Tag: importuri

  • Bucureştiul înseamnă jumătate din vânzările de maşini noi din România. Sălaj, Mehedinţi, Covasna şi Botoşani se află la polul opus

    Piaţa auto locală a rămas şi în 2013 împărţită în trei: Capitala, care se menţine la un nivel european, cu aproape jumătate din totalul de maşini vândute, şi cu cel mai ridicat grad de motorizare, judeţele cu activitate economică puternică precum Cluj sau Timiş, care se apropie de nivelul Bucureştiului, şi judeţele sărace precum Mehedinţi, care se bazează aproape exclusiv pe maşinile la mâna a doua.

    Gradul redus de motorizare a României a făcut ca cererea de maşini să rămână mare chiar şi în ultimii anii. Pe fondul veniturilor reduse ale doritorilor, cererea s-a mutat însă, în mare parte, către maşinile second-hand. „Raportul dintre maşini noi vândute şi importurile de automobile second-hand diferă de la regiune la regiune. Dacă ne uităm pe hartă, vom vedea că în vestul ţării mulţi optează pentru importuri de maşini la mâna a doua, spre centru sunt judeţe mai mari cu firme de leasing şi implicit sunt preferate cele noi, iar în sud există problema maşinilor înmatriculate în Bulgaria„, a spus Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Totodată, piaţa auto depinde direct de veniturile populaţiei. Spre exemplu, în Bucureşti s-au vândut anul trecut 33.600 de autoturisme, reprezentând 49% din totalul de 68.700 la nivel naţional în condiţiile în care salariul mediu net în Capitală este de 2.254 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    „Vânzările de autoturisme, ca şi consumul privat, depind de salarii. Momentan consumul a coborât, dar este stabil şi nu mai creşte. În următorii ani vom vedea câţi bani vor putea fi cheltuiţi pe maşini. La nivel regional vedem pieţe precum Ungaria sau Slovacia unde consumul creşte pe măsură ce economia îşi revine. Doar aici nu vedem o creştere a consumului, cu toate că a existat o creştere economică„, a spus Boris Billich, directorul general al Mercedes-Benz România. El a subliniat că, pe fondul unei inflaţii reduse, care susţine veniturile populaţiei, piaţa auto locală ar putea reveni pe creştere în acest an.

  • Deficitul comercial a scăzut anul trecut la 5,7 miliarde euro. Exporturile au atins MAXIMUL istoric

     Astfel, exporturile FOB au însumat 219,12 miliarde lei (49,56 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 244,33 miliarde lei (55,26 miliarde euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF a ajuns la 25,21 miliarde lei (5,7 miliarde euro), mai mic cu 17,77 miliarde lei (3,9 miliarde euro) decât cel înregistrat în anul 2012, se arată într-un comunicat al INS.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) a fost anul trecut de 152,5 miliarde lei (34,5 miliarde euro) la expedieri şi de 185,01 miliarde lei (41,86 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 69,6% din total exporturi şi 75,7% din total importuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carnea de porc s-ar putea IEFTINI ca urmare a importurilor din Ungaria, unde TVA a scăzut la 5%

     “Crescătorii de porci sunt îngrijoraţi de importurile care vin din Ungaria, după ce de la 1 ianuarie la ei a scăzut TVA la carne de porc de la 27% la 5%. Lor le convine să vândă aici, unde preţul e mai mare decât în Ungaria. Chiar dacă vând la preţul de la ei, câştigă din diferenţa de TVA, care la noi e 24%”, a spus Ladoşi.

    El a afirmat că situaţia va genera şi importuri la negru de pe piaţa maghiară. Astfel de situaţii se întâmplă frecvent când există diferenţe mari de TVA între ţări vecine.

    Guvernul ungar a redus de la începutul acestui an TVA pentru porci vii şi carnea de porc de la 27%, cel mai ridicat nivel din UE, la 5%, pentru a proteja producătorii locali de importurile mai ieftine.

    “Va fi o presiune pe piaţa românească. Au început deja să crească importurile, dar doar regional, deocamdată, în Bihor, Satu Mare şi Arad. Ungurii vin cu carnea şi o vând unde pot, la magazine mici, la măcelării sau la procesatori mai mici. Ne aşteptăm ca în aceste condiţii preţul cărnii de porc pe piaţa românească să scadă”, a mai spus oficialul asociaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carnea de porc s-ar putea IEFTINI ca urmare a importurilor din Ungaria, unde TVA a scăzut la 5%

     “Crescătorii de porci sunt îngrijoraţi de importurile care vin din Ungaria, după ce de la 1 ianuarie la ei a scăzut TVA la carne de porc de la 27% la 5%. Lor le convine să vândă aici, unde preţul e mai mare decât în Ungaria. Chiar dacă vând la preţul de la ei, câştigă din diferenţa de TVA, care la noi e 24%”, a spus Ladoşi.

