    Telemedicina, care oferă posibilitatea specialiştilor de a diagnostica oamenii fără a viola starea de carantină, nu ar fi putut fi posibilă, în condiţiile în care mult prea puţini oameni aveau acces la internet în afara laboratoarelor de cercetare în 1995, scrie Forbes.

    Pe 8 mai, Administraţie Statelor Unite pentru Alimente şi Medicamente a aprobat folosirea în cazuri de urgenţă a recoltării salivei la domiciliu în detrimentul prelevării nazale pentru a diagnostica boala. Cadrele medicale din trecut nu puteau decât să viseze la o asemenea inovaţie.

    Ultimele evoluţii din telecomunicaţii, transport, digital banking, agricultură, gestionarea lanţurilor de aprovizionare şi entertainment au fost cu adevărat impresionante.

    Pe lângă smartphone-uri şi laptopuri, oamenii se pot autoizola mai uşor cu ajutorul cumpărăturilor online, platformelor de streaming, reţelelor de socializare, crowdsourcing-ului, şi alertelor digitale de ştiri. Multe dintre aceste produse şi servicii nu existau în urmă cu 20-25 de ani. Amazon a început ca o mică librărie online în 1995. Playstation intra pe piaţa americană în acelaşi an. Skype a fost lansat în 2003, în timp ce Zoom – aplicaţie utilizată tot mai des în ultimul timp – a fost fondată în 2011.

    Lista este extrem de lungă, de la UberEats, YouTube, Xbox şi Facebook la WhatsApp, LinkedIn, Twitter şi Instagram. Toate aceste companii reuşesc să umple golurile din pieţele de pe întreg teritoriul planetei.

    Oamenii tind să fie atât de constrânşi de probleme cotidiene – ultimele scandaluri şi nedreptăţi – încât nu mai observă progresul din societate. În loc să vadă business-ul drept principalul factor de inovaţie şi creare, îşi îndreaptă atenţia asupra corupţiei şi lăcomiei.

    Aşa că realitatea rămâne următoarea: Calitatea vieţii în aceste timpuri grele, aşa cum este, ar fi mult mai proastă fără inovaţiile ultimilor 25 de ani, având în vedere următoarele trei aspecte:

    Mobilitatea nu este mereu ascendentă: Progresele din timpul vieţii noastre se mişcă într-o singură direcţie, generându-se averi din ce în ce mai mari. Uneori, indivizii şi companiile dau greş. La fel şi guvernele. Însă per total, miliarde de oameni au reuşit să scape de sărăcie. Însă acest lucru se poate schimba. Fără libertate economică şi abilitatea de a-ţi câştiga existenţa neluând în calcul un număr mare de constrângeri, beneficiile de care atât de mulţi oameni se bucură în mod gratuit s-ar putea opri. Firmele care au luat naştere şi s-au dezvoltat în ultimii 25 de ani au avut libertatea de a experimenta, de a-şi asuma riscuri şi de a înregistra profituri.

    Creşterile economice au nevoie de pieţe şi instituţii: Indivizii îşi înţeleg problemele şi încep să le rezolve. Însă adevăratul progres este când o echipă diversă îşi combină resursele în aceeaşi direcţie. Pieţele şi instituţiile permit acest tip de colaborare, valorificând potenţialul uman. Oamenii de astăzi au nevoie de produse şi servicii care nu pot exista fără pieţe şi instituţii. Nu poţi avea smartphone-uri fără Big Data şi nici vaccinuri de combatere a coronavirusului fără Big Pharma.

    Crearea averii precedă distribuţia: Oamenii celebrează filantropia, în special în timpul unei pandemii. Liderii adevăraţi se concentrează asupra creării, nu distribuirii averii. Îşi aleg o provocare suficient de grea, recrutează oameni inteligenţi şi le dau mână liberă să inoveze. Ei deveni analişti sau programatori neavând în minte posibilele acte de caritate care pot avea loc în viitor. Aceşti oameni merită acelaşi nivel de laude pe care le primesc doctorii, asistentele medicale şi şoferii de camioane din timpul pandemiei de coronavirus.

