BusinessMagazin

Tag: furt

  • Cum fură hackerii secrete de stat de la politicieni

    Tipologia atacurilor şi mecanismul de livrare a infecţiei arată clar că gruparea din spatele atacului nu mai urmăreşte câştiguri financiare, ci mai degrabă furtul de informaţii clasificate.

    Gruparea DarkHotel ajunge acum la victimă printr-o schemă de atac extrem de complexă: un e-mail conceput special pentru ţintă, un program care se descarcă automat şi un sistem avansat de sustragere de date invizibil persoanei infectate. Cercetarea Bitdefender arată că noua abordare le permite infractorilor să îşi menţină ameninţarea informatică mai competitivă şi flexibilă, inclusiv să o actualizeze, în condiţiile în care sistemele de apărare oferite de soluţiile de securitate au evoluat constant în ultimii ani.

    Operaţiunea DarkHotel, derulată de aproximativ zece ani la nivel global, a rămas nedepistată de autorităţi şi a funcţionat în principal prin compromiterea hotspot-urilor de internet wireless în hoteluri, recunoscute pentru securitatea precară şi parolele slabe.

    Faţă de atacurile precedente ale grupării DarkHotel, care îmbinau o ameninţare informatică şi exploatarea unor vulnerabilităţi necunoscute (zero-day), noua ameninţare, denumită Inexsmar, foloseşte acum tehnici de inginerie socială şi un troian sofisticat şi vizează ţinte atent selecţionate din rândul oamenilor politici.

    Atacatorii au devenit cunoscuţi în industria securităţii cibernetice prin faptul că îşi aleg victimele dintre turiştii hotelurilor, mai ales persoane cu funcţii înalte în organizaţii, care au acces deplin la informaţii cu importantă valoare comercială, precum prototipuri, proprietate intelectuală sau codul-sursă al programelor software. De aceea, cercetarea Bitdefender arată că Inexsmar intră în categoria atacurilor ţintite, ameninţări informatice menite să infecteze un număr redus de victime cu scopul sustragerii de date de importanţă strategică.

    Iată recomandările specialiştilor în securitate cibernetică de la Bitdefender:

    • Evitaţi să vă conectaţi la reţeaua Wi-Fi a hotelului şi folosiţi doar conexiunea de date mobile pe telefonul sau laptopul de serviciu. Nu folosiţi dispozitivele personale pentru activităţi legate de serviciu.
    • Nu deschideţi e-mail-uri de la expeditori necunoscuţi sau de la hotelul în care sunteţi cazat. De regulă, recepţionerul vă va suna în cameră pentru a semnala o urgenţă sau vă va aborda la recepţie pentru alte detalii.
    • Nu faceţi public pe reţele de socializare locul în care sunteţi cazat.
    • Folosiţi pe toate dispozitivele o soluţie de securitate performantă şi actualizată la zi.

  • Tot internetul o APLAUDĂ: reacţia unei femei, când s-a întâlnit cu cel care i-a furat bicicleta

    Tânăra de 30 de ani, Jenni Morton-Humphreys, era extrem de mândră de bicicleta sa germană albastră, iar când i-a fost furată a fost disperată. Fata a anunţat comunitatea de ciclişti şi, prin intermediul unui prieten, a aflat că bicicleta sa a fost scoasă la vânzare pe internet.

    Fără să stea pe gânduri, Jenni a aranjat o întâlnire cu vânzătorul, pretinzând că vrea să cumpere bicicleta şi a făcut în aşa fel încât să i se permită să urce pe ea ca să ajusteze şeaua. Cum s-a urcat pe bicicletă, fata a început să pedaleze rapid, reuşind să îl lase în urmă pe cel care îi furase bicicleta. Cel care a ajutat-o şi a negociat cu hoţul, un prieten ciclist, i-a spus hoţului că e adevărata proprietară a bicicletei şi că ar fi bine să nu mai încerce să fure de la ciclişti. 

  • Tot internetul o APLAUDĂ: reacţia unei femei, când s-a întâlnit cu cel care i-a furat bicicleta

    Tânăra de 30 de ani, Jenni Morton-Humphreys, era extrem de mândră de bicicleta sa germană albastră, iar când i-a fost furată a fost disperată. Fata a anunţat comunitatea de ciclişti şi, prin intermediul unui prieten, a aflat că bicicleta sa a fost scoasă la vânzare pe internet.

    Fără să stea pe gânduri, Jenni a aranjat o întâlnire cu vânzătorul, pretinzând că vrea să cumpere bicicleta şi a făcut în aşa fel încât să i se permită să urce pe ea ca să ajusteze şeaua. Cum s-a urcat pe bicicletă, fata a început să pedaleze rapid, reuşind să îl lase în urmă pe cel care îi furase bicicleta. Cel care a ajutat-o şi a negociat cu hoţul, un prieten ciclist, i-a spus hoţului că e adevărata proprietară a bicicletei şi că ar fi bine să nu mai încerce să fure de la ciclişti. 