    El a afirmat că situaţia va genera şi importuri la negru de pe piaţa maghiară. Astfel de situaţii se întâmplă frecvent când există diferenţe mari de TVA între ţări vecine.

    Guvernul ungar a redus de la începutul acestui an TVA pentru porci vii şi carnea de porc de la 27%, cel mai ridicat nivel din UE, la 5%, pentru a proteja producătorii locali de importurile mai ieftine.

    “Va fi o presiune pe piaţa românească. Au început deja să crească importurile, dar doar regional, deocamdată, în Bihor, Satu Mare şi Arad. Ungurii vin cu carnea şi o vând unde pot, la magazine mici, la măcelării sau la procesatori mai mici. Ne aşteptăm ca în aceste condiţii preţul cărnii de porc pe piaţa românească să scadă”, a mai spus oficialul asociaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenomenul închiderilor de fabrici din România: de ce, cu ce consecinţe, cu ce înlocuim?

    FACE FABRICĂ?„ ERA ÎNTREBAREA CU CARE ERAM ÎNTÂMPINATĂ DE FIECARE DATĂ CÂND MĂ ÎNTORCEAM ÎN REDACŢIE DUPĂ VREUN INTERVIU. SE ÎNTÂMPLA ÎN 2001, VREME LA CARE LUCRAM LA ZIARUL FINANCIAR. Acum, nu numai că investiţiile nou anunţate aproape că se pot număra pe degetele de la o singură mână, dar mai îngrijorător este faptul că sunt numeroase ştirile despre închideri de unităţi de producţie.

    Un scurt bilanţ al celor mai recente numără cele trei fabrici de lactate închise de Lactalis, dar şi mutarea producţiei cosmeticelor Elmiplant din Bucureşti în Grecia şi zăvorul pus pe poarta fabricii Primola, tot în Capitală. Pe aceeaşi listă se înscriu însă şi închiderea fabricii de brânzeturi de la Ţaga, cu o tradiţie de 43 de ani, aflată în proprietatea grupului FrieslandCampina, fabrica de ulei unde se producea Untdelemn de la Bunica sau o serie de unităţi în care se producea bere.

    PRIN ÎNCHIDERILE DE FABRICI PIAŢA ROMÂNEASCĂ SE TRANSFORMĂ ÎNTR-O ZONĂ DE DESFACERE PENTRU PRODUSELE DE IMPORT. În domeniul dulciurilor, de pildă, în urmă cu circa zece ani 80% din consum era asigurat de producţia autohtonă, însă acum balanţa s-a inversat; importurile deţin partea leului, adică aproape 80%, conform unor estimări. Multe din fabricile preluate de multinaţionale au fost închise, iar producţia transferată în alte unităţi de producţie, fie tot în România, fie peste hotare.

    Fosta Kraft Foods România (acum Mondelez România) a preluat fabrica Poiana de la Braşov, odată cu marca de ciocolată, dar apoi producţia a fost transferată peste hotare. Ciocolata Primola a fost vândută, dar spaţiul de producţie din cartierul bucureştean Berceni nici măcar nu a făcut obiectul tranzacţiei. Startul închiderilor de fabrici s-a dat însă în urmă cu circa 15 ani, printre primele unităţi care şi-au închis porţile fiind fabrica de dulciuri Feleacul din Cluj, care s-a transformat în proiect imobiliar. Iar între primele multinaţionale care au mutat peste graniţe producţia a fost Perfetti van Melle, care are mărcile Mentos şi Chupa Chups. În urmă cu cinci ani, a oprit producţia la Cluj şi a transferat-o în alte fabrici.

    Situaţia se regăseşte însă şi în alte pieţe: lactatele sunt un alt exemplu. România mai are doar opt fabrici mari de lactate (cu peste 250 de angajaţi) faţă de 14 astfel de unităţi în urmă cu şase ani. Cel mai răsunător eşec a fost falimentul israelienilor de la Tnuva, care s-au retras de pe piaţa locală după ce investiseră aici în jur de 60 de milioane de euro. Fabrica de Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, a fost preluată de producătorul turc Sutaş.

    Peste 100 de fabrici din domeniul lactatelor s-au închis în perioada 2008-2012, interval în care valoarea pieţei a scăzut, ajungând conform unor estimări în jurul a 800 milioane de euro, conform unei analize a Ziarului Financiar. Peste 4.000 de locuri de muncă au dispărut din industrie, numărul de angajaţi care mai activează în acest domeniu fiind cu puţin peste 10.000 de persoane.
    Pentru industria berii, 2010 a fost momentul în care s-au oprit liniile de producţie la Haţeg (fabrică deţinută de Heineken), la Blaj (fabrică deţinută de Bergenbier) şi Cluj (aflată în proprietatea Ursus).