    Oamenii care se uită spre viitor din anul 1995 înţeleg valoarea întreprinderilor şi pieţelor. Dar văd şi un avertisment: Progresul este efemer, iar lanţurile globale de aprovizionare care oferă din belşug produse ieftine pot dispărea dacă nu sunt sprijinite de instituţii.

     

  • Declaraţii şocante de la cel mai bogat inovator al lumii

    De asemenea, conform lui faptul că este miliardar e considerat ceva negativ de majoritatea lumii: „Recent, să fii miliardar a devenit peiorativ, ca şi cum ar fi un lucru rău, ceea ce nu are sens în multe dintre cazuri”, a spus Musk. Omul de afaceri a mai declarat că să lucrezi în producţie, manufactură, a trecut de la a fi un job valoros, la unul la care oamenii se uită de sus, deşi există valoare creată acolo. „Să faci o maşină este  o modalitate onestă de a câştiga bani, aceasta este o certitudine.” CEO-ul s-a referit şi la postarea sa recentă de pe Twitter în care a declarat că îşi va vinde toate bunurile materiale, despre care a spus ca îl trag în jos.
    „Am multe case, dar nu petrec mult timp în majoritatea acestora. Asta nu pare să fie o modalitate bună de folosire a activelor. Cineva ar putea să se bucure de acele case şi să le găsească o folosinţă mai bună decât mine.”
    Recent, s-a născut şi cel de-al şaselea băiat al omului de afaceri – care a primit un nume corespunzător inventivităţii acestuia, asemănător cu numele roboţilor: XAEA-12.
    Musk a mai vorbit despre subiectul reţelelor neuronale şi inteligenţei artificiale şi despre tehnologia Neuralink, ce are la bază un dispozitiv care poate fi implantat direct în creier şi care ar putea rezolva toate problemele neuronale – conducând astfel la dispariţia unor boli precum epilepsia. 

    „Mai ales în Statele Unite există o supraalocare de talente în finanţe şi drept. Practic prea mulţi oameni deştepţi urmează dreptul şi finanţele.”
    Elon Musk, într-un interviu difuzat săptămâna trecută.

  • OPINIE: Nikolaus Franke, profesor la WU Executive Academy şi care susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti: „Femeile fondează businessuri în mod diferit?”

    Şi dacă acestea există, sunt în mare parte angajaţi şi nu fondatori. Potrivit Eurostat, mai puţin de o treime din start-up-urile austriece au fost fondate de echipe care includeau şi o femeie. Pe tot globul, fondarea unei companii pare a fi munca unui bărbat. De ce se întâmplă acest lucru?
    În primul rând, multe studii arată că femeile sunt la fel de interesate precum bărbaţii să fie propriii lor şefi, să îşi asume responsabilitatea şi să experimenteze libertatea unui antreprenor. Şi totuşi, primul factor inhibitor este cel de natură biologică.

    Egali, dar oarecum diferiţi
    Mirela Pitu, deţinătoarea şi fondatoarea agenţiei de relaţii publice Pi2 PR, absolventă a programului Executive MBA Bucharest, spune: „Este o chestiune de priorităţi. O femeie la 20 – 30 de ani se concentrează mai mult pe familie şi perspectiva de a fi mamă. Fereastra de oportunitate este mică, astfel că presiunea de a avea copii, precum şi aşteptările externe determină majoritatea femeilor să îşi stabilească priorităţile.”
    Multe oferte de sprijin pentru părinţi, precum protecţia maternităţii şi concedii, presupun să ai statutul de angajat. Întreprinzătorul nu poate să delege pur şi simplu responsabilitatea pentru compania sa sau să apese butonul de pauză. Într-un start-up, antreprenorul este de neînlocuit. Acest lucru împiedică multe femei interesate de antreprenoriat să fondeze o companie.

    Probleme cu încrederea
    În afară de aceasta, diferenţele de personalitate sunt explicaţia pentru abordările divergente ale antreprenoriatului. Femeile par a fi mai înclinate spre autocenzură decât bărbaţii. Dacă sunteţi predispuşi la autocenzură, este puţin probabil să vă asumaţi riscul şi să acceptaţi multitudinea de factori necunoscuţi care vin odată cu fondarea unei întreprinderi. În acelaşi timp, opusul autocenzurii, supraestimarea capacităţilor – o trăsătură mai des întâlnită la bărbaţi, potrivit înţelepciunii convenţionale – ar putea fi un motor pentru antreprenoriat. Dar aroganţa poate conduce la greşeli. O tendinţă spre grandoare explică, cel puţin parţial, de ce unii bărbaţi antreprenori eşuează. În concluzie, o doză echilibrată de încredere pare a fi idealul. 

    Mai multe modele de gen feminin înseamnă mai multă diversitate
    Este dificil de spus în ce măsură aceste diferenţe cu privire la antreprenoriat sunt determinate de socializare sau de factori biologici. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că întreprinzătorii de succes de sex feminin sunt modele importante. În cursurile noastre de MBA vedem că femeile câştigă mai multă încredere. Ele îşi dau seama că sunt la fel de deştepte, creative şi eficiente ca bărbaţii. Deci, de ce nu ar deveni antreprenori?
    Andrea Rinker, fondatoare a Next Wave Management şi alumnă a Professional MBA Entrepreneurship & Innovation, spune: „Cele mai importante caracteristici ale unei echipe fondatoare sunt experienţa, talentul, capacităţile şi modul în care echipa are încredere şi se respectă reciproc, iar niciunul dintre aceste lucruri nu are vreo legătură cu genul”. La acestea puteţi adăuga diversitatea, un alt factor important într-o echipă. Cu cât mai diverse sunt backgroundurile membrilor echipei, cu atât vor exista mai multe idei, perspective şi mai multă competenţă. Acest lucru este valabil pentru factori cum ar fi educaţia, abilităţile, valorile, punctele forte şi punctele slabe, dar şi sexul. Iată încă un motiv pentru care femeile antreprenoare de succes trebuie să fie conştiente de importanţa lor ca modele. A fi modestă ar fi un lucru absolut iresponsabil.

    Totul ţine de mediu
    Un alt factor care tinde să sperie femeile este mediul antreprenorial, întrucât piaţa de capital este de obicei dominată de bărbaţi. Andrea Rinker adaugă: „În ceea ce priveşte capitaliştii de risc – dacă priviţi din partea noastră spre scena capitaliştilor de risc – câţi dintre ei sunt de gen feminin? Foarte puţin, spre deloc. Cred că întreaga industrie are nevoie de o abordare nouă, nu doar de comunitatea fondatorilor de start-up-uri“.
    Există diferite analize care demonstrează cât de dezavantajoasă poate fi această dominaţie masculină pentru femei. Un proiect de cercetare realizat la Institutul pentru Antreprenoriat şi Inovaţie din cadrul WU a arătat că aceşti capitalişti de risc extrem de raţionali au anumite prejudecăţi bazate pe similitudine. De exemplu: în circumstanţe identice, chiar dacă îi sunt prezentate idei la fel de creative, un inginer va favoriza o echipă de ingineri, un capitalist de risc cu un background corporatist va prefera un spin-off corporativ, iar un bărbat va alege probabil o echipă integral masculină. Aceasta este o problemă şi ar fi minunat dacă mai multe femei calificate şi-ar face loc pe scena antreprenorială.

    Cum rămâne cu politica?
    Un mediu de susţinere poate schimba foarte multe lucruri. Oana Vaideanu, antreprenor multiplu şi alumnă a Executive MBA Bucharest, ştie ce rol joacă politica în acest context: „În comunitatea de antreprenori din care fac parte, multe femei au început o afacere după ce au avut un copil, dorind să aibă flexibilitatea de a petrece timp cu familia şi de a-şi organiza munca în jurul propriilor lor priorităţi. În acest sens, politica joacă un rol esenţial. În România, statul oferă anumite finanţări vizate companiilor fondate de femei”. În multe ţări, conştientizarea politică a acestei probleme a dus la introducerea unor scheme speciale de finanţare pentru femei. Mai mult, dacă femeile cu un spirit antreprenorial nu îşi îndeplinesc potenţialul, acest lucru are urmări sociale serioase, deoarece duce la pierderea nu doar a ideilor inovatoare, dar şi a unei prosperităţi semnificative şi a efectelor benefice pe piaţa muncii.
    Avem nevoie de mai multe antreprenoare! Acesta este motivul pentru care am lansat, în urmă cu câţiva ani, burse speciale pentru liderii de sex feminin în cadrul WU Executive Academy, care au ca scop să permită mai multor femei să urmeze un MBA şi, atât direct, cât şi indirect, să motiveze mai multe femei să-şi fondeze o afacere.