  • Fost deputat PSD, despre cum îşi ascund averile politicienii: Circa 350 de firme căpuşează 1% din bugetul ţării

    El susţine că 1% din bugetul ţării se scurge către aproximativ 350 de astfel de firme, unele offshore şi că 500-600 de persoane aflate la conducerea României după Revoluţie au putut fura estimativ 30 de miliarde de euro, dacă e să ne luăm după o estimare a SRI din 1997, care spunea că se fura atunci în jur de 30% din bugetul României, scrie Gandul.info

    „Politicienii au participat la gestiunea fondurilor publice. În România, în ultimii 30 de ani, au fost aproape 1000 de miliarde de euro. Dacă 3% s-au furat, dar s-au furat, după primul raport SRI cel din 1997 se furau 30%, dar hai să zicem că s-au furat 3%, înseamnă 30 de miliarde de euro, pentru 500-600 de oameni care se aflau în funcţii de conducere”, a spus Alin Teodorescu, fost deputat PSD, la Digi24, explicând că Legile 15 şi 30 din 1990 sunt cele care permit posesia de astfel de acţiuni.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Fost deputat PSD, despre cum îşi ascund averile politicienii: Circa 350 de firme căpuşează 1% din bugetul ţării

    El susţine că 1% din bugetul ţării se scurge către aproximativ 350 de astfel de firme, unele offshore şi că 500-600 de persoane aflate la conducerea României după Revoluţie au putut fura estimativ 30 de miliarde de euro, dacă e să ne luăm după o estimare a SRI din 1997, care spunea că se fura atunci în jur de 30% din bugetul României, scrie Gandul.info

    „Politicienii au participat la gestiunea fondurilor publice. În România, în ultimii 30 de ani, au fost aproape 1000 de miliarde de euro. Dacă 3% s-au furat, dar s-au furat, după primul raport SRI cel din 1997 se furau 30%, dar hai să zicem că s-au furat 3%, înseamnă 30 de miliarde de euro, pentru 500-600 de oameni care se aflau în funcţii de conducere”, a spus Alin Teodorescu, fost deputat PSD, la Digi24, explicând că Legile 15 şi 30 din 1990 sunt cele care permit posesia de astfel de acţiuni.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Cine sunt cei care i-au furat partidul lui Nicuşor Dan

    Cel mai probabil EleK Levente, 46 de ani, va prelua şefia interimară a Uniunii Salvaţi România, după demisia anunţată de Nicuşor Dan.

    EleK Levente, vicepreşedinte USR,  este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC), organizaţie civică, în cadrul căreia a militat împotriva abuzurilor urbanistice din oraş.

    În decursul timpului, EleK Levent a trecut prin diferite posturi în companii de transport atât cu capital de stat cât şi cu capital privat. De 9 ani este managerul de transport al unei companii private de transport rutier de mărfuri cu activitate exclusivă pe teritoriul UE, operând în special pe pieţele de transport din Germania, Franţa şi Benelux.

    “Am intrat în politică din dorinţa de a schimba modul de a face politică în România, convins fiind de faptul că schimbarea se poate produce doar prin implicare totală. Cred într-o Românie curată, onorabilă şi performantă, fara corupţi, plagiatori şi impostori de orice fel, bazată pe competenţe, meritocraţie, într-o Românie administrată eficient şi cu bun simţ. Şi cred că drumul spre această Românie porneşte, în acest moment, de la USR”, spune EleK Levente.

    Radu Boloveschi obişnuia să împartă pliante în cadrul ONG-ului studenţesc la care a aderat şi în decurs de 3 ani a ajuns să îl reprezinte ca Preşedinte. El a lucrat în resurse umane, audit financiar şi IT pentru unele din cele mai importante firme în aceste domenii.

    Din 2011 s-a implicat activ în cea mai importantă campanie civică din istoria României, Salvaţi Roşia Montană. Mutat în Bucureşti în primavara lui 2012 a participat la campania lui Nicuşor Dan ca independent la primăria Bucureşti. Aceste două mari acţiuni de coagulare civică au adus la un loc o masă critică de idealişti care au pornit o revoluţie în societatea românească.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine sunt cei care i-au furat partidul lui Nicuşor Dan

    Nicuşor Dan şi-a anunţat joi demisia din partidul pe care l-a fondat şi condus, Uniunea Salvaţi România, nefiind de acord cu decizia Biroului Naţional al partidului de a nu susţine revizuirea Constituţiei în sensul definirii familiei ca uniunea dintre bărbat şi femeie.

    Din 2011 s-a implicat activ în cea mai importantă campanie civică din istoria României, Salvaţi Roşia Montană. Mutat în Bucureşti în primavara lui 2012 a participat la campania lui Nicuşor Dan ca independent la primăria Bucureşti. Aceste două mari acţiuni de coagulare civică au adus la un loc o masă critică de idealişti care au pornit o revoluţie în societatea românească.

    Cine sunt cei care i-au furat partidul lui Nicuşor Dan

  • Opinie Florin Caşotă, redactor Business Magazin: Vremurile în care se furau copii au apus. Protejaţi-vă datele!

