BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Cum vrea Europa să se lupte cu criza gazelor. Ursula von der Leyen: Cerem statelor membre reducerea consumului de gaz cu 15%

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat, miercuri, că Europa se pregăteşte pentru scenariul în care Rusia întrerupe total furnizarea de gaz către Europa. În cazul în care se va întâmpla, va fi lansată o alertă la nivelul UE, ca statele membre să reducă cu 15% consumul.

    Preş CE, Ursula von der Leyen a declarat că Rusia şantajează europa şi foloseşte energia ca o armă.

    „De aceea, oricare eventualitate, fie că vorbim despre o reducere totală sau parţială a reducerii de gaze ruseşti, Europa are nevoie să se pregătească. Nu începem de la zero şi acesta este un avantaj. Deja am făcut foarte multe pentru a ne reduce dependenţa de combustibilii fosili ruseşti. Am creat un depozit central care în acest moment este plin în capacitate de 64%. Am setat o platformă pentru achizii comune la nivelul UE şi am propus planul Powe EU. Are o componentă de aprovizionare din alte surse în afară de Rusia. Al doilea pilon este reducerea cererii per ansamblu în ceea ce priveşte consumul de gaze. În ceea ce priveşte primul pilon, aprovizionarea cu gaze din alte surse în afară de Rusia a crescut în mod impresionant din ianuarie anula cesta, cu 35 de puncte. Ţineţi minte că a existat acel acord cu SUA în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaz lichefiat. Am vorbit cu liderii din Algeria, din Egipt, s-a semnat un memorandum pentru creşterea aprovizionării cu Azerbaidjanul şi am lucrat foarte mult pentru a creşte sursele de energie verde, pentru că aceasta este energia viitorului şieste energia de care avem nevoie. În afară de faptul că este o energie curată, este o energie pe care o obţinem pe plan local şi ne face independenţi”, a spus preşedintele CE.

    Ursula von der Leyen a mai spus că de la începutul acestui an au fost adăugaţi 20 de gigawaţi la nivelurile de energie, iar dacă s-ar face o paralelă cu nivelul de gaz, se va vedea că Europa a reuşit să înlocuiască o parte din combustibilii fosili.

    Nici în ceea ce priveşte economisirea energiei, Europa nu o ia de la zero, potrivit Ursulei von der Leyen, pentru că există posibilitatea ca Rusia să întrerupă total gazul.

    „Statele fac deja foarte multe în acest sens. Avem 11 state membre care au lansat avertismente în legătură cu consumul de gaze, iar al 12-lea stat membru este la nivel de alertă. Ştim că trebuie să ne pregătim pentru mai multe. Pregătirea nu este suficientă. Trebuie să adresăm şi se întâmplă pentru prima dată acest lucru, să adresăm problema securităţii energetice la nivel european. Trebuie să fim proactivi şi să ne pregătim pentru o potenţială întrerupere totală a aprovizionării cu gaz rusesc. Iar acest scenariu este foarte posibil. Am văzut ce s-a întâmplat în trecut. Ştim foarte clar că Rusia calculează în mod clar, încearcă să pună presiune asupra noastră prin reducerea de gaze. Este un scenariu posibil să ne aşteptăm la o întrerupere totală a gazului rusesc, ceea ce ar afecta întreaga UE. O criză a gazelor pe piaţa unică a UE va afecta fiecare stat membru UE”, a mai spus preşedintele CE.

    CE propune, astfel, ca Europa să treacă de această iarnă luând în considerare varianta că aprovizionarea cu gaze ruseşti se întrerupe cu totul.

    „Trebuie să ne umplem depozitele cât mai repede şi ca să facem asta trebuie să reducem consumul de gaze. Ştiu că este mult de cerut pentru toate statele europene, dar este un pas necesat pentru a ne proteja. Astăzi propunem un instrument de urgenţă pe baza art. 122, cu două obiective. Unul este ca fiecare stat membru să îşi reducă consumul de gaze, iar la doilea obiectiv este să punem la dispoziţie o plasă de sigurnaţă pentru toate statele membre. În cazul în care există această reducere a gazului, vom lansa o alertă la nivelul UE: cerem statelor membre să reducă cu 15% consumul de gaze”, a mai spus von der Keyen.