  • Cum a ajuns banca să se mute de pe stradă în buzunar

    Inteligenţa artificială, machine learningul (n.r.: tehnica ce permite inteligenţei artificiale să dezvolte modalităţi de a învăţa pe cont propriu) sau automatizările de tip Robotic Process Automation – RPA, tehnologia popularizată şi de „unicornul” UiPath – sunt tehnologii pe care industria bancară vrea să le folosească, dar băncile nu aveau până acum structurile necesare pentru astfel de transformări. De aceea, băncile sunt nevoite să îşi reinventeze modul de lucru în organizaţie. Un exemplu în piaţa locală îl reprezintă Libra Internet Bank, a 16-a bancă din România în funcţie de active, în conformitate cu datele din 2018. Emil Bituleanu, şeful băncii, a declarat într-un interviu acordat Business MAGAZIN că a creat o structură de date şi  „laboratoare” în interiorul organizaţiei pentru a dezvolta într-un ritm cât mai agil soluţii noi.

    „Problema a început în urmă cu câţiva ani. Este greu să te ocupi de machine learning şi inteligenţă artificială dacă nu ai specialişti care să îţi structureze datele. Noi aveam multe date pe care nu le foloseam, date care proveneau fie dintr-un referat de credit, fie din social media, dar pe care nu le-am structurat undeva. Acum avem această structură de date, pe care putem pune tehnologiile de machine learning şi inteligenţă artificială”, explică Emil Bituleanu, CEO al Libra Internet Bank.

    Şeful Libra spune că pentru 2020 a reuşit să convingă acţionarii băncii să îi ofere un buget pentru dezvoltarea pe aceste tehnologii, în condiţiile în care sumele investite anual sunt de ordinul milioanelor de euro. Printre soluţiile pe care speră să le livreze şi să le introducă în operaţiunile băncii se remarcă inteligenţa artificială şi algoritmii de machine learning, despre care Bituleanu susţine că se regăsesc în şase proiecte pe care le pregăteşte banca. „Avem şase proiecte acum în lucru, iar două dintre ele îmi sunt foarte dragi, şi-anume pe zona de analiză credite şi pe tehnicile implementate în zona antispălare de bani. Pe acestea aştept rezultate de la echipa de proiect”, explică el. Astfel, utilizarea tehnologiei de machine learning în analiza dosarelor de credit poate permite în timp băncii să ia în calcul elemente „de fineţe”, să sesizeze anumite nuanţe şi să opereze într-un mod mai puţin rigid. „Vorbim de mai mult decât un credit score. E vorba de machine learning care învaţă dintr-o mulţime de date. Un credit score este simplu: introduci cinci parametri şi afli dacă te califici sau nu. Dar dacă vorbim de companii, acolo poate exista un raţionament uman – situaţia companiei, dacă face parte dintr-un grup sau nu, situaţia grupului, dacă a avut probleme de insolvenţă; a cui a fost vina? Au fost băncile păcălite sau nu? Care este experienţa managerială a oamenilor din conducere? Dacă a avut restanţe, au fost mari, au fost mici, le-a plătit sau nu le-a plătit? Toate aceste categorii de informaţii nu mai pot intra într-un scoring tradiţional. Între acestea nu mai ştii care parametri sunt relevanţi şi care nu şi de aceea îţi trebuie o maşină care învaţă din propriile greşeli”, detaliază CEO-ul.

