BusinessMagazin

Tag: generatie

  • Cum te pot recruta angajatorii pe Facebook

    Procesele clasice de recrutare sunt înlocuite cu cele sociale, punându-se accent pe mediul online, Social Media şi pe interviurile informale, potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR. De asemenea, conform companiei, recrutarea se desfăşoară diferit de la companie la companie, în funcţie de foarte multe aspecte. 

    Astfel, procesele clasice de recrutare au devenit tot mai sociale, mediul online jucând un rol tot mai important. De asemenea, formalitatea de la interviu a dispărut, fiind în acest fel adaptat tot procesul generaţiei Millennials.

    „Tinerii din generaţia Millennials, născuţi în perioada 1980-2000, sunt destul de greu de abordat de către angajatori. Pentru aceştia salariul nu este cel mai important şi, de departe, nici singurul aspect pe care aceştia îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă. De aceea procesul de recrutare este diferit”, a afirmat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Astfel, tinerii sunt acum uşor de găsit şi de atras în mediul online, pe reţelele de socializare, unde îşi expun cunoştinţele, dar şi de unde îşi extrag toate informaţiile despre un posibil angajator. În plus, la interviu, este important ca recruiterii să menţioneze aspecte legate de mediul organizaţional, pachetul de beneficii extrasalariale, flexibilitatea programului de lucru, existenţa oportunităţii de a evolua profesional cât mai rapid, distanţa fata de domiciliu, lucruri foarte importante pentru candidaţii care fac parte din generaţia Millennials.

    Totuşi, sunt şi specializări şi meserii pentru care, în procesele de recrutare, încă sunt aplicate teste de evaluare, în special în sectorul tehnic. Aici, validarea candidaţilor este posibilă doar prin aplicarea unor teste de specialitate.

    O altă tendinţă vizibilă pe piaţa muncii în ultima perioadă a fost recrutarea într-un mod foarte alert. Astfel, intrarea pe piata din Romania a unui număr mare de companii multinationale, intr-un timp relativ scurt, a generat un necesar suplimentar de personal. In acelasi timp, termenele scurte in care acest necesar trebuie livrat a afectat si calitatea proceselor de recrutare.

    “Nu putine sunt acele situatii in care responsabilii de recrutare sunt presati de timp si sar peste anumite etape sau pasi in selectia candidatilor, de multe ori accentul  punandu-se mai mult pe cantitate, decat pe calitate. Daca pana acum ceva timp un proces de recrutare dura chiar si o luna, sunt profiluri pentru care candidatii primesc raspunsul final, inclusiv oferta de angajare, de la primul interviu”, a mai spus Raluca Peneş.

    Dacă în companiile în care există un departament de HR procesele de recrutare şi de selecţie sunt gestionate de către specialiştii în recrutare, decizia finală aparţinând managerului sau coordonatorului direct al viitorului angajat, situaţia nu este la fel în cazul companiilor mici, unde managerul devine responsabil cu recrutarea.

    „Există manageri care deţin abilităţile şi calităţile necesare evaluării şi selecţiei candidaţilor. Cu toate acestea, prezenţa unui specialist HR în procesul de recrutare este binevenită şi indicată, acesta având rolul de a evalua, filtra şi recomanda cei mai potriviţi candidaţi, atât din punct de vedere al profilului tehnic, cât şi al culturii organizaţionale. Un bun recruiter va implica întotdeauna managerii în procesele de recrutare, în special în decizia finală de selecţie”, a declarat Raluca Peneş.

    Potrivit reprezentantei companiei, evoluţia tehnologiei şi noua generaţie Millennials sunt resimţite la nivel global, astfel încât toate companiile sunt nevoite să îşi adapteze procesele de recrutare şi funcţiile HR la cerinţele pieţei.

    Felul în care fac asta, diferă însă. În cadrul companiilor multinaţionale care au puncte de lucru deschise în România, fluxurile HR sunt mult mai standardizate şi procedurate, încercându-se aplicarea lor de la nivel global la nivel local. Astfel, procedurile de recrutare păstrează aceleaşi etape şi procese ca şi la nivel global.

    În schimb, în cadrul companiilor locale, oamenii de HR au oportunitatea de a se implica direct în elaborarea, definirea şi eficientizarea unor proceduri şi a unor politici de recrutare, care, dacă se implică şi departamentul de management, sunt mai uşor de realizat şi de aplicat.

    Chiar dacă succesul nu poate fi garantat, este important ca responsabilii de HR să înţeleagă foarte bine profilul recrutat, să identifice nevoile organizaţiei şi să comunice permanent cu managerii departamentelor, implicându-i direct în aceste procese. Participarea acestora depinde de politica şi de mărimea companiei. Există companii în care, în afara reprezentantului HR, la interviul final pot participa atât managerul, cât şi cel care îi va fi coleg viitorului angajat. Astfel, echipa se asigură că viitorii colegi sunt compatibili şi împărtăşesc aceleaşi valori cu ale companiei.

    „În mod ideal, managerul trebuie să aibă ultimul cuvânt în procesul de recrutare şi de selecţie, dar cu ajutorul şi colaborarea directă cu responsabilii de resurse umane. Fiecare manager şi team-leader trebuie să îşi selecteze oamenii compatibili din punct de vedere tehnic şi al culturii organizaţionale”, a mai afirmat Raluca Peneş.

    Compania de externalizare a proceselor de HR a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu. La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluţii software integrate, dedicate managementului resurselor umane.

    Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Spune-mi în ce an te-ai născut ca să-ţi spun ce salariu şi beneficii poţi obţine

    Cam aşa ar putea suna, ipotetic, o discuţie despre oferta salarială dintre un recruiter şi un candidat la interviul de angajare, având în vedere concluziile unor studii salariale. Deşi angajatorii susţin că nu vârsta, ci competenţele şi performanţa fac diferenţa în stabilirea salariilor angajaţilor – iar grilele salariale creează echitate în companie – datele arată că, în medie, anul naşterii contează în cuantificarea remuneraţiei. Care sunt cele mai norocoase generaţii de pe piaţa muncii din acest punct de vedere?

    Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferenţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe şi capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanţă Mercer arată că există diferenţe salariale semnificative, pe aceleaşi tipuri de poziţii, în funcţie de generaţia din care face parte fiecare angajat.

    Astfel, un manager de top din România din generaţia Baby Boomers (care este născut între 1946 şi 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună şi câştigă cu mai mult de 40% prin comparaţie cu un manager pe aceeaşi funcţie care este mai tânăr şi face parte din generaţia Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generaţia X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferenţele salariale pe baza datei naşterii, având în vedere că, cel puţin în teoria susţinută de angajatori, performanţa, şi nu vechimea în organizaţie, dictează salariul?

    Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiţi angajaţi dintre toate generaţiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experienţa lor.

    „Baby boomerii sunt cei mai experimentaţi, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentaţi, de aceea sunt şi cel mai bine plătiţi. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obţinerii de «active» şi sunt motivaţi mai degrabă de bani, cei care fac parte din generaţia Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanţe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viaţa personală“, a explicat Alina Popescu.

    Deşi se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obţine la schimbarea jobului, specialiştii susţin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competenţele, polivalenţa şi nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiţia între companii în retenţia talentelor, care este o mişcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară a grupului românesc RINF.

    „Generaţiile X şi Y au avantajul de a se afla într-o piaţă emergentă, mult mai dinamică, în care competenţa poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunităţi de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
    Pentru poziţiile de specialişti, angajaţii din generaţia X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generaţii de pe piaţa muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferenţe mai mari sunt – în aceeaşi categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generaţia Millennial (Y), care câştigă cu 8% mai mai puţin decât X, dar mai ales pentru cei noi intraţi în câmpul muncii (generaţia Z, născută după 1995). Un specialist din generaţia Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generaţia X, arată studiul Mercer.

    În opinia Iulianei Leurent, generaţia Baby Boomers vrea „valori sigure“ şi este, într-un fel, de înţeles. „Generaţiile X şi Y sunt cu mult mai atraşi de tentaţiile societăţii de consum şi pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu maşină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivaţia de a munci mai mult pentru a câştiga mai mult, rămâne o alegere personală şi este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“

    Românii din generaţiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obţii o maşină de serviciu îţi asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte ţări. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timişoara care ajunsese în urmă cu câţiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulţumit că maşina de serviciu era o Skoda Octavia şi nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.

     

  • A fumat o ţigară şi i s-a făcut RĂU în curtea şcolii. Ce au decis colegii să facă

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX
     

  • Ce scriu adolescenţii de azi în social media. Topul postărilor din 2016

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX
     

  • Cea mai mare oportunitate de afaceri a unei generaţii

    Pe 8 noiembrie sala mare a Teatrului Naţional Bucureşti a fost plină ochi. Însă nu pentru că s-a jucat o piesă de teatru, ci pentru că a găzduit mai multe discuţii şi prezentări despre unul dintre subiectele aflate la ordinea zilei: avansul tehnologiei şi inevitabila adopţie a acesteia de către afacerile care vor să progreseze.

    Lucrurile nu se vor mai mişca încet niciodată, scria cu litere mari pe un ecran din spatele lui David Rowan, director editorial al ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired, care în cadrul ediţiei de anul acesta a Microsoft Summit a prezentat o perspectivă globală asupra tehnologiei, a modului cum ne-a schimbat viaţa şi cum are să o facă în continuare. „Fiecare tip de companie, fie că vorbim despre produse sau servicii, trebuie să devină o companie digitală cu o nouă mentalitate şi o căutare continuă de noi valori. Companiile care nu sunt pregătite să inoveze sunt companiile care vor rămâne în urmă”, a spus Rowan pe scenă, iar cei care au mai urcat în faţa oamenilor au vorbit despre importanţa tehnologiei pentru performanţa afacerilor indiferent de tipul acestora.

    Serviciile de cloud, noile tehnologii de productivitate şi mobilitate şi analiza datelor devin piloni principali şi esenţiali ai activităţii unei companii în epoca digitală, transformând procesele, produsele şi modul în care interacţionăm în cadrul şi în exteriorul companiei.

    Pe scenă David Rowan a dat numeroase exemple de afaceri, produse şi idei inovative care ne-au transformat viaţa şi cum o vor face şi alte tehnologii în viitor. A prezentat, între altele, proiecte de maşini zburătoare, autonome, roboţi sau metode de implementare a inteligenţei artificiale pentru a facilita comunicarea.

    A dat exemplu companiei de telecomunicaţii AT&T din Statele Unite, care în 1983 voia să ştie dacă telefoanele mobile vor „prinde”; reprezentanţii companiei au apelat la ajutorul unor consultanţi pe care i-au pus să estimeze câţi oameni vor utiliza telefoane mobile până la sfârşitul secolului XX. Consultanţii au spus că va fi un fenomen important şi că în jur de 1 milion de dispozitive vor fi utilizate în SUA. „Au ghicit ceva, dar au ratat ţinta cu câteva zeci de milioane”, a spus Rowan, apoi a punctat că nu au ţinut cont de legea lui Moore, ce prevede dublarea numărului de tranzistori realizabili pe un cip la fiecare doi ani, ceea ce înseamnă schimbarea formei produsul, reduceri de costuri – de exemplu 1 GB costa în 1981 nu mai puţin de 300.000 de dolari iar în 2012 ajunsese să coste doar 10 cenţi. Evaluarea din 1983 a cercetătorilor a fost gândită în termeni de tehnologie, or ceea ce a făcut mobilul să fie atât de popular nu a fost legat atât de calităţile tehnice (de pildă câţi megabiti avea), ci faptul că a conectat oamenii; or studiul nu a luat în considerare că societatea şi modul de consum se vor schimba.

    Exemplul exploziei telefoanelor mobilelor l-a dat şi Ionuţ Simion, country manager al PwC România, care a arătat că numărul telefoanelor mobile în 2020 va ajunge la 11 miliarde de unităţi, depăşind populaţia globală estimată la 7,6 miliarde. „Pentru a-şi păstra relevanţa pentru următorul deceniu şi poate şi mai mult, companiile trebuie să dezvolte şi să implementeze o strategie digitală”, a declarat Gabriela Matei, general manager al Microsoft România, în deschiderea evenimentului. „Transformarea digitală oferă în acelaşi timp probabil cea mai mare oportunitate de afaceri a acestei generaţii, în orice domeniu, şi asta este ceea ce reprezintă de fapt misiunea Microsoft: să sprijinim fiecare om şi fiecare organizaţie de pe planetă să realizeze mai mult.” Matei a precizat că o transformare reuşită duce la transformarea oricărei firme într-una digitală, „care îşi construieşte strategia pe alte principii, nu doar pe utilizarea tehnologiei. Aceasta este a patra revoluţie industrială şi vine cu o serie de oportunităţi, dar şi bătăi de cap”. Ea a adăugat că acest proces nu implică doar adopţia de noi tehnologii şi schimbarea proceselor de business, ci şi a culturii organizaţiei, fiind astfel o transformare fundamentală.

    „Sistemul de digitalizare are patru componente: este vorba despre cum se poartă o entitate cu clienţii şi cum schimbă experienţa pentru clienţi, cum îşi împuterniceşte angajaţii folosind transformarea digitală, cum sunt optimizate modelele operaţionale, cum se schimbă acestea şi cum se schimbă produsul”, a declarat Don Grantham, preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est, care apoi a continuat să vorbească despre oportunitatea companiilor din România de a investi în tehnologie şi de a beneficia de creşterea pe care aceasta o va genera. „Economia locală este sănătoasă în prezent, iar în 2017 previziunile se referă la o creştere de 4-5%; în linie cu această creştere este o oportunitate uriaşă legată de investiţiile în tehnologie, având în vedere că România are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a tehnologiei în mediul de business din Uniunea Europeană. Aşadar, avem o oportunitate fantastică de a stimula o creştere şi mai mare a economiei”, a mai spus Grantham.

     

  • Chiar sunt românii antreprenori?

    Din discuţii, din conferinţe, poate din studii de cercetare, părerea generală este că românii au în ADN un spirit antreprenorial. Dacă ne uităm în realitatea din teren, probabil că vrem să fim antreprenenori. Vrem să fim antreprenori, să numărăm milioanele, dar fără să riscăm, fără să pierdem.

    Dacă s-ar putea ca ideea noastră, care este unică şi pe care nu vrem s-o împărtăşim cu nimeni, să nu ne-o fure, să fie transpusă în practică de alţii, fără transpiraţie şi doar din indicaţii, ar fi perfect. Ne-am da un premiu pentru antreprenoriat.

    Dacă vă uitaţi puţin în piaţă, în jurul vostru, noua generaţie vrea să fie antreprenoare, dar să şi lucreze în corporaţii sau la stat pentru a avea un salariu din care să trăiască. De fapt este o extensie a primilor oameni de afaceri care nu şi-au bazat începutul pe afacerile cu statul, pentru că acelea puteau fi făcute primele în anii ’90.

    Nu este nicio ruşine să faci afaceri cu statul, aşa cum este percepţia în România la ora actuală. Dacă ne uităm la marile corporaţii din lume, fie că sunt americane, fie că sunt europene, poate jumătate din businessul lor se bazează pe afaceri cu statele.

    În ultimii zece ani, s-a format în România o generaţie de corporatişti care au început să lucreze în multinaţionale la începutul anilor 2000 şi care acum, acumulând ceva experienţă, ar vrea să treacă de cealaltă parte a baricadei. Vreme de cel puţin 2-3 ani jonglează între corporaţie şi mica afacere pentru a vedea cum se descurcă. O parte dintre ei nu renunţă la jobul din multinaţională pentru businessul propriu, mai ales cei care sunt CEO, CFO, COO, director de vânzări, director de marketing sau director de IT.

    Realitatea actuală din economie este extrem de dură, iar salariul de câteva mii de euro care intră în cont lunar nu poate fi înlocuit atât de repede de facturile emise de propria companie. Există un decalaj de 180-270 de zile, timp în care şi ei au nevoie de bani. Când văd că nu vând nimic o lună, două, trei, mulţi se dezumflă şi îşi iau gândul de la a avea propria afacere.

    Toţi românii ar vrea să înceapă un business, dar să aibă contractele de vânzare gata semnate şi, dacă se poate, cu banii înainte. Cei mai mulţi se gândesc la importuri, să aducă marfă de afară şi să o vândă în România, mai puţin să facă producţie aici, pentru că acest lucru înseamnă echipamente, hale, credite, logistică, oameni – deci cheltuieli mari.

    Oricine spune că ar vrea să devină antreprenor nu îşi pune problema investiţiilor din bani proprii, ci din banii băncilor. Dacă aceştia nu sunt, băncile sunt de vină că nu susţin oamenii de afaceri, că nu susţin investiţiile etc.

    Nimeni nu vrea să piardă şi de aceea toţi se gândesc că afacerile trebuie făcute cu banii altora, pentru că aşa au auzit că fac Ţiriac şi ceilalţi oameni de afaceri care sunt milionari. Mai există categoria consultanţilor, care a câştigat teren, în special în timp de criză. Toată lumea are sfaturi, idei, Power-point-uri pentru cei care sunt în business. Dar nimeni nu vrea să treacă şi pe partea de execuţie, să pună în aplicare ceea ce predică. Asta nu înseamnă că firmele din România nu au nevoie de consultanţi, de o privire din afară a businessului, dar sunt prea mulţi consultanţi faţă de câte afaceri sunt pe piaţă.

    Există un deficit foarte mare de antreprenori în România, de aceea piaţa începe să se polarizeze. Sunt multe afaceri mici, făcute lucrând în corporaţii sau la stat, pe de o parte, iar la polul opus sunt afacerile mari şi multinaţionalele. Nu există mijlocul, ca în Italia, Spania sau Germania.

    Conform datelor BNR, foarte puţine companii din cele mici reuşesc să treacă în timp în categoria firmelor mijlocii sau mari, cu cifre de afaceri de peste un milion de euro.

    Băncile resimt din plin acest lucru, pentru că nu au cui să dea credite. Multinaţionalele şi companiile româneşti mari care au trecut prin criză nu prea mai vor să investească şi să se extindă, preferând să-şi consolideze poziţia. Din spate nu vine nimeni, iar economia românească se confruntă cu acest lucru.

    A ne descurca, a avea creativitate, a găsi soluţii „on the spot“ nu înseamnă a fi şi antreprenor, a lăsa totul pentru un business care nu ştii cum va merge, de unde vei plăti banii pentru angajaţi sau pentru echipamente sau pentru plata impozitelor şi taxelor la stat.

    Toată lumea vrea să găsească o idee genială, care să se transforme în bani instantaneu. Toţi se uită la milionarii americani care ies pe bandă rulantă, fără să analizeze cum au ajuns ei acolo.

    Până să ajungă la iPod, iPhone, iPad, Steve Jobs s-a confruntat cu falimentul unor alte idei. Cel care este acum în spatele Uber, Travis Kalanick, chiar are la activ vreo două falimente. Donald Trump, cel care a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite, are în carnet câteva eşecuri şi câteva găuri lăsate băncilor şi creditorilor.

    Câţi dintre voi, care spuneţi că aţi vrea să fiţi antreprenori şi că simţiţi acest lucru, aţi fi dispuşi să pierdeţi şi să o luaţi de la capăt a doua zi, fără să aveţi nicio idee de unde vă veţi plăti angajaţii sau furnizorii? Este un coşmar acest lucru.

    Când laşi tot ce ai fără să ştii ce va fi mâine, atunci ai un spirit antreprenorial, despre care numai tu ştii sigur că va învinge, când toţi ceilalţi din jur văd în tine numai un „loser“. Nu mulţi români sunt pregătiţi de acest lucru.

  • Fostul fotbalist Daniel Prodan, membru al Generaţiei de Aur, a murit în urma unui infarct

    Fostul fotbalist Daniel Prodan a murit, miercuri seara, în urma unui infarct, medicii de la Ambulanţa Bucureşti-Ilfov făcând resuscitare timp de trei ore, a declarat pentru MEDIAFAX directorul Serviciului de Ambulanţă, Alis Grasu.

    Apelul la numărul de urgenţă a fost făcut la ora 20.00, primul echipaj ajungând în 14 minute la locuinţa fostului fotbalist. Echipa medicală a început imediat resuscitarea, după opt minute ajungând la faţa locului un alt echipaj cu medic. Doctorii au făcut manevre de resuscitare timp de trei ore însă pacientul nu a răspuns manevrelor. Daniel Prodan nu era cunoscut ca având probleme medicale, a declarat pentru MEDIAFAX Alis Grasu.

    Mircea Sandu, fostul preşedinte FRF, a confirmat pentru ProSport vestea tragicei dispariţii. ”Este o adevărată lovitură! Am aflat de moartea lui în urmă cu două ore… Mi-a fost ca un copil… Nu-mi vine să cred ce s-a întâmplat. E tot ce pot să spun, am rămas fără cuvinte…”.

    Născut la 23 martie 1972 în Satu Mare, Daniel Prodan a fost unul dintre cei mai mari fundaşi pe care i-a dat fotbalul românesc. Şi-a început cariera de fotbalist în oraşul natal, Satu Mare, şi a ajuns la Steaua în 1993, rămânând în Ghencea timp de trei ani, înainte să fie cumpărat de Atletico Madrid.

    A mai jucat în Scoţia, la Rangers, cu care a câştigat două titluri de campion al Scoţiei, două cupe ale Scoţiei şi o cupă a Ligii, iar marele succes l-a cunoscut în tricoul naţionalei României. Membru important al Generaţiei de Aur, Daniel Prodan a strâns 54 de meciuri sub tricolor şi a participat alături de naţională la Campionatele Mondiale din 1994 şi 1998 şi la EURO 1996.

    Cu Steaua a câştigat cinci titluri de campion al României, două Cupe ale României şi două Supercupe ale României, iar în România a mai jucat la FC Naţional, echipă de la care s-a retras în sezonul 2002-2003.

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).