BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Program de guvernare: 5 milioane de cetăţeni ar urma să aibă identitate digitală în 2027

    5 milioane de cetăţeni cu identitate digitală, o zi pentru înfiinţarea unei firme şi 50% din serviciile publice complet digitalizate, sunt o parte din obiectivele Guvernului până în 2027, în ceea ce priveşte digitalizarea.

    România este printre ultimele ţări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare, iar acestui grad până la media ţărilor UE ar genera o creştere a PIB-ului cu 3%, conform unor studii, ceea ce ar însemna 11 miliarde de euro anual.

    România are deja 500 de milioane de euro din PNRR deja contractaţi pentru cloud-ul guvernamental şi are o şcoală excelentă de inginerie şi un mediu privat extrem de competitiv în zona tehnologiei informaţiei.

    Pentru atingerea obiectivelor este necesară o schimbare a filozofiei prin care se face digitalizarea în România: de la instituţii cu responsabilităţi suprapuse, care nu comunică între ele şi care fac investiţii redundante, la un cadru legislativ unitar şi coerent pentru e-guvernare şi protecţia datelor.

    Guvernul se aşteaptă ca, până în 2027, România să ajungă la media din UE, raportat la starea deceniului digital, să se implementeze principiul Firmă într-o zi- o zi de la înfiinţarea unei firme până la emiterea primei facturi, să se extindă platforma naţională pentru telemedicină, iar 50% din serviciile publice să fie complet digitalizate.

    De asemenea, se aşteaptă ca în următorii doi ani productivitatea în IMM-urile digitalizate să crescă cu 15%, 50% din administraţia publică să aibă competenţe digitale de bază, iar 5 milioane de cetăţeni să aibă identitate digitală.

  • Guvernul pregăteşte reforme majore în sănătate: mai puţine paturi de spital şi plată pe performanţă

    Noul Guvern plănuieşte o reorganizare drastică a sistemului de sănătate, cu reducerea cu peste 20% a paturilor de spitalizare continuă până în 2030 şi introducerea plăţii pe performanţă pentru medici.

    Conform planului de reforme, spitalele cu ocupare redusă vor fi convertite în ambulatorii sau unităţi de recuperare şi paleaţie. Şefii de secţii vor fi numiţi de manageri, nu de universităţi, şi vor avea contracte de performanţă.

    Guvernul vrea să mărească dramatic baza de plătitori la Casa de Asigurări de Sănătate. Planul prevede creşterea cu 20% a contribuabililor prin eliminarea excepţiilor – în prezent sunt 6,3 milioane de plătitori pentru 16,6 milioane de beneficiari. Se va aplica CASS şi la pensiile mari, ceea ce ar creşte veniturile cu peste 15%.

    Concediile medicale fictive vor fi descurajate prin controale, iar scutirea de CASS pentru toate concediile medicale va fi eliminată. Medicii care lucrează în timpul programului public la alte unităţi vor fi concediaţi.

    Sistemele private care vor contracte cu CNAS vor trebui să aibă minimum 80% din personal angajat cu normă întreagă. Centrele de permanenţă din mediul urban vor fi reduse.

    Pe partea de dezvoltare, Guvernul promite construirea de centre medicale comunitare integrate în mediul rural, cu servicii de telemedicină, stomatologie şi farmacie. Medicii de familie vor primi bonificaţii, locuinţe de serviciu şi bugete de practică pentru a lucra în zonele defavorizate.

    Programele de screening vor fi accelerate, iar industria farmaceutică autohtonă va fi încurajată prin stimulente economice. Se va crea o nouă platformă informatică pentru asigurările de sănătate şi vor fi operaţionalizate dosarele electronice de sănătate.

    Reformele vizează „accesul echitabil la servicii de sănătate” şi “dezvoltarea asistenţei medicale primare şi comunitare”, potrivit documentului.

    Planurile complete:

    Creşterea performanţei spitalelor
    a. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;
    b. Plata funcţie de performanţă pentru medici;
    c. Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
    d. Numirea şefilor de secţii de către manageri, nu de către universităţi. Contracte de performanţă;
    e. Consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare;
    51. Creşterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări şi eliminarea excepţiilor;
    a. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
    b. Creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
    c. Creşterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
    52. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament;
    53. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS
    a. Reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban;
    b. Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minim 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă.
    c. Rezidenţii în sistem privat vor fi plătiţi parţial de unitatea medicală;
    d. Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activităţi medicale în alte unităţi sanitare;
    e. Convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie;

    Obiective generale:

    Acces echitabil la servicii de sănătate. Dezvoltarea asistentei medicale primare şi comunitare. Reţea naţională de centre medicale comunitare. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti şi a medicinii de urgenţă.

    Acces la medicamente de bună calitate printr-o nouă politică a medicamentului. Prevenţia şi programele de sănătate.

    Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare. Dezvoltarea infrastructurii de prevenţie şi asistenţă medicală în domeniul drogurilor.