    Să ne comportăm cu toţii ca un start-up tech
    Aceste soluţii ar putea ieşi din laboratoarele băncii chiar anul acesta pentru a fi implementate. Aici, în ceea ce priveşte timpul în care se livrează soluţiile, intervine logica tehnologiilor agile, care reprezintă o metodă de management de proiect utilizată în special în dezvoltarea de software, caracterizată prin livrarea fiecărei etape din produs pe rând – ceea ce permite readaptarea planurilor în timp real. „Acum, când programezi, poţi programa tehnologie clasică cu proiect, specificaţie şi termen de livrare sau programezi tehnologii agile. Adică livrezi la două săptămâni câte ceva. Proiectul mare nu este gata, dar livrezi ceva din el. Nu aştepţi termenul şi soluţia finală, ci lansezi repede soluţii intermediare. Iar oamenii văd asta. Toată organizaţia programează şi livrează tehnologii agile în momentul de faţă”, crede Emil Bituleanu. Dar întrebarea pe care o ridică acest mod de lucru la nivelul sistemului pune degetul exact pe una dintre problemele transformării industriei: sunt băncile destul de flexibile pentru a-şi lăsa angajaţii să lucreze în acest fel? Se poate schimba logica rigidă a livrării de proiecte? „Sunt proiecte mici care compun un proiect final, iar proiectele mici se livrează fiecare când e gata. Nu este uşor de împărţit în bucăţi, dar echipa este priză, iar ei se întâlnesc zilnic preţ de câteva minute, timp în care discută ce au făcut ieri şi ce urmează să facă astăzi – fără un şef, doar cu cel care coordonează proiectul. Această metodologie de abordare şi de livrare a proiectelor în live defineşte tehnologiile agile”, explică şeful Libra.
    Transformarea jucătorilor din industrie trebuie să plece şi de la calificarea resursei umane care activează astăzi în sector. Dacă oamenii de finanţe şi bănci sunt pregătiţi să le explice noilor colegi de tehnologie cum funcţionează latura bancară, oamenii de IT care ajung în bănci pentru a le schimba ca organizaţii trebuie să poată lucra în noul mediu. Marjele de profit în scădere şi costurile din ce în ce mai mari, derivate din conformarea la reglementări mai stricte şi din transformarea digitală, împing băncile spre disponibilizări la nivel global. Chiar săptămâna trecută, HSBC, cea mai mare bancă din Europa, a anunţat 30.000 de disponibilizări.

    Bituleanu crede că nu este nevoie să apelezi la concedieri dacă adopţi o mentalitate de bancă orientată spre tehnologie şi îţi educi angajaţii în acest sens. Chiar dacă închiderea de sucursale este o acţiune previzibilă în sistemul bancar pentru mai multe instituţii bancare de talie mare, multe bănci îşi pot muta oamenii pe alte segmente dacă organizaţia se reinventează. „Nu cred că suntem în pericol noi, Libra, chiar dacă raţionamentul uman va fi preluat din ce în ce mai mult de noile tehnologii, nu avem nicio intenţie de a disponibiliza oameni. Putem însă să creştem banca cu acelaşi număr de oameni, să respecializăm oamenii să gândească în termeni de tehnologie şi analiză de business, nu doar procesare brută. Noi folosim acum RPA, care s-a dovedit a fi o formulă câştigătoare de automatizare a proceselor simple. Structurile pe care le avem pentru noile tehnologii predau constant oamenilor din celelalte divizii conceptele tehnologice, astfel încât aceştia din urmă să facă singuri la un moment dat”, povesteşte şeful băncii.

    Aşa a ajuns Libra, cu 54 de sucursale în 2019 şi aproximativ 1.000 de angajaţi, să aibă 20% dintre angajaţi din zona de tehnologie, un procent pe care Bituleanu vrea să îl majoreze în anii următori. Pe lângă oamenii de IT pe care îi angajează, banca are oameni în poziţii de business analyst, care acţionează ca „translator” între angajaţii din finanţe-bănci şi cei de tehnologie.