     

  • Uniunea Europeană doreşte reducerea consumului de gaze cu 10-15% în vederea unei viitoare crize energetice pe care Moscova ar putea-o provoca prin tăierea aprovizionărilor

    Uniunea Europeană va stabili miercuri planurile de urgenţă pentru a reduce cererea de gaze în câteva luni, avertizând ţările că, fără reduceri profunde aplicate acum, blocul s-ar putea lupta pentru combustibil în timpul iernii dacă Rusia întrerupe livrările, scrie Reuters.

    Europa se grăbeşte să-şi umple rezervoarele de gaz înainte de iarnă şi să construiască un tampon de aprovizionare în cazul în care Moscova restricţionează şi mai mult livrările. Gazprom a oprit deja aprovizionarea către unele state ale UE.

    Comisia Europeană va îndemna ţările să se pregătească pentru o posibilă criză energetică prin reducerea consumului de gaze. Un proiect UE, văzut de Reuters, ar propune ca ţările să-şi reducă cererea de gaze în următoarele opt luni, lucru care ar putea deveni obligatoriu din punct de vedere juridic în caz de urgenţă a aprovizionării.

    Oficialii UE au declarat că ţinta va fi reducerea cu 10-15% a consumului de gaz.

    Propunerea, care s-ar putea modifica înainte de a fi publicată, ar avea nevoie de aprobarea ţărilor UE, care sunt în mare parte responsabile pentru propriile politici energetice.

    A existat o rezistenţă din partea ţărilor mici, care consideră că planurile lor de urgenţă nu au nevoie de un impuls de la Bruxelles.

    „Suntem împotriva impunerii unor obiective obligatorii de reducere”, a declarat ministrul polonez al Climei, Anna Moskwa, săptămâna trecută. Polonia şi-a umplut depozitul de gaz la 98% din capacitate după ce Rusia a oprit livrările de gaze către ţară în aprilie.

    Dar oficialii UE sunt de părere că prevenirea problemei este mai bună decât tratarea ei.

    Oficialii susţin că o reducere completă a gazelor ruseşti, combinată cu o iarnă rece, ar putea reduce PIB-ul mediu al UE cu 0,9-1,5% dacă ţările nu se vor pregăti deloc. 

    Livrările de gaz urmează să fie repornite prin conducta rusă Nord Stream 1 către Germania, joi, după finalizarea lucrărilor de întreţinere anuală.

    Au existat temeri în rândul guvernelor că fluxurile nu vor reporni, ceea ce ar accentua şi mai tare criza a gazelor, mărind semnificativ preţurile. Surse au declarat pentru Reuters că fluxurile se vor relua, cel mai probabil, dar nu la capacitate maximă.

  • ANRE a amendat cu peste 11 mil.lei mai mulţi operatori din piaţa angro de energie şi gaze, pentru manipularea pieţei

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) transmite că în perioada 2021 – 2022 a finalizat 28 acţiuni de investigaţii în sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, în urma cărora a aplicat sancţiuni de peste 11,1 mil. lei unui număr de 24 de participanţi la piaţa angro de energie.

    Pentru sectorul energiei electrice au fost aplicate amenzi de 10,1 mil. lei unui număr de 22 participanţi la piaţa angro de energie electrică, iar pentru sectorul gazelor naturale amenzile au fost de 1 mil. lei şi au fost aplicate unui număr de  2 participanţi la piaţa angro de gaze naturale.

    Sancţiunile au fost aplicate pentru manipularea pieţei angro de energie electrică sau gaze naturale, ca urmare a tranzacţiilor efectuate cu cantităţi de energie electrică sau gaze naturale pe platformele OPCOM, considerate de tip wash trade, calificate în sub-categoria ,,tranzacţiilor de spălare tip A – B – A” sau ,,pre-arranged”, spun reprezentanţii ANRE.

    Anul acesta, ANRE investighează 18 participanţi la piaţa angro de energie suspectaţi de manipulare de piaţă (furnizori, traderi) din care 13 în sectorul energiei electrice şi 5 în sectorul gazelor naturale.

    Începând cu septembrie 2020, sancţiunile aplicate de ANRE au fost majorate, astfel că participanţii la piaţa angro de energie electrică şi gaze naturale care manipulează sau încearcă să manipuleze piaţa angro de energie, se sancţionează cu amendă în cuantum de 5-10 % din cifra de afaceri anuală.

    Sumele aferente sancţiunilor aplicate de ANRE se constituie integral ca venit la bugetul de stat.

     

  • O nouă vulnerabilitate pentru iarnă? Circa 20% din producţia de energie a României se bazează pe gaze. Acesta este şi factorul care ţine preţul sus

    Energia vândută pentru ziua de ieri se tranzacţiona în România la 416 euro/MWh, gazul, cel mai scump combustibil al momentului, având o pondere de 20% din totalul producţiei şi stabilind preţul întregii pieţe. În Spania, acolo unde gazul utilizat pentru producerea de energie a fost plafonat, preţul era de 116 euro/MWh. În mod paradoxal, ceea ce ar fi trebuit să fie un avantaj al pieţei locale, respectiv producţia mare de gaze naturale, devine un factor cert de scumpire a electricităţii.

    „Un aspect suplimentar care apare în acest an vine din zona producţiei de energie în centralele pe gaz, din cauza riscului de disponibilitate a gazului natural (care în cazul refacerizervelor nu pare să fie semnificativ), dar şi a preţului acestuia. O combinaţie a acestor riscuri meteorologice (care nu e deloc improbabilă, vezi iarna 2016-2017) şi de aprovizionare cu gaze ar putea rezulta într-o stare de urgenţă, aşa cum sunt definite prin Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale“, spune Zsuzsa Bereschi, senior project manager, energy & utilities, în cadrul companiei de consultanţă Horváth.

    Alături de problemele care ar putea apărea pe zona de producţie de energie pe gaze, România se confruntă cu un an hidrologic slab. Astfel, pe 17 iulie, lacurile de acumulare erau pline în proporţie de numai 76%, minimul ultimilor cinci ani, faţă de nivelul de 94% de anul trecut, de exemplu.

     

  • Maia Sandu: N-am să mă apuc să vând o bucată de ţară pentru jumătate de an de gaze mai ieftine

    Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune, la postul public de televiziune, că nu regretă că nu a fost la Moscova pentru a negocia un contract mai convenabil de achiziţionarea gazului: „N-am să mă apuc să vând o bucată de ţară pentru jumătate de an de gaze mai ieftine”.

    „Noi am obţinut un contract pe care puteam să-l obţinem. Eu nu am să mă apuc să vând o bucată de ţară doar pentru ca să avem jumătate de an gaze mai ieftine. Ţara noastră este independentă şi trebuie să ţinem la acest lucru. Este greu acum, este greu pentru toţi, inclusiv pentru că nu s-au dezvoltat între timp alternative, pentru că nu s-a investit în proiecte energetice. Pentru că nu a existat acest interes, pentru că a existat interesul să se facă scheme inclusiv la achiziţiile de gaze şi energie electrică. Proiectele pe care le facem noi acum vor da rezultate peste 4-5 ani. Acum trebuie să ne descurcăm pornind de la situaţia în care suntem şi asta o să facem”, a declarat, potrivit replicamedia.md, Maia Sandu.

    Maia Sandu a răspuns criticilor opoziţiei privind preţul de achiziţie a gazelor.

    „Cei care astăzi povestesc despre ce fel de contract ar fi semnat ei, de ce nu au semnat contracte pe termen lung, dacă ei au această capacitate şi dacă tot au tot slujit Moscovei, în loc să slujească propriilor cetăţeni în toţi aceşti ani? De ce nu au asigurat un contract pe termen lung? Nu au asigurat pentru că nu au putut. Aşa nu este posibil nici pentru noi pentru că nu sunt condiţii comerciale astăzi, iar preţul nu este de piaţă, ci unul speculativ, s-au creat aceste circumstanţe ca preţul să zboare în cosmos. (…) Este o nenorocire această creştere a preţurilor. Dacă ar fi metode pe care să le oprim, noi le-am fi oprit demult”, a spus ea.

    Şefa statului a mai spus că Republica Moldova, în rând cu ţările europene, trebuie să fie pregătită pentru o iarnă grea.

    „Îmi pare rău să o spun, şi noi trebuie să fim pregătiţi pentru o asemenea iarnă. Asta înseamnă pe cât putem, să ne izolăm locuinţele, să reducem pierderile de căldură, pentru că aici va fi problema cea mare. Guvernul lucrează la acest mecanism de compensaţii şi va fi un fond de susţinere a cetăţenilor care au nevoie de această susţinere”, a conchis Maia Sandu.

  • Stare de urgenţă în Sri Lanka. Protestatarii sunt atacaţi cu gaze lacromogene

    Autorităţile au instituit stare de urgenţă în Sri Lanka, iar poliţiştii folosesc gaze lacrimogene pentru a-i îndepărta pe protestatarii care iau cu asalt instituţiile statului, potivit Sky News.

    În Sri Lanka a fost declarată starea de urgenţă la nivel naţional, iar într-o provincie vestică este stare de asediu.

    Protestatarii au luat cu asalt biroul prim-ministrului din Sri Lanka, în timp ce poliţia foloseşte gaze lacrimogene asupra mulţimii.

    Preşedintele Gotabaya Rajapaksa a fugit din ţară, după luni de tulburări care au culminat cu protestatarii care au intrat în palatul prezidenţial. El a declarat că va demisiona miercuri.

    În ultimele zile, protestatarii au ocupat mai multe clădiri guvernamentale cerând demisia liderilor, arătându-şi furia faţă de o criză economică de trei luni.

    Oamenii s-au adunat la palatul prezidenţial, înotând în piscină şi lenevind pe paturile pline cu perne.

    Miercuri, mai multe grupuri au escaladat din nou zidul şi au intrat în palat.

    Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a încerca să disperseze mulţimea.

    Parlamentarii din Sri Lanka au convenit să aleagă un nou preşedinte săptămâna viitoare, dar au avut dificultăţi în a decide componenţa unui nou guvern care să scoată ţara falimentară din colapsul economic şi politic.

  • România ar trebui să îşi reducă cererea de gaze cu o treime pentru a trece cu bine iarna în absenţa totală a gazului rusesc. De unde se va tăia?

    ♦ Oprirea livrărilor de gaz rusesc prin Nord Stream 1, chiar în perioada în care economiile europene sunt în cursa pentru umplerea depozitelor de gaze, trimite o nouă undă de şoc asupra blocului, temerea majoră fiind că livrările nu vor fi reluate nici măcar după cele 10 zile de intervenţii tehnice anunţate de ruşi ♦ Cu depozitele pe jumătate goale şi fără soluţii certe de diversificare, în cazul unei sistări complete a livrărilor de gaze din Rusia, consumul intern ar trebui să scadă cu o treime, exact cât este ponderea importurilor, arată un studiu recent.

    Aşa cum au promis, ruşii au oprit ieri livrările de gaze prin Nord Stream 1, conducta-mamut care se înţeapă în Germania tra­versând Marea Baltică şi prin care intră în cea mai mare economie a UE circa 55 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

    Importurile totale de gaze ale UE de la ruşi erau de circa 155 de miliarde de metri cubi. Deşi oprirea livrărilor ar trebui să fie numai de 10 zile, sunt semne de întrebare majore că ruşii chiar vor relua alimentarea după această perioadă în care sunt progra­mate anumite operaţiuni tehnice la Nord Stream 1.

    „Moscova este la butoane atunci când vine vorba de energie şi arată asta prin reducerea livrărilor către Bătrânul Conti­nent şi vânzarea resurselor sale la un preţ foarte ridicat şi asta printre picături. Luni, pe 11 iulie, compania rusească Gazprom a început operaţiunile de mentenanţă la conducta Nord Stream 1. Acesta este un exerciţiu de rutină, dar îngrijorarea de la Paris la Berlin via Roma este că la finalul acestor operaţiuni programate, adică pe 21 iulie, gigantul rus va ridica alte probleme ca pretext pentru a-şi sista complet livrările“, scriu junaliştii de la Le Monde.

    Dintre economiile care au cel mai mult de suferit de pe urma sistării livrărilor de gaze ruseşti, Germania iese în evidenţă, depen­denţa celei mai mari economii euro­pene de resursele ruşilor fiind de 50%. Dar orice lovitură dată Germaniei şi industriei sale se răsfrânge asupra celorlalte economii, aflate oricum în prag de recesiune.

    „Înlocuirea gazului rusesc cu LNG deja şi-a atins limitele. Scăderea importurilor de gaze ruseşti mai poate fi compensată de acum înainte doar prin reducerea consu­mului. La nivelul UE, pe perioada urmă­toarelor 10 luni, ar fi necesară o reducere a consumului de 15% faţă de media anilor 2019-2021 pentru a compensa scăderea vo­lu­­melor de gaze ruseşti care vin prin con­ducte“, anunţă specialiştii de la Bruegel, un think-tank european, cu sediul în Bruxelles. Calculele sunt făcute pentru o iarnă medie, nu pe temperaturi extrem de joase.

    România este un caz privilegiat la nivel europan, având o producţie internă care să-i acopere 70% din necesarul de consum, dar pentru restul este dependentă de importu­rile de gaze ruseşti, fără alternative concrete în acest moment. Mai mult, depo­zitele de gaze sunt pline numai în procent de 46% în contextul în care sezonul de în­ma­gazinare devine tot mai dificil pe fondul instabilităţii livrărilor din Rusia. Polonia, de exemplu, are depozitele de gaze aproape pline, dar ceea ce este remarcabil este faptul că oricum ţara a ieşit din iarna trecută cu depozitele pline în proporţie de 76%, caz unic la nivel european, după cum reiese dintr-o analiză a grupului financiar Erste.

    „Serviciile de înmagazinare oferite de Operatorul Sistemului de Stocare din Polo­nia se asigură pe considerente nediscri­mi­na­torii şi de tratament egal pentru toţi cli­enţii. Singura influenţă asupra nivelului de înmagazinare din depozite o au clienţii“, au precizat reprezentanţii Gas Storage Poland pentru ZF întrebaţi fiind de politica de înmagazinare aplicată. Gas Storage Poland face parte din portofoliul companiei de stat PGNiG. Dincolo de depozite pline, Polonia are contracte de alimentare cu LNG şi în curând urmează să intre în funcţiune gazoductul Baltic Pipe, care conectează statul la rezervele bogate din Marea Nordului. Proiectul dezvoltat în pa­ralel cu gazoductul controversat ruso-german Nord Stream 2 are toate şansele să fie dus la bun sfârşit conform planului, deşi s-a lovit de obstacole „birocratice“ pe alte meleaguri. Polonia pare astfel unul dintre cele mai pregătite state pentru iarna aceasta.

    În cazul României, cu excepţia gazului nou din Marea Neagră extras de la americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG), gaz care cel mai probabil va acoperi declinul producţiei de pe uscat, la acest moment nu sunt alternative concrete pentru a acoperi o eventuală sistare a gazului rusesc. Mai mult, depozitele de înmagazinare sunt pe jumătate goale.

  • Europa, pe muchie de cuţit, conducta Nord Stream este pregătită pentru o închidere planificată

    Gazoductul Nord Stream 1 transportă 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia către Germania şi va fi supus unor lucrări de întreţinere între 11 şi 21 iulie.

    Luna trecută, Rusia a redus debitul la 40% din capacitatea totală a conductei, invocând întârzierea întoarcerii echipamentelor aflate în service de către compania germană Siemens Energy, în Canada.

    Canada a declarat la sfârşitul săptămânii că va returna o turbină reparată, dar a spus, de asemenea, că va extinde sancţiunile împotriva sectorului energetic al Rusiei.

    Europa se teme că Rusia ar putea prelungi mentenanţa programată pentru a restricţiona şi mai mult aprovizionarea cu gaze europene, dând peste cap planurile de umplere a depozitelor pentru iarnă şi accentuând o criză a gazelor care a dus la măsuri de urgenţă din partea guvernelor şi facturi uriaşe pentru consumatori.

    Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara ar trebui să se confrunte cu posibilitatea ca Rusia să suspende fluxurile de gaze prin Nord Stream 1 dincolo de perioada de întreţinere programată.

    “Bazându-ne pe modelul pe care l-am văzut, nu ar fi foarte surprinzător acum dacă s-ar găsi un mic detaliu tehnic şi atunci ar putea spune ‘acum nu mai putem să-l pornim’”, a declarat el la un eveniment la sfârşitul lunii iunie.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins afirmaţiile potrivit cărora Rusia se foloseşte de petrol şi gaze pentru a exercita presiuni politice, spunând că oprirea pentru întreţinere a fost un eveniment programat, şi că nimeni nu “inventează” nicio reparaţie.

    Există şi alte conducte mari dinspre Rusia spre Europa, dar fluxurile au scăzut treptat, mai ales după ce Ucraina a oprit o rută de tranzit a gazelor în luna mai, acuzând interferenţa forţelor ruseşti de ocupaţie.

    Rusia a întrerupt complet livrările de gaze către mai multe ţări europene care nu s-au conformat cererii sale de plată în ruble.

    “Ultimele luni au arătat un lucru: Putin nu cunoaşte tabuuri. Prin urmare, nu poate fi exclusă o oprire completă a livrărilor de gaze prin gazoductul Nord Stream”, a declarat Timm Kehler, directorul general al asociaţiei industriale germane Zukunft Gas.

    Germania a salutat la sfârşitul săptămânii decizia Canadei de a emite un “permis limitat în timp şi revocabil” pentru a permite returnarea echipamentelor necesare conductei Nord Stream 1.

    Dar ministerele ucrainene de energie şi de externe au declarat într-o declaraţie că sunt “profund dezamăgite” şi au îndemnat Canada să revină asupra unei decizii care, în opinia lor, echivalează cu ajustarea sancţiunilor impuse Moscovei “la capriciile Rusiei”.

    Siemens Energy a declarat că lucrează la alte aprobări oficiale şi la logistică pentru a pune la dispoziţie echipamentul cât mai curând posibil.

    Zongqiang Luo, analist de gaze la firma de consultanţă Rystad Energy, a declarat că nu este “imposibil” ca Gazprom să folosească orice întârziere ca justificare pentru a prelungi perioada de întreţinere.

    În anii anteriori, perioada anuală de întreţinere a Nord Stream 1 a durat aproximativ 10-12 zile şi s-a încheiat la timp.

    Germania a trecut la etapa a doua a unui plan de urgenţă pe trei niveluri privind gazele naturale, care reprezintă un pas înainte spre raţionalizarea consumului de combustibil.

    De asemenea, a avertizat asupra recesiunii dacă fluxurile de gaz rusesc vor fi oprite. Lovitura pentru economie ar putea fi de 193 de miliarde de euro în a doua jumătate a acestui an, au arătat luna trecută date ale asociaţiei industriale vbw din landul Bavaria.

    “Încetarea bruscă a importurilor de gaze ruseşti ar avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra forţei de muncă din Germania… aproximativ 5,6 milioane de locuri de muncă ar fi afectate de consecinţe”, a declarat directorul general al vwb, Bertram Brossardt.

    Efectele ar fi şi mai ample. O oprire completă ar menţine preţurile europene la gaze, care au afectat deja industria şi gospodăriile, la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp.

    Preţurile angro la gazul olandez, care reprezintă referinţa europeană, au crescut cu peste 400% din iulie anul trecut.

    “Dacă Nord Stream se întrerupe sau dacă Germania îşi pierde toate importurile din Rusia, atunci efectul se va resimţi în întreaga Europă de nord-vest”, a declarat ministrul olandez al energiei, Rob Jetten.

    Într-un interviu acordat joi agenţiei Reuters, acesta a declarat că zăcământul olandez de gaze Groningen ar putea fi în continuare solicitat pentru a ajuta ţările vecine în cazul unei întreruperi complete a livrărilor ruseşti, dar creşterea producţiei ar risca să provoace cutremure.

    O oprire a aprovizionării prin Nord Stream 1 ar afecta atât Rusia, cât şi Europa de Vest, deoarece ar pierde venituri.

    Întreţinerea prelungită ar putea duce, de asemenea, la mai multe opriri ale producţiei de gaze ruseşti, în raport cu declinul de 9% de la an la an al producţiei Gazprom raportat până acum, a apreciat Goldman Sachs.

  • Aprovizionarea cu gaze a Europei se opreşte pentru 10 zile, dar nemţii se tem că această decizie ar putea fi una definitivă

    Având în vedere dependenţa Germaniei de Rusia pentru mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze şi lipsa de alternative viabile pe termen scurt, şansa de a provoca pagube Europei ca răzbunare pentru sancţiunile şi sprijinul pentru Ucraina ar putea fi prea bună pentru ca Kremlinul să o treacă cu vederea, informează Bloomberg.

    În calendarul oficialilor din Germania, data de 11 iulie este marcată cu roşu ca fiind data limită până la care Rusia ar putea să ţină robinetul deschis pentru livrarea de gaze.

    Când principala conductă pentru gazul rusesc către Europa se opreşte, timp de 10 zile, pentru întreţinere, Germania şi aliaţii săi se pregătesc ca preşedintele Vladimir Putin să folosească această oportunitatea pentru a opri definitiv fluxurile de gaze către Europa.

    Dacă Moscova semnalează că conducta Nord Stream nu va reveni conform planului, guvernul cancelarului Olaf Scholz ar declanşa probabil măsuri de urgenţă, cum ar fi raţionalizarea şi salvarea companiei. Consecinţele ar duce, aproape sigur, la o recesiune profundă pentru cea mai mare economie a Europei şi ar crea efecte de undă pe tot continentul.

    „Suntem îngrijoraţi? Da, suntem foarte îngrijoraţi”, a spus Christian Kullmann, directorul executiv al gigantului chimic german Evonik Industries AG. „Ar fi naiv şi cu ochi înstelaţi să nu fii îngrijorat.”

    În timp ce Moscova neagă că foloseşte energia ca armă, calculul pentru Putin este pe cât de simplu, pe atât de cinic. Europa este disperată să umple depozitele pentru a menţine casele încălzite şi fabricile să funcţioneze pe timpul iernii. Deci, cu cât Moscova acţionează mai devreme pentru a perturba şi mai mult pieţele de gaze, cu atât preţurile sunt mai mari şi cu atât Rusia are mai mult timp pentru a culege roadele.

     

  • Preţul gazelor în Europa a crescut pe măsură ce grevele din Norvegia agravează problemele de aprovizionare

    Compania norvegiană Equinor închide temporar trei zăcăminte de petrol şi gaze după ce muncitorii au intrat în grevă, astfel s-au intensificat problemele de aprovizionare regionale şi au împins preţurile europene la gazele naturale la un maxim al ultimelor patru luni, conform Financial Times.

    Grevele care au început luni seara vor afecta producţia de 89.000 de barili echivalent cu o zi de producţie pe câmpurile de pe platforma continentală a Norvegiei. Sindicatul ameninţă cu mai multe acţiuni de perturbare în zilele următoare, ceea ce, conform avertismentelor Asociaţiei Norvegiene pentru Petrol şi Gaze, ar putea reduce exporturile zilnice de gaze ale ţării cu 13%.

    Cea mai recentă întrerupere survine într-un moment în care Europa a apelat la Norvegia, în mod tradiţional al doilea mare furnizor de gaze, pentru a acoperi golul lăsat după ce Moscova a redus fluxurile după invazia sa în Ucraina la începutul acestui an. Seceta de aprovizionare a făcut ca preţurile europene la gaze să crească vertiginous şi a contribuit la o creştere bruscă a costurilor pentru întreprinderi şi gospodării care au influenţat economia regiunii.

    În ultimii ani, Norvegia a furnizat între 20 şi 25% din cererea de gaze din Europa, inclusiv Marea Britanie, potrivit Norwegian Petroleum.

    Preţul european al gazului, a urcat marţi cu 8%, până la 175 de euro pe MWh. Acesta este cel mai ridicat nivel de la începutul lunii martie şi de 5 ori mai mare decât cel de acum un an.

    Guvernul Germaniei a elaborat luni o lege pentru a prelua acţiuni la companiile energetice care suferă din cauza creşterii galopante a costului gazului importat, într-un semn al crizei în care se află industria energetică europeană.

    Sindicatul norvegian Lederne pentru lucrătorii din industria petrolieră a declarat că membrii săi vor extinde greva la alte trei situri de producţie: Heidrun, Kristin şi Aasta Hansteen, începând de marţi, ceea ce înseamnă că întreruperea va creşte probabil cu 333.000 bpd/zi, din care 264.000 bpd/zi reprezintă gaze naturale.

    Disputa se concentrează în jurul muncitorilor care cer majorări salariale pentru a compensa creşterea inflaţiei, cauzată în parte de creşterea preţurilor materiilor prime în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Sindicatul ameninţă cu o nouă escaladare a grevelor sâmbătă, la alte trei câmpuri petroliere, în cazul în care nu se va găsi o soluţie.

    Traderii devin din ce în ce mai pesimişti că Moscova va relua fluxul de gaze prin Nord Steam 1, conducta dintre nord-vestul Rusiei şi nordul Germaniei, odată ce aceasta va reveni după întreţinerea programată, care este programată să înceapă săptămâna viitoare pentru 10 zile.

    Luna trecută, compania de stat Gazprom a redus capacitatea cu 60% pe această linie, acuzând probleme tehnice legate de sancţiunile occidentale, dar a refuzat să utilizeze rute alternative ale conductei pentru a menţine aprovizionarea. Numeroşi oficiali europeni au acuzat Rusia că a transformat livrările de gaze “într-o armă” şi au avertizat că continentul trebuie să se pregătească pentru noi reduceri.

    Goldman Sachs şi-a majorat prognoza pentru TTF deoarece “nu mai vede” o restabilire completă a fluxurilor de gaze din conducta Nord Stream 1 ca fiind cel mai probabil scenariu. În prezent, estimează că preţurile TTF se vor ridica la 153 de euro pe MWh în trimestrul al treilea şi la 121 de euro pe MWh în trimestrul al patrulea din acest an, în creştere de la 104 şi respectiv 105 euro pe MWh.

    În afară de aprovizionarea din Norvegia, Europa a importat volume record de gaz natural lichefiat, în mare parte din SUA, pentru a acumula stocuri de gaze înainte de iarnă.

    Agenţia Internaţională pentru Energie a declarat în raportul său trimestrial privind piaţa gazelor naturale că cererea crescută de GNL de pe continent pentru a înlocui livrările ruseşti prin conducte s-a răspândit în întreaga lume şi a dus la o piaţă globală “excepţional de strânsă”.

    “Preţurile record ale gazului din Europa au transformat continentul într-o piaţă premium pentru GNL, atrăgând livrări din alte regiuni şi având ca rezultat tensiuni în ceea ce priveşte oferta şi distrugerea cererii pe mai multe pieţe.”

    Aceasta a avertizat că nevoile de GNL ale Europei “se aşteaptă ca în 2022 să depăşească creşterile de capacitate de aprovizionare”.

    La nivel mondial, Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă acum ca cererea de gaze să scadă cu 0,5% în acest an şi să rămână “moderată” până în 2025 din cauza preţurilor mai mari, o inversare bruscă a tendinţei de dinaintea crizei, când consumul de gaze creştea puternic şi înlocuia adesea cărbunele în generarea de energie.