BusinessMagazin

Tag: greva

  • Taximetriştii francezi blochează accesul la aeroporturile şi gările din Paris

    Accesul la trei terminale ale aeroportului parizian Charles de Gaulle din nord a fost blocat, în timp ce alte taxiuri se îndreaptă către aeroportul Orly din sud şi către gările din interiorul oraşului, au declarat oficialii.

    Greva taximetriştilor a blocat şi un tronson vestic al şoselei de centură a capitalei franceze, timp de aproximativ 30 de minute, şoferii răsturnând coşurile de gunoi pe magistrală înainte ca poliţia să sosească la faţa locului pentru restabilirea ordinii.

    “Scopul este să blocăm spaţiul pentru că chiar ne-am săturat”, a declarat Karim Asnoun de la sindicatul CGT.

    Mii de taxiuri urmează să se reunească în câteva oraşe mari din Franţa în cadrul grevei de joi.

    Taximetriştii francezi sunt furioşi pe Uber, despre care afirmă că le pune în pericol locurile de muncă, îndepărtând clienţii de companiile de taximetrie autorizate. Ei, ca şi colegii lor din alte ţări, au organizat mai multe proteste faţă de această aplicaţie, dintre care unele au degenerat în violenţe, clienţi şi şoferi Uber fiind agresaţi.

    De cel puţin două ori în această săptămână, taximetriştii s-au dat drept clienţi la Strasbourg în scopul de a ademeni şoferi Uber în zone izolate, unde aceştia au fost agresaţi de alţi taximetrişti, iar maşinile lor au fost avariate.

    Aplicaţia de mobil Uber pune clienţii în contact cu şoferi privaţi care îi duc acolo unde vor să meargă la un preţ mai mic decât cel al taxiurilor tradiţionale.

  • Conductorii germani de tren au intrat în grevă până duminică

    Sindicatul conductorilor, GDL, şi-a îndemnat membrii să înceteze munca la ora locală 2.00 (3.00, ora României), până duminică, la ora locală 21.00 (22.00, ora României).

    Conductorii de marfare au intrat în grevă de luni după-amiaza.

    Liderul GDL Claus Weselsky a dat vina pe compania Deutsche Bahn pentru intrarea în grevă, în cadrul unui vechi conflict cu privire la mărirea salariilor şi reducerea programului de lucru. Conductorii au făcut grevă de opt ori începând din septembrie.

    Deutsche Bahn s-a declarat convinsă că aproximativ o treime din serviciile feroviare pe distanţe mari vor fi operate, în pofida acţiunii de protest.

    Companiile estimează că greva ar putea provoca pierderi economice în valoare de 100 de milioane de euro pe zi.

  • Grevă de şase zile, începând de marţi, în transportul feroviar din Germania

    Greva urmează să înceapă marţi la ora locală 2.00 (3.00, ora României) şi va dura până duminică, la ora locală 9.00 (10.00, ora României), a anunţat sindicatul din Frankfurt.

    Serviciile pentru marfă vor fi afectate de grevă începând de luni, de la 15.00 (16.00, ora României).

    Este vorba despre cea de a opta acţiune de protest în conflictul cu privire la salarii dintre Sindicatul GDL şi Deutsche Bahn.

    Sindicatul a respins joi o ofertă de salarizare prezentată de către operator, care include o creştere salarială de 4,7%, în două tranşe, începând de la 1 iulie, şi o plată unică, pentru fiecare angajat, în valoare de 1.000 de euro, până la 30 iunie.

    GDL, care a paralizat reţeaua feroviară germană prin cele patru greve de anul trecut, este cel mai mic dintre cele două sindicate ale conductorilor din Germania. Organizaţia cere o creştere salarială de 5% şi reducerea programului de muncă cu o oră pe săptămână.

  • Peste 200 de angajaţi din Primăria Capitalei au protestat la sediul instituţiei, în timpul grevei

    Sindicaliştii au afişat bannere pe care scria “Azi la Capitală, grevă generală”, “NU umilinţei salariale. STOP austerităţii”.

    Protestatarii s-au plâns că au venituri foarte mici, unii chiar sub 1.000 de lei pe lună, iar ratele pe care le au la bănci reprezintă aproape veniturile pe care ei le încasează. Aceştia au mai spus că, în ciuda faptului că preţurile au crescut semnificativ în ultimii ani, veniturile lor au rămas foarte mici şi sunt în imposibilitatea de a-şi mai creşte copiii sau de a-şi plăti ratele la bănci.

    Liderul sindical din Primăria Capitalei a declarat că doar jumătate dintre angajaţii municipalităţii care au intrat joi în grevă au avut curajul să iasă şi la pichetul din faţa instituţiei.

    Peste 32.000 de funcţionari din administraţia publică locală, din 36 de judeţe, se află, joi, în grevă generală, ei solicitând creşteri salariale de 10 la sută şi acordarea tichetelor de masă, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), Valer Suciu.

    “Guvernul actual a câştigat alegerile cu nişte promisiuni electorale, iar toate revendicările noastre erau cuprinse în aceste revendicări. Au trecut trei ani şi nu au realizat nimic. Acum avem doar două revendicări minime – acordarea tichetelor de masă şi creşteri salariale de 10 la sută pentru salariaţii din administraţia publică locală. La greva generală de o zi declanşată de FNSA în administraţia publică locală participă peste 32.000 de persoane din 36 de judeţe”, a spus Suciu.

    La grevă participă funcţionari de la primăriile din 2.800 de comune şi 30 de municipii, precum şi din 20 de consilii judeţene, nefiind adunate semnături de grevă din judeţele Dolj, Olt, Teleorman, şi Călăraşi.

    În cazul în care revendicările nu vor fi soluţionate, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie va organiza în 27 mai un miting la Bucureşti, în Piaţa Victoriei, urmând să strângă semnături pentru declanşarea unei greve generale pe termen nedeterminat în luna octombrie.

    În timpul grevei generale din administraţia locală, preşedintele Klaus Iohannis a discutat, la Palatul Cotroceni, cu liderii Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Confederaţiei Sindicale Meridian, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România – Frăţia şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

    FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

    Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

    Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

    (Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini.)

  • GREVĂ GENERALĂ în administraţia publică locală: Peste 32.000 de funcţionari, din 36 de judeţe, solicită creşteri salariale

    Valer Suciu a declarat, joi, la Cluj-Napoca, presei, că revendicările sindicaliştilor erau cuprinse în promisiunile electorale cu care actualul guvern a câştigat alegerile, dar acestea nu au fost onorate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Guvernul actual a câştigat alegerile cu nişte promisiuni electorale, iar toate revendicările noastre erau cuprinse în aceste revendicări. Au trecut trei ani şi nu au realizat nimic. Acum avem doar două revendicări minime – acordarea tichetelor de masă şi creşteri salariale de 10 la sută pentru salariaţii din administraţia publică locală. La greva generală de o zi declanşată de FNSA în administraţia publică locală participă peste 32.000 de persoane din 36 de judeţe”, a spus Suciu.

    La grevă participă funcţionari de la primăriile din 2.800 de comune şi 30 de municipii, precum şi din 20 de consilii judeţene, nefiind adunate semnături de grevă din judeţele Dolj, Olt, Teleorman, şi Călăraşi.

    În cazul în care revendicările nu vor fi soluţionate, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie va organiza în 27 mai un miting la Bucureşti, în Piaţa Victoriei, urmând să strângă semnături pentru declanşarea unei greve generale pe termen nedeterminat în luna octombrie.

    La Cluj-Napoca, primăria este închisă din cauza grevei generale, funcţionarii instituţiei stând în birouri unde citesc ziare şi povestesc, singurele servicii asigurate fiind cele de la biroul de decese, naşteri şi căsătorii şi un ghişeu de amenzi care trebuie plătite în 24 de ore.

    Liderul Sindicatului ”Civitas” din Primăria Cluj-Napoca, afiliat FNSA, Remus Mureşan, a declarat, joi, că acţiunea de protest nu este îndreptată împotriva cetăţenilor.

    ”Salariaţii din Primăria Cluj-Napoca, membri şi nemembri de sindicat, sunt, joi, în grevă generală pe toată durata zilei. Asta înseamnă că nu va lucra nimeni, primăria fiind închisă. Angajaţii stau în birouri, citesc ziare şi discută. Am pus pe uşi afişe cu «Grevă generală» pentru ca lumea să ştie. Nu este o acţiune îndreptată împotriva cetăţenilor, ci una care priveşte acordarea unor drepturi pentru salariaţii din administraţia publică locală. Se asigură doar serviciile de la biroul de naşteri, decese şi căsătorii, şi un ghişeu unde se pot plăti amenzile de 24 de ore”, a spus Mureşan.

    Potrivit acestuia, la greva generală participă circa 800 de membri de sindicat din Primăria Cluj-Napoca, dar şi funcţionarii care nu sunt membri de sindicat.

    Nici la centrala telefonică a Primăriei Cluj-Napoca nu se răspunde, centralista susţinând că a primit câteva zeci de apeluri în prima jumătate de oră de la începutul programului de lucru.

    “Sunt şi eu în grevă, nu răspund la telefon. Am intrat în grevă pentru că ne descurcăm greu cu banii, eu am o vechime de 38 de ani în muncă, sunt cea mai veche centralistă a Primăriei, şi am un venit de 1.500 de lei”, a spus Nuţa Mogoş.

    La Direcţia Tehnică, un referent citeşte un ziar, în timp ce colegii lui discută în birou.

    “Studiem presa şi vrem să fim alături de toţi susţinătorii cauzelor celor din administraţia public. Am avut drepturi acordate care nu au fost puse în practică. Ni s-au aprobat tichete de masă, dar nu s-a pus în practică. În situaţia de faţă, ne descurcăm greu cu banii din salariul de bugetar, pe perioada iernii trebuie să facem mari economii. Iarna umblu îmbrăcat în casă, şi aşa şi dorm. Nu îmi permit să fac 22 de grade în casă”, a spus Traian Capotă care a adăugat că are un salariu de 1.400 de lei după o vechime în muncă de 33 de ani.

    În timpul grevei generale din administraţia locală, preşedintele Klaus Iohannis va discuta, la Palatul Cotroceni, de la ora 11.00, cu liderii Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Confederaţiei Sindicale Meridian, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România – Frăţia şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

    FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

    Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

    Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

  • Zboruri anulate şi întârzieri în Franţa, în cea de-a doua zi a grevei controlorilor de trafic aerian

    La Orly şi Roissy, nu fusese semnalată nicio anulare cu puţin timp înainte de ora 08.00 (09.00 ora României), iar întârzierile erau limitate la începutul dimineţii. “Acestea vor creşte însă pe parcursul zilei”, a declarat o sursă aeroportuară.

    La Nisa, principalul aeroport de provincie, 44 la sută dintre plecări au fost anulate din totalul de 157 programate iniţial. Situaţia este şi mai gravă la Montpellier, unde “toate zborurile au fost anulate” joi, a anunţat conducerea aeroportului. La Toulouse-Blagnac, la ora 07.30 (08.30 ora României), au fost anulate 119 zboruri din totalul de 238. Unele au întârzieri.

    În ceea ce priveşte companiile aeriene, Air France a anunţat că va asigura un zbor din patru la Orly, aproximativ 40 din zborurile din provincie şi un zbor din două pe distanţă medie la Roissy. Anticipând “perturbări importante”, compania low cost easyJet a decis să reprogrameze 224 de zboruri.

    Impactul grevei lansate de SNCTA, principalul sindicat al controlorilor de trafic aerian, s-a accentuat joi din cauza unui apel la mobilizare naţională lansat în paralel de patru sindicate. SNCTA cere ca organizaţiile ce reprezintă controlorii de trafic aerian să poată negocia acorduri specifice pentru această profesie. O reuniune este prevăzută pentru 13 aprilie pe această temă.

  • Zboruri anulate şi întârzieri în Franţa, în cea de-a doua zi a grevei controlorilor de trafic aerian

    La Orly şi Roissy, nu fusese semnalată nicio anulare cu puţin timp înainte de ora 08.00 (09.00 ora României), iar întârzierile erau limitate la începutul dimineţii. “Acestea vor creşte însă pe parcursul zilei”, a declarat o sursă aeroportuară.

    La Nisa, principalul aeroport de provincie, 44 la sută dintre plecări au fost anulate din totalul de 157 programate iniţial. Situaţia este şi mai gravă la Montpellier, unde “toate zborurile au fost anulate” joi, a anunţat conducerea aeroportului. La Toulouse-Blagnac, la ora 07.30 (08.30 ora României), au fost anulate 119 zboruri din totalul de 238. Unele au întârzieri.

    În ceea ce priveşte companiile aeriene, Air France a anunţat că va asigura un zbor din patru la Orly, aproximativ 40 din zborurile din provincie şi un zbor din două pe distanţă medie la Roissy. Anticipând “perturbări importante”, compania low cost easyJet a decis să reprogrameze 224 de zboruri.

    Impactul grevei lansate de SNCTA, principalul sindicat al controlorilor de trafic aerian, s-a accentuat joi din cauza unui apel la mobilizare naţională lansat în paralel de patru sindicate. SNCTA cere ca organizaţiile ce reprezintă controlorii de trafic aerian să poată negocia acorduri specifice pentru această profesie. O reuniune este prevăzută pentru 13 aprilie pe această temă.

  • Traficul aerian, perturbat în Franţa de greva controlorilor de zbor

    În aeroporturile parisiene, perturbările erau conforme cu programul redus semnalat de Direcţia generală pentru aviaţie civilă (DGAC), care avertizase de marţi că 40 la sută dintre zborurile programate miercuri vor fi anulate, informează site-ul ziarului Le Monde.

    “Există şi unele întârzieri uşoare pe aeroporturile Orly şi Roissy, cu riscul de a se cumula şi a deveni mai mari”, precizează o sursă aeroportuară.

    Pe Aeroportul Saint-Exupéry din Lyon, 32 la sută dintre cursele aeriene au fost anulate şi există întârzieri de până la o oră şi jumătate.

    La Nisa şi Marsilia, peste 30 la sută din zboruri au fost anulate, la Toulouse 53 la sută şi la Montpellier 78 la sută.

    Pe Insula Corsica au fost anulate 25 la sută din zboruri.

  • Sindicaliştii din administraţia publică ameninţă cu grevă generală de o zi, în aprilie

    Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) arată luni, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că demersurile pentru declanşarea grevei generale, cu întreruperea activităţii timp de o zi, în instituţiile din administraţia publică locală continuă din cauza nepăsării şi dezinteresului manifestate de Guvern faţă de problemele generate de salarizarea deficitară a angajaţilor din acest domeniu.

    “După trei ani de guvernare, constatăm că politicile actualului guvern cu privire la administraţia publică locală din România nu diferă cu nimic faţă de cele aplicate de către cel anterior, iar refuzul ministerelor de resort de a organiza întâlniri cu reprezentanţii organizaţiilor reprezentative din administraţia publică, în vederea identificării unor soluţii urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei salariaţilor din sectorul nostru de activitate, reprezintă încă o dovadă a desconsiderării nevoii la un trai decent al acestor angajaţi. Asistăm în acestă perioadă la declaraţii şi promisiuni făcute din studiourile televiziunilor de către reprezentanţii Guvernului României, prin care suntem asiguraţi că începând cu anul 2016 va intra în vigoare o nouă lege a salarizării unitare, care însă nu a fost pusă la dispoziţia partenerilor sociali, fapt ce ne aminteşte de o altă practică împrumutată de la guvernaţii anteriori”, a precizat FNSA.

    Sindicaliştii spun că negocierea unui asemenea proiect legislativ ar trebui să fie un proces de durată, dacă s-ar dori într-adevăr echitate în ceea ce priveşte salarizarea diferitelor categorii de bugetari.

    “Prin urmare, intrarea în vigoare a acestei legi începând cu ianuarie 2016 reprezintă fie o declaraţie fantezistă, fie promisiuni cu iz electoral, având în vedere că anul 2016 este anul în care vor avea loc alegerile parlamentare. Le reamintim guvernanţilor că aceleaşi promisiuni le-au fost făcute salariaţilor din administraţia publică locală şi în anul 2012, când s-au angajat că vor modifica salarizarea deficitară a acestei categorii de personal, obţinând astfel votul majorităţii angajaţilor din primării şi consilii judeţene din România”, susţin sindicaliştii.

    Aceştia arată că modul în care guvernanţii şi-au respectat promisiunile reiese din situaţia actuală privind salarizarea şi drepturile angajaţilor din administraţia publică locală, unde peste 50 la sută dintre angajaţi au venitul egal cu salariul minim pe economie (975 de lei), ceea ce a dus la un exod masiv al salariaţilor din sector, aceştia preferând să facă activităţi necalificate în ţări din UE.

    FNSA solicită Guvernului o întâlnire, pentru a discuta despre asigurarea unor drepturi minimale salariaţilor din administraţia publică locală, care să fie aplicate până la intrarea în vigoare a legii de salarizare promise.

    Revendicările salariaţilor din administraţia publică locală vizează reglementarea şi liberalizarea acordării tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi angajaţii din sector, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărâri de consiliu, şi creşteri salariale.

    “În caz contrar, FNSA va organiza următoarea acţiune de protest la jumătatea lunii aprilie 2015, şi anume grevă generală cu întreruperea activităţii timp de o zi în administraţia publică locală din România”, se mai arată în comunicat.

    FNSA a declanşat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

    Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

    Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

  • Sute de curse aeriene, anulate în Italia din cauza unei greve a personalului aeroportuar

    Pe Aeroportul Fiumicino din Roma au fost anulate peste 200 de zboruri, dintre care 80 sunt ale companiei aeriene de stat Alitalia.

    Pe Aeroportul Ciampino din Roma au fost anulate şapte curse aeriene ale companiei Ryanair.

    Cursele intercontinentale din aeroporturile Roma Fiumicino şi Milano Malpensa nu sunt afectate.

    Companiile afectate de grevă sunt Alitalia, Air France, British Airways, KLM, SwissAir, Austrian Airlines, Easy Jet, Air Baltic, Etihad şi Ryanair.