    „În acest moment, 10% din totalul angajaţilor noştri sunt din IT, iar dacă luăm în considerare oamenii care lucrează în tehnologii mai avansate precum machine learning, inteligenţă artificială, RPA, plus cei care lucrează pe poziţii de business analyst, care sunt interfaţa între IT şi business, ajungem astfel la 20% din total angajaţi în zona de tehnologie. Este un procent mare, dar nu foarte mare. Intenţia noastră este să îl creştem. Acum zece ani nu existau poziţiile astea. Lucrurile s-au schimbat radical“, explică directorul general al Libra Internet Bank.
    Cu o cotă de piaţă care s-a majorat la 1,3% în 2019, şeful Libra crede că o bancă de talie medie este mai flexibilă şi oferă o agilitate mai mare într-un mediu bancar în care transformarea accelerează de la an la an. „Cred că în lumea vitezei de reacţie, dacă ai câteva sute de sucursale ai o problemă. Dacă vorbim de neo-banking, RPA, machine learning, o reţea vastă de sucursale este o povară. Dacă bankingul migrează rapid, nu ştiu cum poţi scăpa de povara costurilor. Eu sunt mulţumit de cum am reuşit să creştem cota de piaţă şi de faptul că acest 1,3% ne dă suficientă flexibilitate şi anvergură în gândire ca să putem oferi cele mai bune servicii unde avem interes. Cred că m-ar fi încurcat o bancă mai mare astăzi”, explică el.

    De la competiţie la parteneriat
    Unul dintre elementele care au perturbat viaţa liniştită a băncilor şi au adus un plus de inovaţie este cel al fintech-urilor. Start-up-uri precum Monese, Revolut, Monzo sau N26 câştigă din ce în ce mai mult teren în piaţa românească şi obişnuiesc noua generaţie de consumatori cu „banca de buzunar”. Pentru a nu rămâne în urmă şi pentru a nu construi unele soluţii de la zero, băncile au schimbat discursul în ultimii ani şi au înţeles că fintech-urile nu reprezintă o serie de competitori mici şi ambiţioşi, ci sunt de fapt următorii parteneri de business. Libra Bank s-a anunţat deschisă pentru parteneriate cu fintech-uri româneşti, dar şi din întreaga Europă, când a anunţat în februarie că lansează împreună cu start-up-ul britanic Monese conturi în lei cu IBAN românesc, marcând o premieră pe piaţa locală.

    Însă Bituleanu atrage atenţia că în privinţa parteneriatelor aşteaptă de la fintech-uri un plan concret de atragere de clienţi – aşa cum Monese a anunţat că vrea să crească de la 300.000 de utilizatori români la 900.000 până la finalul anului. „Suntem în discuţii avansate cu mai multe fintech-uri. Ne interesează capacitatea lor de a aduce clienţi. O idee strălucită şi o echipă tehnică cu care să o implementezi reprezintă un prim pas. Dar în final trebuie să ai capacitatea de a aduce clienţi. Dacă nu simţim capacitatea aceasta, nu are sens parteneriatul.“
    Piaţa pare să se aşeze atât pentru bănci, cât şi pentru fintech-uri. Cele din urmă ar urma să păstreze activitatea pentru persoane fizice, plăţi şi servicii de bază, în timp ce produsele cu un grad de sofisticare mai ridicat ar putea rămâne în dreptul băncilor. „În tot ceea ce înseamnă zona de persoane fizice, microcompanii, plăţi, servicii bancare de bază, răspunsul corect vine din parteneriatul cu fintech-uri. Însă, tot ce înseamnă banking complex, cu negocieri îndelungate, pe proiecte mari, cu structuri complexe, cu specialişti şi multiple runde petrecute la masa negocierilor, va rămâne în continuare în dreptul băncilor. Desigur, şi aici poţi utiliza machine learning, inteligenţă artificială şi noile tehnologii, spune CEO-ul.
     Iar dacă industria bancară este un colos puternic în continuare, tehnologia şi parteneriatele cu fintech-uri îi oferă acestuia instrumentele de a se putea reinventa şi de a aduce chiar clienţi noi în sistem.

    CONTEXT:
    Analiza de date este un proces care sună plictisitor în mediile neavizate, dar care a devenit vital în majoritatea businessurilor, inclusiv în cel bancar. De la datele clasice pe care o bancă le analiza în urmă cu zece ani, analiza de date s-a extins acum şi înspre celelalte informaţii legate de un client, de la comportamentul său financiar şi până la prezenţa în social media. Acel modus operandi tradiţional în industria bancară nu permitea maximizarea avantajelor tehnologice, ceea ce a împins băncile înspre o transformare organizaţională.