    SINERGII ŞI EFICIENTIZARE. DAR….
    „Nu cred că e o recrudescenţă în ce priveşte închiderile de fabrici. Multinaţionalele îşi regândesc strategia pentru a obţine reduceri de costuri şi sinergii„, afirmă Dragoş Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. El dă ca exemplu domenii ca auto sau farma, în care în ultimii ani s-au închis zeci de fabrici la nivel mondial, iar zeci de mii de oameni au rămas pe drumuri.

  • China revendică prima poziţie în topul schimburilor comerciale, depăşind pentru prima dată SUA

     Importurile au crescut în decembrie cu 8,3%, cea mai puternică ascensiune din ultimele cinci luni, indicând că cererea internă va sprijini creşterea economică, transmite Bloomberg.

    Totodată, exporturile au urcat cu 4,3% în ultima lună a anului, cifră care ar putea fi însă distorsionată de fenomenul facturilor false, utilizate pentru a evita controlul strict asupra circulaţiei capitalului şi pentru a profita de pe urma aprecierii monedei naţionale.

    Excedentul comercial al Chinei a fost de 25,6 miliarde de dolari în decembrie şi de 259,75 miliarde de dolari pe ansamblul anului trecut, cel mai ridicat nivel din 2008.

    Astfel, guvernul chinez a revendicat vineri titlul de cel mai mare importator şi exportator de mărfuri la nivel mondial, depăşind pentru prima dată SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a scăzut în primele 11 luni din 2013. Exportul a crescut cu 9%

     Astfel, exporturile FOB au însumat 201,93 miliarde lei (45,7 miliarde euro), iar importurile CIF 224,89 miliarde lei (50,9 miliarde euro).

    Comparativ cu primele 11 luni din 2012, exporturile au crescut cu 8,2% la valori exprimate în lei (9% în euro), iar importurile au scăzut cu 0,3% în lei (au crescut cu 0,4% la valori exprimate în euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF s-a plasat astfel la 22,96 miliarde lei (5,19 miliarde euro), mai mic cu 16,08 miliarde lei (3,55 miliarde euro) decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2012.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 141,51 miliarde lei (32,04 miliarde euro) la expedieri şi de 170,99 miliarde lei (38,72 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,1% din exporturi şi 76,1% din importuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Japonezii tot încearcă să-şi urnească economia

    Importurile au crescut cu 2,2%, în timp ce exporturile s-au redus cu 0,6%. Investiţiile s-au majorat cu numai 0,7%, faţă de 4,4% în trimestrul precedent.

    Ryuzo Miyao, membru al consiliului Băncii Japoniei, a afirmat că “incertitudinile din mediul global”, îndeosebi disputele fiscale din SUA, periclitează şansele de relansare pentru economia niponă, unde parametrii urmăriţi de guvern (cererea internă, investiţiile, salariile în sectorul privat, inflaţia) întârzie să-şi revină.

    Banca n-a mai făcut nicio schimbare în politica monetară din aprilie, când s-a angajat să dubleze baza monetară în următorii doi ani, prin cumpărări agresive de active, spre a stimula economia grevată de deflaţie. Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, în special de o creştere a salariilor, spre a stimula consumul intern.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

  • Deficitul comercial a scăzut cu 42% la 9 luni, exporturi în creştere cu 8,8%, importuri mai mici

     Exporturile FOB au totalizat 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro), iar importurile CIF 179,22 miliarde lei (40,63 miliarde euro).

    Comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2012, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF a fost astfel de 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), mai mic cu 13,72 miliarde lei (3,06 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele trei trimestre ale anului trecut.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) a fost de 112,24 miliarde lei (25,45 miliarde euro) la expedieri şi de 136,41 miliarde lei (30,94 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 69,8% din total exporturi şi 76,1% din total importuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a scăzut în primele opt luni cu peste 40%. Exporturile au urcat cu 7,9%

     Exporturile FOB au totalizat 141,02 miliarde lei (32,02 miliarde euro), iar importurile CIF 157,5 miliarde lei (35,76 miliarde euro).

    Comparativ cu ianuarie-august 2012, exporturile au crescut cu 7,5% la valori exprimate în lei (7,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 1,3% în lei (0,8% în euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF a fost astfel de 16,48 miliarde lei (3,74 miliarde euro), mai mic cu 11,81 miliarde lei (2,63 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele opt luni ale anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro