BusinessMagazin

Tag: important

  • Tânăra responsabilă de creditele acordate populaţiei într-o întreagă regiune pentru una dintre cele mai mari bănci din România

    Rol ocupat în companie: Coordonez activitatea de retail a 65 de agenţii şi 400 de angajaţi. Cel mai important obiectiv este motivarea şi dezvoltarea personală şi profesională a colegilor mei. Am reuşit să aducem mai aproape managerii de echipe, să împărtăşim idei la orice nivel, să fim deschişi, să identificăm soluţii acolo unde lucrurile pot fi îmbunătăţite şi să reuşim să ne adaptăm în orice context. Atmosfera plăcută, un mediu deschis care încurajează recunoaşterea performanţelor, transparenţa şi suportul oferit colegilor, indiferent de nivel, au creat mediul în care orice colaborator poate atinge performanţă.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Am intrat în organizaţie la 23 de ani. Am ocupat diverse roluri, atât în zona zona businessului de retail, cât şi în zona de corporate (administrator operaţiuni, back office persoane juridice, consilier persoane juridice, director de agenţie, director de express grup, director regional small business grup constanta, director regional retail grup constanta, director regional retail, regiunea sud-est). Cea mai importantă provocare a fost coordonarea la nivelul regiunii a noului segment Small Business, în 2014, când am avut posibilitatea să organizez de la zero un segment important al băncii. În 2016, a urmat o nouă provocare, preluarea coordonării activităţii de retail a regiunii Constanţa, cu patru judeţe coordonate (Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi). Aici am îndrăgit segmentul affluent (clienţii de top ai băncii), unde, împreună cu 12 manageri, am reuşit să atragem cei mai importanţi clienţi ai regiunii. Din 2018, coordonez activitatea retail în regiunea sud-est. Celor 4 judeţe coordonate, s-au adăugat în 2018 judeţele Buzău şi Vrancea, odată cu preluarea coordonării activităţii de retail în regiunea de sud-est.
    Rolul propus pentru anul 2030: În 2030 mă văd tot în BRD, perfecţionând experienţa clienţilor şi performanţa businessului. Ultimele luni ne-au ajutat să fim mult mai agili în implementarea cu succes şi foarte rapid a unor noi programe şi aplicaţii informatice menite să îmbunătăţească experienţa clienţilor cu banca.
    CEO/Antreprenor admirat: Prin prisma poziţiei ocupate, am avut plăcerea să întâlnesc oameni minunaţi şi businessuri de succes, cu care BRD a fost partener în dezvoltarea afacerilor. Admir afacerile de familie şi este o reală plăcere să ascult poveştile oamenilor de succes, pasiunea cu care lucrează, entuziasmul, dedicarea. 

    Profilul Cristinei Labeş a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.

  • Ce locuinţe caută românii în pandemie?

    Situaţia de Work-from-Home în care se află mulţi dintre angajaţi vine cu un impact şi asupra pieţei rezidenţiale. După o perioadă în care unii dintre noi am petrecut mai mult de 90% din timp acasă, priorităţile în materie de amenajare, dar şi aspiraţiile când vine vorba de locuinţele noi s-au schimbat. Cum au evoluat preferinţele cumpărătorilor de locuinţe din Europa şi, mai ales, din România în ultimele luni, a povestit în cea mai recentă ediţei a webinarului Real Estate. Real Talk. by Storia.ro Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul companiei de consultanţă în imobiliare JLL România. 

    „Suntem o ţară de proprietari, dar nu neapărat pentru că suntem bogaţi sau pentru că avem o obsesie să deţinem imobile, ci tocmai pentru că avem resurse limitate şi vrem să ne asigurăm un minimum de confort şi de stabilitate”, răspunde Andreea Hamza,  Senior Director Living la compania de consultanţă în imobiliare JLL România, pe care am întrebat-o care este explicaţia statutului de proprietar în care se regăsesc mulţi dintre români.

    Ea precizează că lucrurile stau diferit în alte ţări europene şi mult mai mulţi oameni închiriază în loc să cumpere pentru că sunt şi încurajaţi de către stat să procedeze astfel: spre exemplu, în Olanda, statul subvenţionează o parte din chirie. De asemenea, legile protejează mult mai bine chiriaşii, în timp ce la noi majoritatea locuinţelor sunt deţinute de persoane fizice, nu de companii sau de investitori instituţionali. Aceste locuinţe de închiriat din statele vestice aduc astfel şi mai multă siguranţă, cu contracte mai clare şi pe termen mai lung precum şi pachete de servicii suplimentare.

    Există însă şi asemănări în comportamentul celor care caută locuinţe pretutindeni: „Atât în cazul românilor, cât şi în restul Europei, decizia de a cumpăra sau de a închiria este una raţională, nu neapărat o obsesie sau care să ţină de o mentalitate colectivă”. Andreea Hamza este însă de părere că lucrurile se schimbă, iar pe termen mediu şi lung va creşte şi ponderea investitorilor instituţionali în piaţa locală, ceea ce va fi sănătos pentru piaţă şi va aduce beneficii utilizatorilor finali. Specialistul în real estate face şi câteva precizări referitoare la modul în care ar trebui interpretat procentul numărului mare de proprietari din România. „Procentul de unităţi aflate în proprietate la noi este foarte mare – cred că ultimele statistici arătau 96%, dar asta nu înseamnă că 96% din populaţia adultă are o locuinţă în proprietate, ci de fapt ne arată că 96% din locuinţele existente sunt deţinute de proprietari”, explică ea.

    De asemenea, Andreea Hamza aminteşte şi de modul în care românii au ajuns la un grad de proprietate atât de mare. „Acest procent, la rândul lui, este artificial – ne amintim că până în 1989 statul era unicul proprietar al acestor imobile (vechi n.red), eram exact la polul opus faţă de situaţia de acum. La un moment dat, după 1989, statul a decis să vândă stocul de locuinţe către cetăţeni la preţuri foarte atractive. Prin urmare oamenii au cumpărat imobilele, au devenit proprietari; nu putem vorbi neapărat despre o obsesie a românilor.”

    Pe de altă parte, punctează specialistul în imobiliare, o statistică pe care o consideră importantă este cea care ne arată că suntem foarte înghesuiţi în aceste locuinţe: „Sunt mulţi tineri adulţi care locuiesc cu părinţii sau cu bunicii, cu alte rude, iar majoritatea locuinţelor existente sunt relativ mici ca suprafeţe şi ca număr de camere, aceasta este realitatea”.
    Andreea Hamza mai spune însă că această situaţie a evoluat de-a lungul ultimilor ani, odată cu apariţia dezvoltărilor imobiliare noi, însă – „Noi vorbim în continuare în număr de camere, faţă de alte ţări unde se vorbeşte de număr de dormitoare. Mulţi dintre noi dormim şi în living, în fosta sufragerie”. Astfel, în timp ce în România suprafaţa locuibilă medie este undeva la 46 de metri pătraţi, media la nivelul Uniunii Europene este de 102 de metri pătraţi.
    „Suprafeţele sunt strâns legate de preţ – sau invers – lucrurile se rezumă totuşi la puterea de cumpărare a populaţiei, astfel că nu ne aflăm în momentul în care să ne permitem suprafeţe foarte mari, dar trendul este ascendent. Vesticii cumpără case mai mari, la preţuri mai mari, dar într-un număr mai mic”, adaugă Hamza.

    Cum s-au schimbat apetitul românilor pentru locuinţe şi preferinţele legate de spaţiile de locuit? „Acest nou context a redefinit anumite aspecte legate de locuinţă, îndeosebi în ideea optimizării spaţiilor. Ceea ce s-a schimbat atât în România, cât şi în Europa, este nevoia care a devenit esenţială a cumpărătorilor, de a avea un spaţiu dedicat muncii de acasă – ştim cu toţii de ce am experimentat obligat forţat acest lucru – referindu-ne la unele industrii.”
    Un alt aspect esenţial care s-a schimbat este, potrivit Andreei Hamza, existenţa unor spaţii exterioare cât mai generoase – terase, grădini – per ansamblu, creşterea gradului de confort al locuinţelor căutate. „Acum casa a devenit mult mai importantă decât înainte, am fost nevoiţi să ne petrecem poate 90% din timp acasă, prin urmare creşterea gradului de confort este cea mai normală reacţie”, punctează Andreea Hamza. Ca urmare a contextului, a crescut deopotrivă interesul pentru case individuale, case cu grădini şi au devenit mai importante, de asemenea, şi facilităţile din apropiere.
    De altfel, potrivit unui studiu realizat pe un eşantion de peste 25.000 de persoane, în luna iunie 2020, pe utilizatorii Storia.ro şi OLX, doar 16% dintre cei care voiau să cumpere o locuinţă înainte de izbucnirea crizei de COVID-19 au declarat că au încetat să mai caute în această perioadă. Comportamentul potenţialilor cumpărători s-a modificat după criza COVID-19, în sensul că dintre cei care voiau să cumpere o casă, 66% şi-au menţinut această opţiune, 13% au renunţat să mai caute, 15% oscilează acum între apartament şi casă, 4,2% sunt interesaţi să închirieze o locuinţă, iar 3% vor să cumpere un apartament. În cazul celor care doreau un apartament, 43% şi-au păstrat intenţia, 16% au renunţat momentan la planurile de investiţie, în timp ce 25% oscilează acum între a achiziţiona un apartament sau o casă, 7,4% vor acum să cumpere o casă, iar 1% intenţionează să se mute cu chirie.
    Rezultatele studiului arată că cele mai importante aspecte care sunt luate în calcul la alegerea unei locuinţe sunt, în ordinea preferinţelor: compartimentarea eficientă, calitatea construcţiei şi a finisajelor, existenţa unui spaţiu exterior (grădină / terasă), confortul sporit (luminozitate, izolaţie, intimitate etc.), existenţa spaţiilor anexe (locuri de parcare, boxe).
    Când vine vorba despre situaţia de la nivel european, Andreea Hamza spune că exact aceiaşi factori s-au schimbat şi acolo – la care se adaugă necesitatea existenţei unei conexiuni foarte bune la internet: „Ei nu sunt atât de privilegiaţi ca şi noi la acest ultim capitol, iar în top trei nevoi ale cumpărătorilor în Europa se află: prezenţa unui spaţiu destinat muncii de acasă, spaţii exterioare şi conexiune la internet foarte bună”.

    Preţul este mereu un subiect fierbinte în piaţa rezidenţială şi au existat chiar o serie de predicţii ale prăbuşirii preţului imobilelor în contextul COVID-19, prin asemănarea cu criza anterioară. Andreea Hamza este însă de părere că premisele celor două momente sunt diferite, la fel şi nivelul de dezvoltare a pieţei din perioada 2008-2009, prin comparaţie cu cel de acum: „Criza din 2008 venea după un boom incredibil cu care nu ne-am mai confruntat şi cred că nici alte ţări nu l-au mai simţit – pe când acum piaţa este mult mai aşezată, a evoluat foarte sănătos, cred că piaţa este mult mai stabilă acum, iar nevoia de case acum este mult mai justificată”.
    Andreea Hamza apreciază că evoluţia preţurilor va fi diferită în funcţie de segmentul de cumpărători la care ne referim. „Sunt cumpărători care vor fi afectaţi de creşterea ratei şomajului şi care probabil nu se vor mai putea califica pentru un credit ipotecar şi aici probabil cererea va scădea şi, implicit, şi preţurile”. Pe de altă parte, există şi o categorie de clienţi mai puţin afectaţi – spre exemplu, cei din segmentul high end, care potrivit Andreei Hamza, chiar profită să facă aceste investiţii. „Ca trend general nu cred că se vor înregistra scăderi foarte mari, dar este încă prematur să ne exprimăm – nici nu ştim când se termină pandemia, nici nu ştim ce va urma. Nu cred însă că va exista o prăbuşire similară crizei anterioare – fundamentele pieţei sunt mult mai sănătoase mai solide şi mai stabile, iar produsele sunt mult mai bine aliniate cu nevoile cumpărătorilor.”
    Ea aminteşte de asemenea şi că în 2007, suprafeţele apartamentelor deveniseră extraordinar de mari – două camere ajungeau să aibă 80 – 90 de metri pătraţi, iar implicit şi preţurile erau foarte mari, or acum nu mai este cazul. „Mai există şi partea de facilităţi din cadrul ansamblurilor rezidenţiale care se îmbunătăţeşte de la an la an, dezvoltatorii încercau mereu să vină cu ceva nou, să ofere cât mai mult cumpărătorului, în 2007  – erau puţine proiecte care se diferenţiau şi care erau făcute aşa – acum sunt mult mai multe”.
    Astfel, precizează ea, oferta din categoria cumpărătorilor cu venituri mici – locuinţele cu preţuri de sub 1.000 de euro/mp sau în jur de 1.000 -1.300 de euro/mp, sunt mai expuse la aceste fluctuaţii economice – dar evoluţia va depinde foarte mult şi de măsurile guvernamentale care se vor implementa. Spre exemplu, programul Prima Casă, care a urmat crizei financiare din 2008-2009 – a readus la viaţă piaţa imobiliară: „Piaţa poate fi uşor ghidată prin măsuri guvernamentale, aşa că sunt şanse să nu fie atât de mare impactul – deocamdată nu avem scăderi masive de preţ, au apărut doar promoţii sau discounturi, dar nu au scăzut neapărat preţurile de listă pentru proiecte – încă lumea nu este speriată şi nu şi-a retras intenţiile de cumpărare, observă ea. Andreea Hamza se fereşte să facă predicţii referitoare la scăderea propriu-zisă a preţurilor, însă nu crede că aceasta va depăşi 3-5%.
    În ceea ce îi priveşte pe dezvoltatori, Andreea Hamza este de părere că va exista o concentrare pe optimizare, în contextul în care suprafeţele nu pot fi mărite: „Ideal ar fi să avem suprafeţe mai generoase, terase mari, o zonă de lucru de acasă – un birou în cadrul locuinţei, iar toate acestea implică suprafeţe mai mari – dacă ar fi să le faci cu uşurinţă, de aceea, în primă fază, dezvoltatorii se vor canaliza pe optimizarea cât mai bună a spaţiilor ca să nu influenţeze foarte mult preţurile de vânzare – degeaba ai produsul dacă nu ai şi clienţii care şi-l permit”.

    În acest nou context, cât de valabilă mai este deviza „Location, location, location”? „În fond nu cumpărăm doar nişte pereţi, amplasamentul va conta întotdeauna. Cumpărăm o locuinţă cu toate facilităţile din jurul ei. Evident, sperăm ca acestea să fie cât mai multe.” „Poate expresia «location, location, location nu va mai fi atât de importantă» – vor conta şi lucrurile menţionate mai devreme”.
    De altfel, Andreea Hamza aminteşte de studii realizate anterior de JLL la nivel european, din care reiese că dacă anterior a existat un trend ascendent pentru nevoia cumpărătorilor de a avea locuinţa amplasată lângă mijloacele de transport fiindcă de acolo se poate ajunge oriunde, acum a scăzut importanţa acestui criteriu. „E clar că locaţia pierde puţin teren în beneficiul suprafeţelor mari, al plusului de confort. Confortul e diferit pentru fiecare dintre noi.”
    Pe de altă parte, crede că nu vom lucra de acasă pentru totdeauna sau non stop – cu siguranţă vom avea nevoie să venim şi la birou şi să existe şi această parte de interacţiune cu colegii, socializare umană cu clienţii – când se va putea, bineînţeles. „Depinde de la business la business şi de la companie la companie, fiecare cu businessul ei şi cu profilul de angajaţi al ei.” Chiar dacă nu poate anticipa când va ajunge şi piaţa locală la nivelul celor vestice, Andreea Hamza crede că generaţiile următoare se vor orienta mai mult înspre piaţa chiriilor, în dorinţa lor de flexibilitate: „Cred că generaţiile care vin acum din urmă sunt mult mai înclinate spre acest cult al chiriei, pentru ei contează foarte mult mobilitatea, flexibilitatea – şi eu cred că ei vor schimba uşor regulile pieţei şi vor cizela şi proprietarii care la rândul lor sunt în acest moment prea ataşaţi de proprietate, uneori încalcă regulile elementare de intimitate, de pildă. De asemenea, un număr mai mare de investitori instituţionali care se uită din ce în ce mai atent pe piaţa din România pentru a-şi crea portofolii  de apartamente de închiriat vor ajuta mai mult piaţa pentru că vor veni cu condiţii mai bine definite, cu contracte mai solide – cred că tot spre beneficiul utilizatorilor, chiriaşilor va fi şi această schimbare, care va veni foarte curând”. 

    Sunt permanente sau temporare schimbările pieţei imobiliare aduse de pandemia de COVID-19?
    Eu cred că aceste schimbări vor rămâne şi întotdeauna vom avea în minte – dacă se mai întâmplă încă o dată o astfel de situaţie. „Eu ce fac? – Mai bine să fiu acoperit.“ Încet, încet vom reveni la vechile obiceiuri, cu statul în trafic şi cu petrecerea timpului mai mult în afara casei decât acasă, cum era mai demult, dar cu siguranţă vom fi mai atenţi în alegerea unei locuinţe acum şi vom ţine cont de factorii despre care spuneam – optimizarea spaţiilor, suprafeţe mai generoase pentru terase şi grădini, existenţa facilităţilor în imediata apropiere.

    Cum sunt preţurile locuinţelor „vestice” comparativ cu ale românilor?
    În Germania, preţurile pentru apartamentele care se adresează clasei medii pot ajunge de la 5.000 la 8.000 de euro pe metrul pătrat. Dar sunt proiecte şi zone şi la noi care au ajuns să vândă sau să vrea să vândă apartamente la preţuri similare cu marile capitale din Europa – piaţa noastră de high end vrea să ajungă tot acolo. Sunt şi la noi proiecte rezidenţiale unde preţurile ajung la 7.000 de euro/mp. În zona Primăverii, Kiseleff, zonele de high end, vorbim despre proiecte de două-trei milioane de euro.

    Cum va arăta piaţa rezidenţială la cinci ani post-pandemie?
    Cred că deja ne vom fi obişnuit cu criteriile despre care spuneam, cu existenţa biroului în cadrul locuinţei, cu suprafeţe şi grădini ca parte din compartimentarea apartamentului – aşa cum spuneam, locaţia nu va mai fi la fel de importantă, dar va rămâne totuşi un factor de decizie major. Nu ştiu cum vor evolua preţurile sau cererea şi oferta fiindcă, aşa cum spuneam, sunt foarte mulţi factori pe care nu putem să îi stabilim acum, dar în continuare vom avea fundamente stabile şi vom merge înainte cu dezvoltările, cu vânzările, cu îmbunătăţirea constantă a produselor, apartamentelor sau caselor. Sunt sigură că lucrurile se vor îmbunătăţi constant, la fel cum s-a întâmplat de la an la an şi până acum. 

    Real Estate. Real Talk. este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

  • Servicii şi strategii noi pentru nevoi schimbate

    „Comportamentul de cumpărare al clienţilor vechi nu s-a schimbat semnificativ, doar că s-a ajustat în funcţie de tipul de activitate a fiecăruia. Înainte de pandemie clienţii aveau activităţi de birou şi de recreere, iar serviciile de curăţătorie erau implicit necesare. Dacă înainte un client cu abonament premium consuma 1,5 abonament lunar, în perioada stării de urgenţă consumul de abonamente a scăzut la 0,75 abonamente/lună/client”, notează Cristina Tarasevici, cofondator al Blue Lagoon Clean.

    Lanţul de curăţătorii ecologice a fost lansat în 2013, iar investiţia în deschiderea primului punct de lucru s-a ridicat la 100.000 de euro. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de lei, iar pentru 2020 estimările iniţiale vizau o creştere de până la 4,7 milioane de lei şi o creştere de 50% a profitului. Estimările după începutul pandemiei situează însă cifra de afaceri în jurul valorii de 3 milioane de lei, iar „din punct de vedere al profitabilităţii, luăm toate măsurile necesare astfel încât să nu avem o valoare negativă, deşi pierderile până în acest moment depăşesc 500.000 de lei”, spune Vlad Elias.

    O scădere semnificativă a fost înregistrată şi pe segmentul clienţilor noi, „acei clienţi care abia începeau să folosească serviciile de curăţătorie în general”. Potrivit Cristinei Tarasevici, schimbarea de comportament în rândul acestora a fost cauzată de incertitudinea veniturilor după pandemie. O altă modificare constatată a fost migrarea clienţilor de la punctele de lucru către serviciul de colectare şi livrare gratuită. „Odată cu pandemia am reuşit să adăugăm un segment de clienţi care să aibă certitudinea dezinfectării hainelor, cerinţă pe care o putem satisface în condiţiile în care la începutul lunii martie am schimbat detergenţii folosiţi în procesul de curăţare, aceştia având avizul Ministerului Sănătăţii”, adaugă antreprenoarea.

    Chiar şi pe perioada stării de urgenţă, toate unităţile companiei au rămas deschise. În prezent businessul funcţionează prin trei centre, două în Bucureşti şi unul în Pantelimon – „cel mai mare din sud-estul Europei”, dar serviciile afacerii sunt disponibile pe întreg teritoriul Capitalei şi în Ilfov, în limita a 15 kilometri, prin serviciul de colectare şi livrare gratuită. Produsele aduse cel mai des la curăţat în unităţile Blue Lagoon Clean sunt: cămăşile, costumele, rochiile şi gecile. Din totalul vânzărilor, articolele de casă reprezintă 30%, în special covoarele, lenjeriile, perdelele şi draperiile.
    Pentru a depăşi provocările aduse de scăderea cererii, una dintre strategiile businessului a fost să lanseze un serviciu adiţional celui de bază: „Le-am oferit clienţilor posibilitatea să le facem cumpărăturile de fiecare dată când apelau la serviciile noastre de curăţătorie. Astfel am răspuns la două nevoi – cea legată de dezinfectarea articolelor de îmbrăcăminte, dar şi cea de distanţare socială.”

    De asemenea, în primăvară compania a dezvoltat un kit de lămpi germicidale, idee născută din „nevoia de a ne asigura că putem desfăşura activitatea în siguranţă atât pentru clienţi, cât şi pentru angajaţi”, spune Vlad Elias. La momentul respectiv, achiziţia unei lămpi UVC de capacitate mică, de 36W, se ridica la peste 3.000 de lei, „fără a avea o automatizare care să o facă utilizabilă în condiţii de siguranţă”. Produsul nou-dezvoltat are însă un preţ mai mic, de 2.400 de lei, dar şi o putere mai mare, de 110W. Lansarea noului model de lămpi nu a fost lipsită de provocări. „Iniţial am încercat să importăm piesele necesare, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece termenele de livrare ar fi fost foarte lungi. Ne-am documentat şi am comandat toate piesele necesare din România, aspect care a generat însă un cost mare de producţie.”

    Din rândul altor investiţii bugetate pentru acest an, antreprenorul spune că planurile pentru 2020 prevedeau finalizarea unei aplicaţii ERP/CRM destinată gestionării companiei şi a relaţiei cu clienţii. „Până în martie am reuşit să finalizăm penultimul modul, cel de facturare, urmând ca modulul ce conţine aplicaţia de plasare a comenzilor pentru client să fie gata până la finalul anului.” Investiţia totală în produs a depăşit 25.000 de euro şi reprezintă axul central al dezvoltării viitoare a companiei, atât prin puncte de lucru proprii, cât şi prin francize. Potrivit lui Elias, investiţia într-un punct de procesare într-un centru comercial se ridică la 100.000-120.000 de euro, în timp ce investiţia într-un centru de preluare în sistem de franciză se ridică la 15.000-20.000 de euro. „Dacă discutăm despre un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon, investiţia depăşeşte 600.000 de euro.”
    Tot pentru anul în curs reprezentanţii businessului au în vedere începerea demersurilor pentru construcţia unei hale de procesare, care, ţinând cont de situaţia economică actuală, va fi cel mai probabil finalizată la sfârşitul anului viitor, investiţia ridicându-se la 500.000 de euro. Pe termen mediu şi lung, obiectivele companiei sunt: să devină prima opţiune a clienţilor în materie de servicii profesionale de curăţătorie, dar şi să deschidă un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon în fiecare sector din Bucureşti, lucru care se va concretiza „în funcţie de abilitatea de a atrage un investitor strategic”. În ceea ce priveşte extinderea în afară Capitalei, aceasta se va face în sistem de franciză.

  • Povestea românului care face business pe două continente. Cum a ajuns să îşi ducă afacerea în SUA

    Pasionat încă din copilărie de programare, antreprenorul Bogdan Liţescu a hotărât să îşi dezovlte şi cariera în jurul liniilor de cod. Dar nu s-a mulţumit cu un job într-o corporaţie, ci şi-a fondat propriul business, start-up-ul Plant an App, cu care participă la cele mai importante evenimente internaţionale de tehnologie.

    „Deşi am trecut prin patru facultăţi, sunt autodidact. Am învăţat programare singur acasă începând de pe la 12 ani. Am monetizat repede acest talent prin meditaţii, freelancing şi, ulterior, am ocupat poziţii de programator şi project manager la Avira şi Bitdefender. În 2006 am căpătat curajul să devin antreprenor.

    Am înfiinţat trei companii de-a lungul timpului în România, Singapore şi SUA. Când reuşesc să mă detaşez, îmi place să optimizez, să călătoresc, să cânt la tobe, să merg cu motocicleta, să investesc la bursă, să mă uit la filme şi chiar să mai programez câte ceva”, se autodescrie Bogdan Liţescu, fondatorul start-up-ului Plant an App.

    Businessul a fost lansat la sfârşitul anul trecut, iar principala sa sursă de venit reprezintă vânzarea de abonamente care oferă acces la platforma de dezvoltare rapidă de aplicaţii Plant an App. Pe lângă acestea, businessul oferă şi servicii conexe, cum ar fi pachete de training, crearea de prototipuri funcţionale de aplicaţii şi, uneori, chiar implementarea la cheie a unei aplicaţii software. În prezent, produsele standard ale companiei se încadrează într-o marjă de preţ cuprinsă între 2.000 şi 24.000 de dolari, în funcţie de complexitatea serviciilor oferite, dar pot fi şi personalizate conform nevoilor clientului. 

    Platforma are în prezent subscripţii în valoare de 200.000 de dolari şi a generat alţi 100.000 de dolari din servicii conexe. „Această creştere a fost favorizată de contextul de transformare digitală accelerată determinată de pandemia de COVID-19. Ne aşteptăm ca acest trend să continue şi avem ca obiectiv să atingem venturi de 500.000 de dolari până la sfârşitul anului.” La începutul acestui an, compania a participat, alături de alte 28 destartup-uri din întreaga lume, la a 26-a ediţie a acceleratorului de business „500 Startups” din San Francisco, SUA.

    Deşi s-a înfiinţat oficial în 2019 şi a fost lansat public anul acesta, Liţescu spune că istoria start-up-ului său începe în 2009. „La vremea aceea încă programam zi de zi şi am observat un mare neajuns. Mare parte din codul pe care îl scriam mai fusese scris de multe de ori înainte de către mine şi de alţi programatori din întreaga lume. Astfel, am căutat moduri de a optimiza procesul de dezvoltare de software în aşa fel încât să mă bazez mai mult pe componentele reutilizabile create de mine.”

    La începuturile businessului principalele investiţii, au fost „timpul meu şi un laptop”, nefiind necesară o investiţie financiară substanţială „pentru a realiza că problema pe care o rezolvam şi soluţia oferită de mine era la mare căutare”. A publicat aşadar, acele componente reutilizabile pe un marketplace internaţional şi vânzările au luat avânt.

    „Veniturile creşteau de la lună la lună, iar în 2014 eram deja liderul incontestabil pe acea piaţă. Astfel, din dorinţa de duce acest mod de dezvoltare software la un cu totul nou nivel, în 2017 a luat naştere ideea de Plant an App.” Antreprenorul a gândit noul produs drept o platformă care permite atât programatorilor, cât şi oamenilor cu mai puţine competenţe tehnice să colaboreze pentru construirea de aplicaţii necesare pentru funcţionarea unei afaceri. „Programatorii ne îndrăgesc pentru că platforma le eliberează timpul astfel încât să scrie doar codul foarte specific aplicaţiei, iar oamenii nontehnici pentru că pot să îşi facă singuri modificări minore asupra structurii datelor şi a proceselor”, notează el.

    De-a lungul timpului, principalele provocări cu care s-a confruntat au ţinut mereu de scalarea afacerii. „Poate că cel mai important aspect este echipa. Mi-a luat mulţi ani să o formez şi să o maturizez, să creez o cultură bazată pe iniţiativă, comunicare şi încredere în misiunea noastră. Este o muncă care nu se termină niciodată. În acest moment, mă ocup de creşterea unei echipe în Statele Unite ale Americii şi de extinderea sa cu oameni de vânzări. Este o nouă provocare şi în multe privinţe simt că o iau de la capăt pentru că este o altă cultură, pe un alt fus orar şi cu alte aşteptări.”

    Compania a ajuns în prezent la peste 4.000 de clienţi, exclusiv pe segmentul B2B, dintre care aproximativ 75% sunt din Statele Unite, unde Plant an App a deschis două birouri, în San Francisco şi Saint Louis, iar ceilalţi din Europa de Vest, Africa de Sud, Australia şi Noua Zeelandă. În România businessul colaborează cu aproximativ zece companii. „Avem trei tipuri de clienţi. În prima categorie se află firmele care oferă servicii de dezvoltare software, cum ar fi integratorii de sistem, consultanţii sau firmele de outsourcing. Aceştia folosesc platforma noastră pentru a livra software personalizat beneficiarilor finali. 

    În cea de a doua categorie se află firmele mari de tip Enterprise din diverse industrii, cum ar fi sănătate (JSI Research Institute, Omnicell, Vail Health EVBH), financiar (Equifax), educaţie (University of Idaho, Concordia University Irvine, Fredonia State University of New York, Omaha Public Schools), administraţie locală (Town of Brookhaven New York, LA County, Harris County, Texas, Leon County Florida) sau guvern (Ministry of Justice and Law, Colombia, Government of South Australia). Cea de-a treia categorie este reprezentată de întreprinderi mici şi mijlocii care caută să îşi digitalizeze afacerile sau să îşi optimizeze procesele. De obicei, aceste companii nu au echipe de dezvoltare şi apelează la noi ca să îi ajutăm fie cu implementarea sistemului, fie cu găsirea unui partener potrivit”, explică Liţescu.

    Compania are 22 de angajaţi în SUA şi România. „În contextul pandemiei, am decis ca toţi colegii să poată lucra de acasă. Biroul este în continuare deschis şi dotat corespunzător situaţiei, astfel că cine preferă sau are întâlniri poate accesa spaţiul.“ 

    În privinţa competitorilor, antreprenorul spune că, în zona de aplicaţii de business în care se poziţionează Plant an App, cei mai relevanţi competitori sunt Mendix, Outsystems, Microsoft PowerApps, Appian.

    Businessul are în lucru şi o campanie de equity crowdfunding, care va fi lansată în luna septembrie a acestui an. „Suntem în discuţii cu mai mulţi investitori pentru a atrage capitalul necesar pentru accelerarea vânzărilor.”
    Potrivit lui Liţescu, principala schimbare pe care pandemia generată de COVID-19 a adus-o în parcursul start-up-ului este legată de investiţii.

    „Plănuiam să ridicăm o rundă de finanţare din Silicon Valley, unde mă şi aflam alături de colegii mei când a început pandemia, dar ne-am întors subit în ţară şi am amânat aceste planuri.” Noua strategie, adaugă el, a fost de a schimba focusul pe a aduce clienţi noi în platformă, astfel încât să poată continua creşterea din veniturile generate din vânzări. „Investim în continuare masiv în dezvoltarea de funcţionalităţi şi sisteme noi în platformă care să deservească utilizatorii.

    La jumătatea lunii august vom lansa portalul pentru comunitate unde utilizatorii noştri vor putea colabora între ei, dar şi cu echipa Plant an App. Vom adăuga ulterior alte informaţii care să ofere transparenţă în evoluţia platformei. Vom publica acolo roadmap-ul produsului, noutăţi, video-uri de training şi altele. Facem investiţii mari şi în dezvoltarea infrastructurii de cloud, astfel încât să putem oferi din nou un plan gratuit prin care oricine poate evalua platforma.”

    În urmă cu câteva săptămâni el a început şi un webinar săptămânal destinat comunităţii Plant an App, denumit Low-Code Cafe. „Este un eveniment hands-on, în care construim aplicaţii şi dezbatem subiecte interesante legate de piaţa de low-code şi Plant an App.”

  • CATALOGUL „CELE MAI RESPONSABILE COMPANII DIN ROMÂNIA” – Ediţia 2020

    În acest anuar, vom publica răspunsurile companiilor la întrebări referitoare la obiectivele proiectelor de CSR, etapele realizării acestora, cât şi bugetele alocate pentru acestea.
    Exemplele prezentate sunt poate mai importante ca niciodată în contextul în care ne aflăm, când solidaritatea este de bază pentru supravieţuirea businessurilor, dar şi pentru bunul mers al societăţii. Detalii despre acest proiect puteţi afla pe site-ul Business MAGAZIN, precum şi la adresele ioana.matei@businessmagazin.ro, andra.stroe@businessmagazin.ro.

  • Mirela Raicu, partener fondator ESOP: „În antreprenoriat, energia implicată şi puterea de muncă sunt esenţiale”

    O schimbare importantă de mentalitate este cea mai recentă reuşită a Mirelei Raicu: „În antreprenoriat, energia implicată şi puterea de muncă sunt esenţiale. Există însă şi alte aspecte cel puţin la fel de importante. Am iniţiat recent alături de ceilalţi parteneri din echipa de management ESOP o schimbare de mindset: o analiză mai atentă a segmentelor de business pe care activăm şi o concentrare pe cele ce răspund obiectivelor noastre pe termen lung. Am realizat în felul acesta o eliberare de timp şi energie pentru întreaga echipă, iar rezultate mult mai eficiente sunt deja vizibile”. Mirela Raicu este de părere că, în cele din urmă, abilitatea de a rezolva problemele şi nevoile clienţilor în zona ta de expertiză primează în faţa oricăror diferenţe de gen în mediul de afaceri din România. Totuşi, crede că „femeile au în mod natural înclinaţii către abordări mai prudente, diplomate şi mai incluzive”. În ceea ce priveşte echilibrul între viaţa personală şi profesională, acesta este, crede ea, un obiectiv extrem de important: „Cred că o viaţă profesională eficientă îşi are temelia pe o viaţă personală sănătoasă”.

    Profilul Mirelei Raicu a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Femeia responsabilă de unul dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România: „Trăim într-o epocă a şanselor egale”

    Fulga Dinu conduce din 2018 operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei austriece de dezvoltare imobiliară Immofinanz şi e responsabilă de administrarea unuia dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România, care cuprinde, printre altele, clădirile de birouri Iride Business Park, Metroffice, S-Park, Victoria Park, Băneasa Airport Tower şi centre comerciale în Cluj-Napoca, Piteşti, Constanţa şi Baia Mare. Dintre realizările recente, aminteşte modernizarea din 2019 a VIVO! Cluj-Napoca, deja finalizată, şi cea a clădirilor de birouri Irode, aflată în curs de desfăşurare. Crede că în domeniul în care activează, o femeie poate fi chiar avantajată. „Se întâmplă ca traseul meu profesional să fi parcurs domenii considerate în mod tradiţional predominant masculine – bănci şi real estate. (…) Cred că nu contează dacă eşti bărbat sau femeie, în schimb este importantă abordarea profesională. Nu am considerat niciodată că aş fi putut fi tratată diferit dacă aş fi fost bărbat. Dimpotrivă, (…) în anumite situaţii, femeile sunt mult mai analitice decât bărbaţii, însă în acelaşi timp sunt şi mai emotive. Şi, cu siguranţă, femeile se bazează foarte mult pe instinct.”

    Profilul Fulgăi Dinu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Tânăra responsabilă de reabilitarea unuia dintre hotelurile istorice ale României

    Din rândul proiectelor în care s-a implicat recent, Ruxandra Căpuşan menţionează dezvoltarea brandului de catering premium Trufa, precum şi participarea, alături de tatăl şi fratele său, Nicolae şi Vlad Căpuşan, la reabilitarea hotelului Decebal din Băile Herculane, prin susţinerea activităţilor operaţionale şi gestionarea birocratică a proiectului.

    Ti TRUST INVEST  este o companie fondată în 1992 în Cluj Napoca de Nicolae Capuşan cu activităţi în importul de bunuri tehnologice în România, industrie uşoară, parcuri auto, turism & restaurante şi dezvoltare imobiliară. În ultimele luni au dezvoltat şi o sală de fitness în oraşul Turda, pe care se pregătesc să o lanseze.

    În ceea ce priveşte leadershipul feminin, ea a observat că, deoarece profilul de activitate al companiei noastre implică multe şantiere, uneori, pe această parte a businessului s-a lovit de uşoare ezitări şi superficialitate legate de interacţiunea cu anumiţi parteneri, furnizori sau angajaţi, dar consider că este de înţeles, deoarece există domenii unde, implicit, ponderea femeilor care profesează este mai mică în comparaţie cu cea a bărbaţilor.

    „Personal, cred că valoarea noastră, a femeilor (şi, de altfel, a oamenilor în general), este intrinsecă şi nu depinde de funcţia pe care o avem într-o companie, meseria practicată sau numărul de contracte semnate, ci mai degrabă de bun simţ, respect şi bunătate. Adevărata provocare nu cred că este să te remarci ca femeie, ci mai degrabă provocarea este să ai, ca om, bine întipărită în minte această credinţă. Majoritatea dezechilibrelor şi comportamentelor distructive apar în momentul în care ne ataşăm identitatea de un anumit task, de un anumit proiect şi ne evaluăm valoarea personală în funcţie de rezultatele aferente (care sunt variabile, uneori eşuăm, alteori câştigăm).” 

    Profilul Ruxandrei Căpuşan a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Antreprenoarea care face alături de sora ei designul unora dintre cele mai luxoase locuinţe de pe piaţa locală

    Lemon Interior Design, studioul de amenajări interioare înfiinţat de Cristina Căpitanu şi sora ei, Elena Oancea, s-a extins anul trecut şi în zona amenajărilor spaţiilor de lucru prin deschiderea diviziei Office. Finalizarea primului proiect, One North Gate, şi odată cu acesta redefinirea abordării de business a companiei, cât şi recunoaşterile internaţionale ale firmei se numără printre cele mai recente reuşite ale celor două surori. În continuare, şi-au propus să se concentreze pe creşteri, pe resursa umană, dar şi pe expansiunea Lemon în străinătate, atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel office. Cât priveşte managementul feminin, Elena Oancea observă că în continuare există o mentalitate bine înrădăcinată că bărbatul primează prin aptitudinile şi capacităţile lui. „În businessul pe care l-am pornit împreună cu Cristina vrem să credem altfel şi să demonstrăm că lucrurile relative nu pot fi explicate, ci doar contrazise. Aşadar, este vorba doar de percepţia personală. Noi din momentul asumării acestui business am ales să privim lucrurile dintr-o optică diferită şi să înţelegem că aptitudinile sunt cele care definesc un om, nu faptul că este bărbat sau femeie.” Meseria pe care cele două surori o au, aceea de designer de interior, presupune foarte mult lucru pe proiectare, implicare multă şi coordonare a echipelor de pe şantier, mers pe şantier, lucruri care nu se văd atunci când spunem „design”: „Este partea mai puţin poleită a meseriei, dar care îi dă totodată esenţa. Eu personal nu am simţit un dezavantaj în faptul că sunt femeie, dar am învăţat că în anumite situaţii este nevoie să fii ceva mai fermă”.

    Profilul Elenei Oancea a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Medic:Există o soluţie simplă prin care, în două săptămâni, să avem o îmbunătăţire a crizei sanitare

    Medicul Adrian Marinescu a spus la Digi24 că există o soluţie simplă prin care, în două săptămâni, să avem o îmbunătăţire a crizei sanitare.

    Conform medicului Adrian Marinescu, masca e cea mai importantă pentru că „e un lucru practic”: „Dacă ne gândim la celelalte măsuri, poate că distanţarea nu depinde doar de mine. Dacă sunt oameni mulţi în jurul meu poate că la un moment dat, chiar dacă îmi doresc, nu voi avea această distanţare”.

    Potrivit medicului, regulile de igienă sunt importante, dar sunt situaţii în care oamenii nu au la îndemână săpun sau soluţie dezinfectantă, însă au masca la îndemână. Dacă e folosită corect, reprezintă o barieră.

    „Peste tot în lume s-a ajuns la concluzia că reducerea ratei de infectare este foarte mare. Ce trebuie să înţelegem noi în Europa şi în primul rând este că într-adevăr, masca este cea care poate să facă foarte clar diferenţa. Şi poate să o facă repede. Nu de pe o zi pe alta, dar cu siguranţă dacă respectăm astăzi – purtăm corect masca şi sigur şi celelalte măsuri -, în două săptămâni am putea clar să vedem o îmbunătăţire. Nu o să fie dintr-odată dar o să vedem nişte cifre care o să arate mult mai bine”, a afirmat medicul.