    Reforme /reorganizări /comasări:

    1. Creşterea performanţei spitalelor: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030; Plata funcţie de performanţă pentru medici; Optimizarea sporurilor la personalul din spitalele în funcţie de numărul de servicii medicale acordate; Creşterea numărului de instrumente administrative pentru managerii unităţilor sanitare şi introducerea de criterii de performanţă pentru şefii de secţie; Consorţii de spitale şi achiziţii comune pentru materiale primare la nivel judeţean/regional/naţional

    2. Creşterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor şi beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creşterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepţiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane); Creşterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari

    3. Folosirea eficientă a bugetelor CNAS: Reducerea centrelor de permanenţă din mediul urban; Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligaţia ca minim 80% din personalul angajat să fie angajaţi cu normă întreagă; Rezidenţii în sistem privat plătiţi parţial de unitatea medicală; Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfăşoară în timpul programului de lucru din sistemul public, activităţi medicale în alte unităţi sanitare; Convertirea unităţilor sanitare cu grad redus de ocupare şi servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare şi paleaţie

    4. Creşterea ponderii medicamentelor generice şi respectarea ghidurilor de tratament

    5. Eficientizarea instituţiilor subordonate Ministerului Sănătăţii – direcţiile de sănătate publică (DSP), Institutul Naţional de Sănătate Publică

    6. Reorganizarea şi eficientizarea Institutuli Naţional de Transfuzie Sanguină şi a centrelor judeţene.

    Măsuri de dezvoltare:

    1. Construirea/modernizarea şi dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul Construirea/modernizarea şi dotarea centrelor comunitare medicale integrate in mediul rural si oraşe mici, inclusiv servicii de telemedicină, de stomatologie si de farmacie comunitară.

    2. Dezvoltarea asistentei medicale primare respectiv a medicinii de familie. Definirea si finanţarea unui pachet de instalare si de retenţie pentru medici, farmacişti si asistenţi medicali în mediul rural; Posibilitatea angajării in sistemul public a medicilor de medicina de familie în centrele comunitare integrate, unităţile spitaliceşti, ambulatoriile de specialitate, compartimentele de primiri urgenţe/unităţi de primiri urgenţe; Revizuirea pachetelor de servicii minimale şi de bază, implementarea de măsuri pentru stimularea serviciilor de prevenţie şi pentru evitarea spitalizărilor nenecesare; Acordarea unei bonificaţii, a unei locuinţe de serviciu şi a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autorităţile locale; Prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili, cu avizul autorităţii locale.

    3. Dezvoltarea asistentei ambulatorii de specialitate. Reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate. Modernizarea/extinderea, susţinerea şi dotarea ambulatoriilor de specialitate. Cresterea finantarii serviciilor medicale ambulatorii de specialitate şi a cabinetelor cu practică independentă; Extinderea programului de lucru al ambulatoriilor de specialitate.

    4. Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti. Continuarea si finalizarea investiţiilor in spitale si clădiri noi din PNRR si spitalele regionale Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova; identificarea posibilităţii extinderii reţelei de spitale regionale. Investiţii în alte spitale si clădiri noi, din împrumuturi externe sau alte surse, inclusiv în parteneriat public-privat. Programare, evidenţă, şi gestionare digitalizată al parcursului pacienţilor; Optimizarea (reducerea) numărului de paturi contractabile la nivel naţional. Normativ nou de personal în spitale. Introducerea de indicatori de performanta la nivel de secţie/compartiment şi individual. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală pentru pacienţii critici (infarct miocardic, AVC, poli-traumă, arşi etc), a îngrijirilor paliative, a serviciilor de anestezie şi terapie intensivă şi dezvoltarea unui program de chirurgie robotică.

    5. Dezvoltarea medicinii de urgenţă. Înnoirea parcului auto de transport si asistenta medicala de urgenta. Cresterea capacitatii operative a structurilor sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat

    6. Politica in domeniul medicamentului: modificarea modului de evaluare si prioritizare a introducerii la compensare a medicamentelor (HTA); o noua politică de preţ a medicamentelor; Încurajarea dezvoltării industriei farmaceutice autohtone prin implementarea unor stimulente de natura economica, mai ales pentru producerea de materii prime si medicamentele critice

    7. Prevenţia şi programele de sănătate. Accelerarea derulării programelor naţionale de screening. Dezvoltarea reţelei judeţene de centre de prevenire, consiliere (ambulatorii) si combatere a adicţiilor (spitalizare), cu prioritate pentru copii şi adolescenţi. Cresterea accesului la contraceptia de urgenta

    8. Dezvoltarea centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliu si a îngrijirilor paliative. Încurajarea serviciilor de diagnostic şi tratament al persoanelor vârstnice, inclusiv a serviciilor de telemedicină; Implementarea Planului naţional de îngrijiri paliative, creşterea finanţării pentru minim 4000 de paturi de paliaţie, dezvoltarea de centre publice de paliaţie pentru copii

    9. Resursele umane din sănătate. Finalizarea Registrului Profesioniştilor din Sănătate; Simplificarea accesului în rezidenţiat pentru specialităţile deficitare; Încurajarea revenirii profesioniştilor români din domeniul medical din diaspora prin debirocratizarea recunoaşterii profesionale, inclusiv a calificărilor profesionale suplimentare

    10. Dezvoltarea asistenţei medicale comunitare şi a medicinii şcolare.

    11. Dezvoltarea industriei farmaceutice, ca sector strategic al economiei României, prin lansarea unui program de stimulare a investiţiilor în acest domeniu care să contribuie la creşterea competitivităţii economice a ţării şi modernizarea sistemului de sănătate.

    Măsuri de debirocratizare/digitalizare:

    Digitalizare şi e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea şi implementarea Digitalizare şi e-sănătate centrate pe nevoile pacientilor — Elaborarea şi implementarea Strategii Naţionale de Digitalizare şi e-Sănătate. Aprobarea Strategiei Naţionale de Digitalizare în Sănătate (SNDS – finalizata) şi a planurilor de acţiune regionale, realizarea Registrelor Naţionale pentru principalele boli pentru planificarea programelor naţionale şi a investiţiilor şi pentru decizii bazate pe dovezi în domeniul politicilor de sănătate; Realizarea unei noi Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) pentru facilitarea accesului pacienţilor, debirocratizare si eliminarea fraudelor; Operaţionalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), instrument medical modern pentru accesul facil al pacientului la toate categoriile de servicii, cu asigurarea uni protecţii maximale ale datelor cu caracter personal; Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinii şi a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar şi a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar; Realizarea unui sistem naţional de securitate cibernetică şi protecţiei datelor din sanatate.

  • Viitorul guvern va avea cinci vicepremieri

    Premierul desemnat Ilie Bolojan a anunţat duminică că viitorul guvern va avea cinci vicepremieri.

    Bolojan a anunţat că liderii au convenit să existe cinci viceprim-miniştri în Executiv.

    Liberalii îl vor avea ca vicepremier pe Cătălin Predoiu, care va deţine şi portofoliul de la Interne.

    Un alt vicepremier va fi Dragoş Anastasiu, actual consilier prezidenţial, desemnat independent, care va coordona reforma statului.

    Lista vicepremierilor este completată de Ionuţ Moşteanu (USR, cu portofoliu), Marian Neacşu (PSD, fără portofoliu) şi Tanczos Barna (UDMR, fără portofoliu).

  • Formarea guvernului Bolojan: După ce USR şi-a stabilit miniştrii, duminică PSD şi PNL urmează să-şi aleagă miniştrii care vor intra în noul guvern

    Guvernul Bolojan mai face un pas pentru formare după ce ieri USR şi-a stabilit miniştrii care vor intra în noul cabinet, astăzi PSD şi PNL ar trebui să-i aleagă pe cei care vor intra în componenţa noului guvern.

    PNL discută intern cu cine să vină la Finanţe în luptă fiind Alexandru Nazare, fost ministru de Finanţe în guvernul Câţu şi actual membru în Consiliu de Administraţie al BNR şi Marcel Boloş, actualul ministru al Fondurilor Europene şi fost ministru al Finanţelor în guvernul Ciucă, când a început derapajul bugetar.

    La Fonduri Europene disputa se dă între Marcel Boloş care vrea să-şi menţină poziţia şi Sebastian Burduja, care a pierdut portofoliul de la Energie în favoarea PSD.

    PSD-ul trebuie să clarifice cu cine va veni la ministerul Sănătăţii în dispută fiind Alexandru Rogobete şi Adrian Streinu-Cercel. PSD trebuie să stabilească cu cine vine la ministerul Agriculturii, ori rămâne Florin Barbu, aliatul lui Paul Stănescu, baronul PSD sau vine Sorin Moise, susţinut de alt baron la PSD, Mihai Tudose.

    USR a stabilit sâmbătă cu cine va veni în viitorul guvern, Oana Ţoiu – ministrul de Externe, Radu Miruţă – ministrul Economiei, Diana Buzoianu – ministrul Mediului şi Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării.

    Guvernul Bolojan, va fi format din trei veicepremieri- Marian Neacşu – PSD, eminenţa cenuşie a guvernării Ciolacu, Tanzcos Barna – UDMR, fost ministru al Finanţelor şi Ionuţ Moşteanu de la USR;

    Cătălin Predoiu – PNL îşi va păstra poiziţia de ministru de Interne, Radu Marinescu îşi va păstra poziţia de ministru al Justiţiei, Ciprian Şerban de la PSD va deveni noul ministru al Transporturilor, Daniel David – PNL va rămâne ministrul Educaţiei, Cseke Attila de la UDMR va rămâne ministrul Dezvoltării, Florin Manole de la PSD va deveni noul ministru al Muncii, Bogdan Ivan de la PSD va prelua poziţia de ministru al Energiei, iar ministerul Culturii se va duce la Demeter András István de la UDMR.

    În această seară sau până mâine dimineaţă trebuie definitivat noul Cabinet, programul de guvernare şi pachetul de măsuri fiscale care ar trebui să intre în vigoare în iulie/august.

    Intenţia este ca până marţi, când preşedintele Nicuşor Dan pleacă la reuniunea NATO de la Haga să se aprobe guvernul Bolojan, adică audierea noilor miniştrii, votul Parlamentului şi jurământul de la palatul Cotroceni.

     

  • Singura şansă a lui Nicuşor Dan este să ia cei mai buni zece oameni din zece domenii esenţiale şi să-i pună în fruntea ţării

    ♦ Şansa de reuşită a lui Nicuşor Dan este de a-i identifica pe cei mai buni oameni din domeniile importante – să spunem zece – să-i pună în guvern şi să vină cu acel guvern în parlament. Să vedem şi noi: are parlamentul curajul să respingă un astfel de guvern?

    Constituţia spune că preşedintele de­semnează un candidat pentru poziţia de prim-ministru, iar prim-ministrul îşi formează echipa şi vine cu ea în Parlament pentru votul de învestitură.

    Dar, dincolo de ce spune Constituţia, pre­şe­dintele are autoritatea de a-i impune în gu­vern pe cei mai buni oameni din domeniile-cheie, fie că vorbim de finanţe, de sănătate, edu­caţie, economie. Aşa trebuie să se întâmple pe tot lanţul conducerii adminis­tra­tive – miniştri, secretari de stat etc. Care sunt cei mai buni? Aceştia sunt! Şi ei să conducă ţara.

    Pentru că oamenii de aceea l-au ales preşedinte, nu de altceva. L-au ales pentru că vor un guvern competent. Au votat masiv cu partidele extremiste pentru că s-au săturat să vadă aceleaşi figuri incompetente care trec de la un minister la altul şi cică aceasta înseamnă înoire. Înoire înseamnă însă figuri noi şi competente, nu rotire de cadre, nu oameni care habar nu au de domeniul pe care urmează să-l gestioneze. Şi apoi chiar preşedintele a spus: guvernăm cu faţa către popor, vom guverna pentru societate. Atunci trebuie  să facă asta, să-i aducă pe cei mai buni. Sigur, partidele şi-au împărţit portofoliile. Preşedintele trebuie să le convingă să-i accepte ce cei mai buni. Asta înseamnă să guvernezi pentru ţară, nu pentru partid. Iar ceilalţi să rămână unde sunt, în Senat, în Cameră. Preşedintele s-a întâlnit ieri de două ori cu partidele parlamentare. Încă mai sunt zile în care poate să le convingă pentru o astfel de soluţie.

    În guvernul format din 16 ministere, PSD avea şase portofolii, PNL patru, USR trei şi UDMR două. Mai este în discuţie Ministerul Muncii, pe care nu-l vrea nimeni.

    La închiderea ediţiei, nu fusese anunţată oficial desemnarea premierului, dar consensul era (mai puţin al PSD)  desemnarea lui Ilie Bolojan (PNL). PSD l-ar susţine pe Bolojan condiţionat: să existe o rotire între PNL şi PSD, iar liberalii să fie primii pentru doi ani. Adică în anii care se vor lua decizii grele pentru reducerea deficitului bugetar care a fost de 9,3% din PIB în 2024.

    Încă mai sunt lucruri de lămurit. Deşi pare că lucrurile sunt bătute în cuie, UDMR decide astăzi dacă intră la guvernare şi tot azi PSD face un referendum intern şi-şi consultă o parte din membri, dacă să facă parte din Executiv sau să rămână în opoziţie.

    „Suntem, după această discuţie, încrezători că vom putea să formăm un guvern care va arăta altfel decât guvernările trecute şi suntem gata, noi, ca USR, să fim luptători alături de prim-ministrul Bolojan pentru un stat care se reformează din temelii în favoarea cetăţenilor“, încheie liderul USR Dominic Fritz după consultările de la Cotroceni.

     

    Erste Bank despre situaţia României:

    „În mijlocul haosului, există şi oportunităţi“

    „În mijlocul haosului, există şi oportunităţi.“ – Sun Tzu. Astfel începe Erste Bank, proprietarul BCR, o analiză despre situaţia economică grea a României.

    „România se află într-un moment crucial, confruntându-se cu dezechilibre structurale de lungă durată mascate ani de zile de o creştere ciclică puternică şi de intrări de capital din străinătate. Motorul economic al ţării rămâne vulnerabil la ineficienţele cheltuielilor publice, la colectarea slabă a veniturilor şi la subinvestiţiile cronice în infrastructură şi capital uman“, arată analiza.

    În plus, adaugă sursa citată, recentele tulburări politice au testat rezistenţa instituţională, dar au creat şi o fereastră pentru o reformă fiscală de mult aşteptată. Provocarea, spune analiza Erste, constă acum în echilibrarea eforturilor de consolidare cu necesitatea de a menţine impulsul creşterii – în special pe măsură ce riscurile externe se acumulează. Încetinirea comerţului mondial, inflaţia persistentă în economiile principale ale UE şi incertitudinea geopolitică din regiune ameninţă să submineze calea de urmat a României.

    „Navigarea cu succes prin aceste ecuaţii complexe va necesita o elaborare a politicilor credibilă, stabilitate politică şi un angajament clar faţă de disciplina fiscală pe termen lung. Privind în perspectivă, se aşteaptă ca creşterea economică să accelereze în 2025, dar numai dacă investiţiile evoluează.“

  • Elveţia taie dobânda la 0%: Inflaţia e pe minus, iar francul se întăreşte pe fondul tensiunilor globale

    Banca Naţională a Elveţiei a redus dobânda de politică monetară la zero în încercarea de a tempera aprecierea monedei naţionale, care a crescut puternic pe fondul tensiunilor comerciale globale, notează FT.

    Reducerea cu 25 de puncte de bază, anunţată joi de consiliul de conducere al băncii centrale, era anticipată de economişti.

    Ţara are atât o inflaţie redusă, în timp ce francul elveţian se accelerează intens deoarece este considerat activ de refugiu în contextul tensiunilor internaţionale.

    Decizia vine în contextul în care inflaţia anuală a scăzut în mai la minus 0,1%, prima valoare negativă din ultimii patru ani. Aprecierea francului, cu 10% faţă de dolar în acest an, a redus semnificativ costul importurilor, accentuând presiunile dezinflaţioniste.

    Creşterea bruscă a francului, supranumit „Swissie”, a complicat deciziile de politică monetară. SNB încearcă să reducă presiunea asupra monedei fără a provoca acuzaţii de manipulare valutară din partea SUA, care a plasat Elveţia pe lista de supraveghere încă din primul mandat al lui Trump.

    Analiştii consideră că reducerile de dobândă sunt o soluţie mai sigură din punct de vedere diplomatic decât intervenţiile directe pe piaţa valutară.

    Elveţia a introdus pentru prima dată dobânzile negative în decembrie 2014, când SNB a stabilit rata dobânzii la depozite la minus 0,25%, pentru a opri aprecierea francului pe fondul influxului de capital.

    Banca centrală a coborât ulterior rata la minus 0,75%, cel mai scăzut nivel din lume. Politica a fost menţinută mai bine de şapte ani, devenind una dintre cele mai lungi perioade de dobândă negativă din istorie, până când a fost încheiată în 2022.

  • Kelemen Hunor, despre formarea Guvernului. Se poate şi fără noi. Am văzut în 2023

    Kelemen Hunor a spus miercuri dimineaţa, la RFI, că negocierile din aceste zile se îndreaptă către un „Guvern politic. Premier politic”.

    „După discuţiile de ieri (marţi – n.r.), se conturează o structură a cabinetului. Plus câteva instituţii care trebuie votate în Parlament. Şi trebuie să mai lucrăm pe program. Acolo probabil că lucrurile o să meargă mai repede, fiindcă în mare parte a capitolelor lucrurile sunt clare”, a afirmat liderul UDMR.

    El susţine că „lucrurile arată foarte urât”: „Şi trebuie să găseşti o soluţie. Sunt mai multe variante. Toate variantele, de fapt, sunt pe masă. Nu poţi să echilibrezi bugetul doar dintr-o singură parte. Şi întrebarea rămâne dacă, într-adevăr, există soluţie să pui statul la o cură de slăbire. Că avem un stat puriaş, gras şi ineficient. Sau doar te prefaci că pui la o cură de slăbire şi rezolvi din taxe, şi din impozite şi din tăiat venituri aici”.

    Kelemen Hunor susţine că noul Guvern va fi sigur cu PSD: „N-am nicio îndoială. Guvern majoritar fără PSD nu se poate, fără PNL nu se poate. Dacă vreţi să fiu un pic mai direct, ei trebuie să-şi asume şi aceste corecţii în primul rând, fiindcă totuşi gaura a fost dată de ei”.

    „După discuţiile de ieri, e clar pentru mine că cei doi, PNL şi PSD, au ministerele cele mai importante, de forţă ,avizatoare. USR-ul s-a securizat cu cele patru ministere peste procent. Noi am luat Dezvoltare şi Cultură, dar trebuie văzut dacă rămâne aşa şi mâine, poimâine şi dacă, pe programul de guvernare şi pe programul fiscal, reforme fiscale, ne vom înţelege. Asta în acest moment înseamnă că noi nu avem nicio influenţă asupra deciziilor majore, fiindcă se poate fără noi şi, până la urmă, ar fi corect dacă nu ai nicio influenţă asupra deciziilor majore, inclusiv pe fiscalitate, să nu fii doar decor”, a mai spus Kelemen Hunor.

    Întrebat dacă UDMR s-ar putea să nu intre în acest guvern, el a spus: „Asta vom decide cu colegii în urma negocierilor. Cum închidem negocierile, sigur fiecare se întoarce, nu numai noi, şi PNL, şi PSD, şi USR, că trebuie validată negocierea sau trebuie validat rezultatul şi atunci o vom vedea”.

    Întrebat dacă prezenţa UDMR în Guvern nu este sigură, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu, dar de ce să fie sigură? Deci se poate fără noi, noi am văzut în 2023”.

  • Kelemen Hunor, despre formarea Guvernului. Se poate şi fără noi. Am văzut în 2023

    Kelemen Hunor a spus miercuri dimineaţa, la RFI, că negocierile din aceste zile se îndreaptă către un „Guvern politic. Premier politic”.

    „După discuţiile de ieri (marţi – n.r.), se conturează o structură a cabinetului. Plus câteva instituţii care trebuie votate în Parlament. Şi trebuie să mai lucrăm pe program. Acolo probabil că lucrurile o să meargă mai repede, fiindcă în mare parte a capitolelor lucrurile sunt clare”, a afirmat liderul UDMR.

    El susţine că „lucrurile arată foarte urât”: „Şi trebuie să găseşti o soluţie. Sunt mai multe variante. Toate variantele, de fapt, sunt pe masă. Nu poţi să echilibrezi bugetul doar dintr-o singură parte. Şi întrebarea rămâne dacă, într-adevăr, există soluţie să pui statul la o cură de slăbire. Că avem un stat puriaş, gras şi ineficient. Sau doar te prefaci că pui la o cură de slăbire şi rezolvi din taxe, şi din impozite şi din tăiat venituri aici”.

    Kelemen Hunor susţine că noul Guvern va fi sigur cu PSD: „N-am nicio îndoială. Guvern majoritar fără PSD nu se poate, fără PNL nu se poate. Dacă vreţi să fiu un pic mai direct, ei trebuie să-şi asume şi aceste corecţii în primul rând, fiindcă totuşi gaura a fost dată de ei”.

    „După discuţiile de ieri, e clar pentru mine că cei doi, PNL şi PSD, au ministerele cele mai importante, de forţă ,avizatoare. USR-ul s-a securizat cu cele patru ministere peste procent. Noi am luat Dezvoltare şi Cultură, dar trebuie văzut dacă rămâne aşa şi mâine, poimâine şi dacă, pe programul de guvernare şi pe programul fiscal, reforme fiscale, ne vom înţelege. Asta în acest moment înseamnă că noi nu avem nicio influenţă asupra deciziilor majore, fiindcă se poate fără noi şi, până la urmă, ar fi corect dacă nu ai nicio influenţă asupra deciziilor majore, inclusiv pe fiscalitate, să nu fii doar decor”, a mai spus Kelemen Hunor.

    Întrebat dacă UDMR s-ar putea să nu intre în acest guvern, el a spus: „Asta vom decide cu colegii în urma negocierilor. Cum închidem negocierile, sigur fiecare se întoarce, nu numai noi, şi PNL, şi PSD, şi USR, că trebuie validată negocierea sau trebuie validat rezultatul şi atunci o vom vedea”.

    Întrebat dacă prezenţa UDMR în Guvern nu este sigură, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu, dar de ce să fie sigură? Deci se poate fără noi, noi am văzut în 2023”.

  • Întâlnire decisivă azi la Cotroceni pentru formarea guvernului

    ♦ Preşedintele Nicuşor Dan va prezida astăzi, la Palatul Cotroceni, o întâlnire a liderilor partidelor aşa-numite pro-Europa (PSD, PNL, USR şi UDMR), iar speranţa în spaţiul politic este ca, spre sfârşitul zilei, să avem un acord de guvernare şi mâine un program de guvernare şi un guvern.

    Potrivit datelor de ultima oră, guvernul va avea 16 ministere. Portofoliile vor fi împărţite potrivit procentelor obţinute de partidele ce vor alcătui coaliţia, procente obţinute în alegerile de la finalul lui 2024. Este o  coaliţie chiar mai eterogenă decât CDR (Convenţia Democrată Română) ajunsă la putere în 1996, în mandatul de preşedinte al lui Emil Constantinescu şi care nu a rezistat decât trei ani, cu certuri interminabile între partide.

    În 2000, alegătorii au adus din nou la putere PSD, pe care l-au retrimis în opoziţie patru ani mai şi au înscăunat o altă coaliţie, PNL şi PD, care s-a frânt după doar doi ani. Este greu de guvernat în coaliţie, dar este o obligaţie să încerci. Această obligaţie îi revine preşedintelui Dan. Azi, el va evalua – este posibil să anunţe numele premierului desemnat care va veni în Parlament cu programul de guvernare şi cu numele miniştrilor săi, în termen de zece zile de la desemnare.

    PSD a obţinut, în alegerile din decembrie trecut, 22,3% din voturi. PNL a obţinut 14,2% din voturi. USR a obţinut 12,3% din voturi iar UDMR 6,4% din voturi. Potrivit acestui rezultat electoral, PSD ar urma să primească şapte portofolii ministeriale, PNL patru portofolii, USR trei, iar UDMR două.

    Potrivit agenţiei de presă Mediafax, partidele se bat pe portofoliile ministeriale. Din cele şapte portofolii, PSD îşi doreşte cu ardoare Transporturile şi Justiţia. Fiind cel mai mare partid din Parlament, a primit dreptul de a alege primele două ministere din cele 16. PNL îşi doreşte Finanţele şi Dezvoltarea, USR Ministerul Fondurilor Europene. UDMR doreşte Finanţele, pentru că titularul fotoliului de ministri este ocupat azi de Tánczos Barna. Iar UDMR ar vrea să continue cu el. Şi Ministerul Dezvoltării este în atenţia UDMR.

    Potrivit Mediafax, preşedintele Nicuşor Dan ar urma să-l desemneze astăzi sau cel târziu mâine pe Ilie Bolojan (preşedintele Senatului, preşedinte interimar al PNL) prim-ministru.

    Politic nu este încă clar care va fi durata mandatului său. PSD vrea „rotativa“, adică, după un an şi jumătate, liberalul Bolojan să se ridice de pe scaun şi să lase locul unui pesedist. Liberalii nu sunt de acord cu asta – ori un mandat întreg, ori deloc, spun ei.

    Dacă politicienii îşi dispută funcţiile şi se înţeleg până la urmă cum au făcut-o atâţia ani, pe modelul cunoscut „corb la corb nu-şi scoate ochii“, mai greu va fi cu programul de guvernare. Pentru că viitorul premier va trebui să prezinte măsuri de austeritate în acel program – deficitul bugetar de 9,3% din PIB de anul trecut nu poate fi redus decât prin măsuri severe de tăiere a costurilor sau de majorare de taxe. Este nevoie de un program fiscal de reduceri de cheltuieli de 15 mld. lei şi un altul de creştere a veniturilor cu alte 15-20 mld. lei prin majorări de impozite şi taxe. Iar acest efort trebuie dublat anul viitor, până la 60 de miliarde de lei.

    Aşa este angajamenul României în faţa UE.

    Cu tăieri de cheltuieli este enorm de greu, ştim din criza din 2009-2010.

    Până la finalul acestei luni, România trebuie să prezinte Comisiei Europene planul de reducere a deficitului. Dacă nu-l prezintă, Comisia ar putea reduce din fondurile nerambursabile acordate României. Cel mai simplu ar fi majorarea TVA – Kelemen Hunor, liderul UDMR, spune că susţine creşterea  TVA de la 19 la 21%, plus eliminarea mai multor excepţii ca parte a pachetului fiscal.

    Agenţiile americane de evaluare financiară sunt cu ochii pe România. În funcţie de măsurile fiscale ce vor fi adoptate, Fitch va decide, în august, dacă va păstra pentru România ratingul „recomandat investiţiilor“ sau o va trimite la „junk“. Celelalte agenţii de rating decid în septembrie.

    Aceasta este povara ce va fi pusă pe umerii viitorului premier. Dacă va fi desemnat azi sau mâine, va avea la dispoziţie zece zile să vină în Parlament cu echipa şi cu programul de guvernare. Nu mai este mult, aşadar, pentru a şti ce taxe vor creşte.

     

     

  • Calea Victoriei se aşteaptă la creşterea taxelor şi impozitelor, dar lumea se întreabă de ce trebuie să fie solidari cu Grindeanu şi cu PSD, că nu au mâncat caviar şi nu au băut şampanie împreună. Dacă inspectorii ANAF vor să ia 1 milion de euro dintr-o datorie de 10 milioane de euro recuperată, nu mai bine privatizăm ANAF?

    De trei săptămâni PSD-PNL-USR-UDMR, plus consilierii preşedintelui Nicuşor Dan, caută 30 de miliarde de lei, adică 10-15 miliarde de lei reduceri de cheltuieli şi 20-25 de miliarde de lei creşterea veniturilor prin creşterea taxelor şi impozitelor (Băsescu căuta în 2010 numai 4 miliarde de lei şi, ca să-i găsească, a tăiat salariile cu 25% şi a majorat TVA-ul la 24%) şi un premier care să-şi asume măsurile fiscale, adică să fie ţapul ispăşitor care să cureţe ceea ce au lăsat în urmă PSD şi PNL din 2023 şi 2024.

    Vineri, pe 20 iunie, teoretic, Comisia Europeană aşteaptă ca guvernul de la Bucureşti – asta dacă vom avea un guvern plin – să prezinte pachetul de reforme fiscale de reducere de cheltuieli şi creşterea veniturilor.

    Pieţele financiare, adică cele care împrumută România, agenţiile de rating, principalii creditori instituţionali ai României – Comisia Europeană, Banca Mondială, BERD, BEI – tot aşteaptă responsabilitate din partea autorităţilor de la Bucureşti şi un plan care să readucă cât de cât finanţele publice ale României, care au fost deteriorate semnificativ cam în ultimii patru ani, pe linia de plutire.

    Norocul nostru, dacă putem să-l numim aşa, este că în Polonia a ieşit preşedinte un candidat mai puţin favorabil Bruxellesului şi mai mult lui Donald Trump, aşa că liderii politici europeni privesc cu mai multă îngăduinţă România şi chiar vor să dea un respiro noului preşedinte şi noului guvern pentru a lua nişte măsuri, dar care să fie credibile, să fie implementate şi lumea să se ţină de ele.

     

    Între timp:

    1.Ilie Bolojan, liderul PNL şi cel pe care îl cheamă toată lumea să fie premier, mai puţin PSD, încearcă să prezinte cât de gravă este situaţia macroeconomică a României într-un Power Point cu 21 de slide-uri (o parte dintre ele cu date depăşite, între timp au devenit şi mai proaste), pentru a anunţa că fără majorări de taxe şi impozite nu se poate.

    2. Vineri, Banca Naţională a prezentat ultimele date legate de poziţia externă a României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, adică balanţa de plăţi în valută a României, datoria externă.

    Deficitul de cont curent, care reprezintă relaţia României cu exteriorul, şi-a înrăutăţit poziţia, de la 6 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2024 la 10 miliarde de euro în ianuarie – aprilie 2025. Şi datele sunt numai până în aprilie şi deja deficitul de cont curent este într-o zonă de alarmă.

    Importurile continuă să fie mai mari decât exporturile, cu un deficit în creştere la 11,6 miliarde de euro în primele patru luni din acest an, faţă de 9 miliarde de euro anul trecut.

    Investiţiile directe ale străinilor au fost de numai 1,9 miliarde de euro, din care participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au fost de 3 miliarde de euro, dar creditele intragroup au avut o valoare negativă de 1,1 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că au fost rambursări, adică investitorii nu au mai lăsat banii în România.

    Datoria externă a României, formată din datoria statului în valută şi datoria sectorului privat în valută, a crescut la 209 miliarde de euro în aprilie, un plus de 4 miliarde de euro în acest an. Datoria statului în valută a crescut cu aproape 4 miliarde de euro în acest an, de la 107 miliarde de euro la 111 miliarde de euro.

    3. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, încearcă să le spună celor care negociază guvernul că problema sustenabilităţii datoriei publice (care include datoria în lei, cât şi cea în valută şi care se apropie de 1.000 de miliarde de lei) a devenit tot mai presantă, iar credibilitatea politicii fiscale, adică a pachetului fiscal pe care se ceartă partidele, are un rol crucial în menţinerea încrederii investitorilor în România, controlul costurilor de împrumut şi asigurarea unei stabilităţi macroeconomice pe termen lung.

    4. În încercarea de a da o mână de ajutor celor aflaţi la putere, Cristian Vasile, un cititor ZF, propune privatizarea ANAF şi numirea unui management profesionist care să strângă taxele şi impozitele care nu se strâng din relaţii comerciale pe care toată lumea le vede cu ochiul liber, asta apropo de deficitul de neîncasare a TVA-ului.

    Un alt cititor propune chiar militarizarea ANAF-ului, adică să fie adusă armata la conducerea Fiscului, şi care să ia locul inspectorilor fiscali.

    5. Apropo de inspectorii fiscali, trebuie să remarcăm gândirea extrem de pragmatică a unui inspector fiscal care a fost prins luând mită de la o firmă de ride-sharing: el spune că mai degrabă ar lua 1 milion de euro mită din 10 milioane de euro datoria către stat a unei firme, decât să ia bonus doar 2 salarii de la stat dacă recuperează acea datorie integral.

    6. Luni se va încheia o nouă emisiune de stat Fidelis de vânzare de titluri de stat către populaţie, unde cred că Ministerul Finanţelor a ajuns să plătească cele mai mari dobânzi – 8,35% pe an la lei şi 6,5% pe an la euro. Până vineri s-au cumpărat titluri de stat Fidelis în valoare de numai 1,2 miliarde de lei, dintre care 400 de milioane titluri în lei şi 160 de milioane de euro titluri în euro.  În mod normal, la ce dobânzi mari oferă Ministerul Finanţelor, ar fi trebuit să fie subscrieri mult mai mari. Când se va trage linie, vom vedea de fapt dacă mai sunt bani în piaţă sau banii alocaţi economisirii începe să se reducă.

    7. În weekend, Calea Victoriei din Bucureşti a fost din nou arhiplină, terasele full, şi lumea nu stătea numai la o cafea şi un pahar de bere. Lumea era veselă, ca şi cum măsurile fiscale care vor veni nu vor avea niciun impact asupra lor. Ceea ce până la urmă este bine, adică măsurile fiscale – creşterea TVA, creşterea impozitelor, creşterea preţurilor, scăderea ecnomică, sunt deja asimilate de zona urbană de top din Bucureşti.

    8. Dragoş Damian, CEO-ul Terapia Cluj, se întreabă, ca foarte mulţi alţii, de ce trebuie să fie solidar, de ce trebuie să fie românii solidari cu Sorin Grindeanu, liderul PSD şi cu PSD-ul, care vrea introducerea unei taxe de solidaritate pe venit, adică veniturile mai mari de 10.000 de lei să fie impozitate cu 16%, nu cu 10%. De ce trebuie să fim solidari cu ceea ce au făcut PSD şi PNL, în condiţiile în care nu toată lumea a stat la masă cu ei.

    9. Ca să nu se mai deterioreze şi mai mult percepţia legată de România, cel puţin în ochii pieţelor externe, Nicuşor Dan ar trebui să-şi asume el un plan de reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe, să facă, după socotelile lui, aşa cum a făcut Băsescu când a tăiat salariile şi a majorat pensiile, să numească un premier şi să vadă cine îl urmează, cine îl susţine. Măcar să ştim cum stăm.

    Cele patru partide, cu personajele care negociază, o parte dintre ei fiind responsabili direct de dezastrul fiscal actual, cu diferenţele dintre lideri, nu vor ajunge la niciun consens.

     

    De trei săptămâni, patru partide încearcă să facă un program de austeritate fiscală pe care nimeni nu vrea să şi-l asume. Votul politic de blam pe care l-au primit PSD şi PNL deja a fost uitat şi lumea se comportă ca şi cum cinci milioane de voturi împotriva lor nu ar exista.

    Dacă noul preşedinte nu va reuşi să-şi impună punctul de vedere şi nu va ieşi repede cu premierul şi noul pachet de fiscalitate, poziţia economică, de business, poziţia valutară, poziţia pe pieţele internaţionale se vor deteriora şi mai mult.

    Iar Calea Victoriei se va întoarce şi ea împotrivă, pentru că va simţi din plin criza.