    DECIZIE:
    Lansarea de către Libra Bank a unei structuri de date şi a unor  „laboratoare” în interiorul organizaţiei, pentru a dezvolta într-un ritm cât mai agil soluţii noi.

    CONSECINŢE:
    Printre soluţiile pe care reprezentanţii Libra Bank speră să le livreze şi să le introducă în operaţiunile băncii se remarcă inteligenţa artificială şi algoritmii de machine learning. Printre beneficiile aşteptate de Libra Bank ale acestor tehnologii se numără luarea în calcul a unor elemente „de fineţe”, să sesizeze anumite nuanţe şi să opereze într-un mod mai puţin rigid.

  • Cum poate deveni România destinaţia principală de finanţare a start-up-urilor din Europa de Est?

    „Să scot un produs pe piaţă cât mai repede, indiferent dacă este bun sau prost” este o mentalitate la care tinerii nu au renunţat încă, deşi ecosistemul antreprenorial a avut o creştere fulminantă în ultimii 10 ani, observă Adeo REssi, CEO-ul celui mai mare accelerator de start-up-uri de la nivel global. Cum se poate remedia acest lucru, astfel încât România să devină principala destinaţie din regiune pentru start-up-uri?

    “Nu mai poţi lansa ceva ce nu este bun. Pur şi simplu nu mai poţi face asta. Celebra metodă lean, care este de fapt pentru dezvoltare de produse, a fost bună, dar nu mai funcţionează în modul în care trebuia să funcţioneze. Practic multe start-up-uri spun că trebuie să scoată acel MVP (n.r: Minimum Viable Product – produs viabil) şi este suficient, dar nu mai poţi proceda aşa”, spune Adeo Ressi, CEO al Founder Institute la nivel global, într-o discuţie cu Business MAGAZIN.

    Adeo Ressi (47 ani) este cel care a lansat în urmă cu zece ani Founder Institute – cel mai mare accelerator de startup-uri din lume – pe care l-a dus la antreprenori din 200 de oraşe, inclusiv din Bucureşti. În ultimii zece ani, Adeo Ressi a colaborat cu peste 4.000 de antreprenori de tehnologie în scopul lansării de companii şi pentru a genera 25 de miliarde de dolari în valoare pentru acţionari. Ressi consideră că cea mai mare schimbare în domeniul start-up-urilor din ultimii 10 ani vine chiar din modul în care lumea se raportează la antreprenoriat. 

    „Noi am început acum zece ani şi aş spune că cea mai mare schimbare este că antreprenoriatul şi start-up-urile reprezentau o industrie mică, de nişă, dar acum ele sunt peste tot, în fiecare oraş din fiecare ţară. Astăzi există peste tot oameni tineri care se simt destul de siguri pe ei pentru a lansa o companie de tehnologie. Prin comparaţie, în urmă cu zece ani, un număr foarte mic de oameni se gândea la companii şi chiar şi mai puţini erau cei care încercau să construiască ceva”, atrage atenţia Adeo Ressi.

    El spune că antreprenoriatul a înflorit, dar nu toate elementele din piaţă au ţinut pasul cu ecosistemul, astfel încât finanţarea rămâne în continuare problematică pentru mulţi fondatori.

    „Finanţarea este încă un segment care a rămas în urmă. Lucrez cu echipa mea pentru a crea un laborator de venture capital şi teza noastră este că lumea are nevoie de încă 1.000 de fonduri de tip venture capital pentru a ţine pasul cu inovaţia. Voi, în România, aveţi anumite aspecte care au înflorit, dar şi voi aveţi probleme cu finanţarea. Totuşi, antreprenoriatul per total a evoluat şi a ajuns un fenomen global”, adaugă el. Cu nouă businessuri fondate, dintre care două au ajuns să genereze câte 1 miliard de dolari fiecare în valoare livrată acţionarilor, Ressi consideră că actualele modele pe care le folosim pentru start-up-uri sunt expirate.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro