BusinessMagazin

Tag: IMM

  • IMM din industrie pot lua până la 1,5 mil. euro pentru “înverzire”

    Programul sprijină dezvoltarea produselor şi serviciilor ecologice, eficienţa utilizării materialelor şi reducerea deşeurilor şi crearea de locuri de muncă “verzi”, adică în industrii cu un impact redus asupra mediului. Fondurile sunt disponibile firmelor româneşti din industrie, companiile din transporturi sau agricultură nefiind eligibile. Solicitările pentru finanţare pot fi depuse până la 26 septembrie la operatorul programului, Innovation Norway. Mai multe detalii se găsesc la adresa www.norwaygrants-greeninnovation.no.

    În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro. În primul apel al programului s-au depus 85 de propuneri de proiect, din care 15 proiecte au fost aprobate până la 12 iunie 2014, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de euro.

  • Departamentul pentru IMM-uri şi turism promovează conceptul “România destinaţie sigură”

     Jianu a spus într-o conferinţă de presă că România reprezintă o destinaţie sigură.

    El a precizat că a fost în Republica Moldova la un eveniment de deschidere al Camerei de Comerţ România-Republica Moldova şi a transmis că România este un partener economic solid, dar şi o destinaţie turistică sigură.

    Ministrul a arătat că datele arată că România se situează între primele zece ţări europene după creşterea a numărului de turişti, fiind pe locul patru cu creştere de turişti din China şi pe primele zece locuri cu creştere pentru turişti din Statele Unite, Olanda, Marea Britanie, Franţa sau Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 14.000 de turişti din Republica Moldova au ajuns în acest an în România, în creştere cu 6,6%

     Pentru ca acest trend de creştere să se menţină, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism prin Autoritatea Naţională pentru Turism a anunţat că va intensfica acţiunile de promovare a României ca destinaţie de vacanţă pentru turiştii moldoveni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank va credita IMM-urile cu 10 mil. euro

    Finanţările se vor acorda IMM-urilor, întreprinderilor individuale, asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice autorizate pentru investiţii şi finanţarea capitalului de lucru, se arată într-un comunicat al CEC Bank.

    “Suntem convinşi că astfel de instrumente financiare răspund nevoilor actuale de finanţare ale clienţilor, care vor beneficia astfel de condiţii de preţ avantajoase şi garanţii flexibile. În plus, clienţii vor dispune de consultanţă profesionistă pentru finanţarea investiţiilor şi a capitalului de lucru, prin intermediul Birourilor de consiliere dedicate IMM-urilor şi sprijinirii proiectelor de accesare a fondurilor europene din fiecare judeţ”, a declarat preşedintele instituţiei de credit, Radu Graţian Gheţea.

    “Extindem dezvoltarea ajutorului financiar pentru IMM-urile din România prin adăugarea unei bănci româneşti importante la schema noastră de împrumuturi accesibile. În cadrul initiaţivei JEREMIE noi eliminăm obstacolele tradiţionale pentru bancă şi IMM-uri şi oferim fiecărei părţi implicate soluţiile necesare pentru a menţine un flux puternic de finanţare pentru dezvoltarea afacerii”, a comentat Hubert Cottogni, Head of Mandate Management FEI.

    CEC este a şasea bancă din România care accesează finanţare prin iniţiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises), după BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit Ţiriac şi ProCredit. Creditul maxim care poate fi accesat este de un milion de euro.
     

  • Ce fac companiile când au nevoie de bani după cinci ani de criză: cei care au profit îl reinvestesc, cei care nu au îşi vând activele

    DE LA 1 IULIE A INTRAT ÎN VIGOARE SCUTIREA DE IMPOZITUL PE PROFITUL REINVESTIT, care se aplică pro­fitului înregistrat începând cu această dată şi in­ves­tit în echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi ins­talaţii de lucru produse sau cumpărate ulterior, până la 31 decem­brie 2016. Oamenii de afaceri au cerut guvernului de la înce­putul anului să susţină măsura în negocierile cu FMI, ţinând cont că investiţiile rămân capitolul la care economia suferă cel mai mult.

    Anul trecut, investiţiile nete în economie au scăzut cu 9,3%, iar în T1 2014 au scăzut cu 7,4% faţă de T1 2013, cea mai mare scădere vizând tocmai cheltuielile cu utilajele – 11%. „Formarea brută de capital fix s-a tot redus începând din ultima parte a lui 2012, împiedicând economia să-şi atingă potenţialul; fără scăderea investiţiilor, creşterea PIB ar fi fost de cca 5% în T1 în loc de 3,8%“, consideră analiştii  de la BCR.

    Dacă statul şi-a restrâns investiţiile ca să se în­ca­­dreze în limita de deficit bugetar, ceea ce demo­tivează companiile private ţine de nivelul fis­ca­li­tăţii, concurenţă, lipsa cererii şi greutatea acce­su­lui la finanţare, probleme enumerate în această ordine în sondajul semestrial al BNR pentru peri­oa­da octombrie 2013 – martie 2014.

    Cercetarea, cuprin­zând 10.000 de companii private nefinanciare, din care în jur de 80% sunt mici şi mijlocii, arată că nu mai puţin de 44% dintre manageri au folosit cu pre­cădere în această perioadă surse de finanţare internă, adică reinvestirea profitului (în condiţiile în care profitul net s-a redus pentru aproape 45% din totalul firmelor) sau vânzarea de active, în dauna surselor externe (credite, piaţa de capital sau fonduri europene). Cât priveşte folosirea banilor, cele mai im­portante destinaţii rămân constituirea de capital de lucru sau plata furnizorilor. Corporaţiile sunt însă net mai dispuse decât IMM să orienteze banii spre in­vestiţii pentru dezvoltare – 28% dintre corporaţii, faţă de 10% dintre IMM.

    Cererea de finanţare de la bănci nu doar că a fost modestă, dar s-a micşorat: 18% dintre companii au apelat la cel puţin un produs bancar în perioada octom­brie 2013 – martie 2014, faţă de 21% în aprilie-septembrie 2013, iar numărul firmelor care nu au credite bancare a crescut de la 65% la 71%. Com­pa­niile din servicii şi utilităţi se finanţează cel mai mult din reinvestirea profitului sau vânzarea de acti­ve (47% din total), în timp ce creditele bancare au fost cerute cel mai mult de firmele din agricultură (34%) şi din industrie (25%).

    BNR notează că „nivelul prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor, cerinţele privind valoarea sau tipul garanţiei, clauzele contractuale şi birocraţia reprezintă, în această ordine, cele mai însemnate obstacole pentru companii în a accesa resurse financiare de la bănci şi instituţii financiare nebancare“. Aşa se explică şi de ce şansele de a obţine bani de la bănci rămân puternic diferenţiate: cca 43% dintre corporaţii au reuşit să obţină integral sumele solicitate, faţă de numai 16% dintre IMM. În structura companiilor care au credite, majoritare sunt corporaţiile şi firmele din agricultură, minoritare sunt IMM şi firmele din servicii şi utilităţi.

    Şi din perspectiva băncilor situaţia se vede la fel. Băncile declarau în sondajul lunar al BNR din mai că în T1 a scăzut cererea agregată de credite din partea companiilor – în special pe seama unei cereri mai mici de credite pe termen scurt din partea IMM – şi se aşteptau ca în T2 cererea să scadă în continuare. Exprimat în lei, soldul total al creditelor pentru companiile private a scăzut de la cca 117,9 mld. lei la finele lui octombrie 2013 la cca 115,4 mld. lei la sfârşitul lui martie 2014 şi la cca 115,2 mld. lei la sfârşitul lunii mai, în special pe seama reducerii componentei în valută, al cărei sold a coborât de la echivalentul a 66,3 mld. lei în octombrie 2013 la 61,9 mld. lei în mai 2014.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a redus rezervele minime obligatorii la valută de la 18% la 16%, cu intenţia de a stimula o redresare a creditării în valută pentru debitorii fără risc valutar, exportatori sau investitori străini, deşi o parte din bănci vor folosi în continuare valuta astfel eliberată spre a rambursa finanţările de la băncile-mamă ori spre a credita statul.

    În acelaşi sondaj lunar din mai, băncile estimau că la nivelul T1 riscul de credit asociat companiilor era în creştere, cu excepţia corporaţiilor, unde riscul a scăzut. În opinia băn­cilor, riscul aferent IMM a continuat să crească, în timp ce riscul asociat creditării corporaţiilor s-a redus pentru prima dată în ultimii doi ani. Aceeaşi diferenţiere între corporaţii şi IMM reiese şi din percepţia com­pa­niilor. Sondajul semestrial al BNR relevă că pentru majoritatea IMM, disponibilitatea surselor de finanţare nici nu a progresat, nici nu a regresat în peri­oada octombrie 2013 – martie 2014, în timp ce în cazul corporaţiilor, disponibilitatea tuturor surselor de finanţare a crescut. Pentru aprilie-septembrie 2014, majoritatea companiilor au declarat că se aşteap­tă la o scădere uşoară a accesului la toate sur­sele de finanţare, cu excepţia reinvestirii profitului sau a vânzării activelor.

    Dincolo de finanţarea din resurse interne şi de credite, companiile nu par să aibă nicio altă pârghie via­bilă de a atrage bani. Finanţarea de pe piaţa de capi­tal rămâne extrem de redusă: nicio corporaţie nu a apelat la ea şi un număr extrem de mic de IMM au emis acţiuni sau obligaţiuni, rezultă din sondajul BNR. Cât despre fondurile europene, peste 90% din­tre IMM şi peste 80% dintre corporaţii au declarat că în ultimele şase luni nu au avut experienţă cu fondurile europene în dezvoltarea activităţii firmei.

    Doar 8% dintre corporaţii şi un număr neglijabil de IMM declară că le-au fost rambursate în perioada res­pectivă fonduri dintr-un proiect cu finanţare UE, iar cele mai performante în accesarea de fonduri sunt com­paniile din agricultură. „În afară de furnizarea de lichiditate suplimentară pe piaţa locală şi de aco­pe­rirea mai bună a deficitului de cont curent, mult lău­data creştere a absorbţiei fondurilor europene s-a văzut prea puţin în investiţii“, comentează analiştii de la BCR. „Ceea ce a contat ca absorbţie în ultimii doi ani n-au fost decât bani plătiţi de Comisia Euro­pea­nă pentru proiecte de investiţii datând din 2010, 2011 sau începutul lui 2012.“

  • Peste 40% dintre români ar deschide o afacere. Cine îi ajută?

    “Datorită atitudinii pozitive faţă de antreprenoriat, potenţialul antreprenorial al respondenţilor din România a cunoscut o creştere remarcabilă cu puncte procentuale ajungând la 41%, faţă de 33% în 2012, depăşind media tuturor ţărilor sondate (39%). 70% dintre respondenţii români consideră începerea unei afaceri proprii ca fiind un pas important şi de bun augur în carieră. Această pondere egalează media la nivel internaţional şi o depăşeşte pe cea a ţărilor din Uniunea Europeană, cu un punct procentual”, arată un raport al GfK, realizat la iniţiativa Amway.

    Pentru respondenţii din România, factorul decisiv care îi motivează să ia în considerare începerea unei afaceri proprii îl constituie “perspectiva unor venituri suplimentare” (53%), mult peste media la nivel internaţional (29%).

    Doritorii de noi afaceri ar putea beneficia de bunele oficii ale Guvernului, care vrea ca până în 2020 numărul IMM-urilor să crească cu 40%. Guvernul vrea ca numărul firmelor mici şi mijlocii active în România să crească la 670.000, în care să lucreze 3,2 milioane de angajaţi, faţă de 2,6 milioane de persoane la finele anului 2013. “Guvernul consideră că obţinerea unui spor de circa 41,23% al numărului de IMM-uri active economic, în următorii aproximativ şapte ani, constituie un obiectiv strategic realist. În ceea ce priveşte angajaţii în sectorul IMM, Guvernul României consideră că trebuie depăşit pragul de 3,2 milioane angajaţi în IMM-urile active din economia României”, se arată în propunerea Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism.

    Domeniile pe care strategia le încadrează în ţinte strategice pentru sprijinirea înfiinţării de noi firme sunt, în ordinea importanţei, industria alimentară, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activităţi industriale.

  • Ministrul pentru IMM-uri vrea să trimită directorii din minister să lucreze o zi pe lună într-un IMM

    “Vreau să implementez un program drag mie – antreprenor pentru o zi – prin care vom lua şefii direcţiilor din cadrul Ministerului nostru şi îi vom trimite să-şi petreacă o zi pe lună într-o firmă mică şi mijlocie. Vom propune ziua de 25 a fiecărei luni pentru această acţiune. Iniţiativa are ca scop să-i aducem pe directorii noştri mai aproape de realitate. Sperăm că odată întorşi în minister, acţiunile şi deciziile acestora vor fi mai aproape de nevoile întreprinzătorilor”, a declarat luni Jianu, la o conferinţă de lansare a unui program de susţine de înfiinţare a firmelor mici şi mijlocii.

    Programul, denumit România Hub, presupune asistenţă, pregătire antreprenorială, mentorat şi consultări public-private şi este dedicat întreprinzătorilor, celor care vor să-şi deschidă o afacere, dar şi studenţilor şi elevilor.

    Prin acest program, Departamentul pentru IMM, mediu de afaceri şi turism va pune la dispoziţie spaţiile, infrastructura, baza materială şi personalul ale oficiilor teritoriale, pentru ateliere de lucru, întâlniri consultative, cursuri şi alte activităţi similare, care au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii antreprenoriale şi creştere competitivităţii pe piaţa locală şi internaţională a IMM-urilor.

    “România nu stă bine la capitolul competitivitate, iar prin acest tip de programe putem contribui la creşterea competitivităţii. Pentru cei care au firme acest program este util pentru că vor afla informaţii despre programele de finanţare, despre reglementările legislative. Obiectivul este de poziţiona România ca naţiune favorabilă start-up-urilor”, a arătat Jianu.

    Totodată, în cadrul acestei iniţiative vor fi încheiate parteneriate cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale în baza cărora se va oferi consiliere celor interesaţi.

    Activităţile vor avea loc atât în Bucureşti, cât şi în cadrul celor opt sedii România Hub din ţară, timp de 12 luni.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Jianu, Ministrul pentru IMM-uri: Mă îngrijorează numărul încă mare de firme care se desfiinţează

    “În primele două trimestre, numărul de agenţi economici a crescut cu 12.152, adică numărul firmelor care s-au înfiinţat a fost mai mare decât numărul radierilor. S-au înscris un număr de 48.200 de firme şi s-au radiat 36.000 de firme. Este bine că avem un spor pozitiv în rândul IMM-urilor. Mă îngrijorează însă şi numărul mare de radieri şi de închideri de firme, care a rămas uşor constant în ultima perioadă. Am cerut colegilor mei să facem o cercetare în rândul celor care au închis firmele, să vedem care sunt problemele, să încercăm să răspundem prin politici acestor probleme. Acesta este rolul ministerului nostru: să vadă unde sunt problemele şi să ia măsuri pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri”, a declarat, vineri, Jianu, la conferinţa MEDIAFAX talks About SMEs.

    Cititi mai multe pe wwww.mediafax.ro

  • MFE vrea să deblocheze 93 de proiecte de investiţii IMM rămase în rezervă din 2011

    “Până la sfârşitul acestei luni vor fi semnate cele 93 de proiecte de investiţii mari pentru IMM-uri, aflate pe lista de rezervă, proiecte cu o valoare totală nerambursabilă de peste 80 milioane de euro. Aceste proiecte sunt dintre cele depuse în luna august 2011, care au stat neevaluate până în vara anului 2013, când Ministerul Fondurilor Europene a pus la dispoziţia Autorităţii de Management POS CCE experţi din mediul privat”, a anunţat ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

    “Fac un apel către toate IMM-urile care se regăsesc pe Iista publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene să depună toate documentele necesare pentru a semna contractele până la sfârşitul acestei luni, dată după care expiră schema de ajutor de stat”, a spus Teodorovici.

    Procesul de evaluare a fost finalizat în luna decembrie 2013, iar contractarea a început în acest an. Până în prezent, în cadrul acestei operaţiuni au fost semnate deja 190 de contracte de finanţare cu o valoare totală nerambursabilă de aproximativ 190 milioane de euro.

    Lista cu proiectele de rezervă este publicată pe pagina Ministerului Fondurilor Europene.

     

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Ahmed Hassan, Deloitte Romania

    1. Reformă fiscală. România ar avea nevoie de o îmbunătăţire a proceselor din administraţia fiscală pentru a creşte veniturile şi, în acelaşi timp, pentru a simplifica sistemul de calcul, colectarea şi procedurile de control. Îmbunătăţirea administraţiei fiscale ar diminua corupţia despre care se vorbeşte pe scară largă.

    2. Politici clare şi strategii de investiţii pentru IMM-uri care au drept scop stimularea inovaţiei şi ar sprijini IMM-urile în atragerea de fonduri pentru a dezvolta afaceri noi. Aceste politici vor stimula inovaţia şi antreprenoriatul în afaceri. România ar trebui totodată să pună bazele unui program de training şi educaţie pentru generaţiile viitoare de antreprenori, care trebuie să posede cunoştinţe de managementul afacerilor, managementul riscului şi management financiar.

    3. Resursele umane ale ţării au nevoie de o atenţie sporită în următorii cinci ani. Resuscitarea şi investiţiile în învăţământul vocaţional şi educaţie, alături de dezvoltarea de programe specifice, se află în strânsă legătură cu migrarea talentelor din România.

    4. Statul român trebuie să accelereze atragerea de investiţii din diferite surse cum ar fi investiţii străine directe şi absorbţia fondurilor europene. România are nevoie de o strategie foarte clară la nivel guvernamental pentru a identifica acele industrii şi arii geografice unde trebuie să atragă investiţii străine directe. De asemenea, este nevoie de programe care să stimuleze aceste investiţii, iar aici cred că sunt trei probleme care trebuie soluţionate: 1. Corupţia; 2. Birocraţia excesivă; 3. Stabilitatea legislativă.

    5. Companiile de stat au nevoie de un progres mai accentuat, iar aici sunt mai multe soluţii: fie privatizare, fie management privat sau joint venture (asociere în participaţiune). În ce priveşte managementul privat, deşi este un concept bun, are o serie de probleme: interferenţa legală şi operaţională a statului şi a organismelor sale, care nu permit managementului privat să funcţioneze după model privat. Totodată, guvernanţa corporativă a companiilor de stat trebuie revizuită şi îmbunătăţită.