    În urmă cu vreo două săptămâni, un hacker, pe nume The Dark Overlord, a cerut o răscumpărare de la platforma online Netflix, după ce a intrat ilegal în posesia unei părţi din cel de-al cincilea sezon al serialului  ”Orange Is the New Black“. El a cerut o anumită sumă de bani şi a ameninţat că dacă nu o va primi, va publica cele 10 episoade ale serialului (din 13). Şi-a respectat promisiunea şi, în urma refuzului Netflix de a da curs cererii sale, a publicat pe internet episoadele.

    Potrivit piratului online, el ar fi furat şi alte producţii TV ce urmează să fie lansate de posturile ABC, Fox, National Geographic şi IFC. The Dark Overlord a intrat în posesia acestor filme în urma unui atac asupra serverelor administrate de un studio de postproducţie, Larson Studios, la sfârşitul anului 2016, potrivit unor informaţii publicate pe site-ul TorrentFreak.

    Al cincilea sezon al serialului ”Orange Is The New Black“ va avea premiera oficială pe platforma Netflix pe 7 iunie, data rămânând neschimbată.

    La scurt timp după acest incident, un alt hacker a ajuns în media cu un nou furt. Piratul online a furat cel mai nou film din seria ”Piraţii din Caraibe“. La fel ca şi în cazul serialului Netflix, şi aici s-a cerut o anumită sumă pentru răscumpărare, altfel pelicula va fi publicată în mediul online.

    Se pare că hackerul a cerut o sumă imensă de bani studioului de film Disney. Suma nu a fost făcută publică iniţial, dar apoi se vorbea de o sumă de 80.000 de dolari, o nimica toată pentru un gigant cu venituri de 3 miliarde de dolari. Cei de la Disney au anunţat că sunt în colaborare cu agenţii FBI şi că nu vor ceda.

    Totuşi pirateria a scăzut în ultimii ani: în 2011, traficul generat de BitTorrent a reprezentat 23% din traficul de internet din SUA. |n prezent, procentul a scăzut la 5%. Încă nu se ştie cât de mult va fi afectat studioul dacă hackerul va publica filmul online. Filmul are lansarea oficială pe 26 mai.

    O altă victimă a şantajului cibernetic a fost echipa de producţie a celui mai de succes film indian din istorie. ”Bahubali 2: The Conclusion“ este un film de acţiune cu motive mitologie ce a avut un buget de 40 de milioane de dolari şi a realizat încasări de aproape 19 milioane de dolari în Statele Unite în doar două săptămâni de la lansare. O adevărată realizare pentru un film de la Bollywood. |n aceeaşi zi în care episoadele din serialul Netflix au fost publicate online, compania de producţie Arka Mediaworks Entertainment a fost contactată de un individ care cerea o sumă de bani, altminteri, ameninţa el, ar fi publicat filmul indian. Poliţia a ajuns la concluzia că vinovatul lucrează la un cinematograf şi deţine cheia de encripţie a filmului, folosită pentru transferul digital. După investigaţie, poliţia a arestat patronul cinematografului, alături de alţi patru suspecţi. Doi dintre bărbaţi au fost arestaţi în 2015 pentru piratarea primului film din serie, ”Bahubali: The Beginning“.

    Un alt tânăr, de 26 de ani din Serbia, a pus mâna pe o copie digitală a peliculei ”The Boss Baby“ şi a ameninţat compania 20th Century Fox că publică filmul dacă nu primeşte bani. Americanii au căzut de acord şi au trimis 5 bitcoin într-un cont (în jur de 10.000 de dolari, la evaluarea din prezent). Totuşi nu s-a mulţumit şi a cerut mai mult; dar a fost prins şi acum riscă 10 ani în închisoare.

    Un alt caz celebru de răpire digitală este nimeni altul decât WannaCry, cel mai mare atac ransomware din istorie, prin care un virus a infectat şi criptat date în peste 200.000 de calculatoare din peste 100 de ţări. După infecţie, calculatorul este criptat şi pentru ca un utilizator să poată avea acces la calculator trebuie să plătească o anumită sumă de bani. WannaCry cerea 300 de dolari, iar după trei zile suma creşte la 600 de dolari. |n data de 18 mai, hackerii strânseseră 80.000 de dolari. Deocamdată hackerii nu au câştigat niciun ban, deoarece cei 80.000 de dolari, sub formă de monede bitcoin, încă nu au fost retraşi.

    Am putea spune aşadar că s-a dus vremea răpirii din serai şi vorbim despre răpirea din cloud. Numai că la fel ca şi în cazul răpirii clasice, chiar dacă plăteşti, nu eşti sigur că şi vei primi ceea ce vrei.

  • Cum fură companiile miliarde anual din banii angajaţilor lor

    Atunci când angajatorii omit să plătească orele suplimentare, când reţin bacşişul chelnerilor sau când încadrează greşit muncitori, atunci companiile fură de la cei mai săraci membrii ai societăţii. “Furtul salariilor”, după cum este denumită această procedură, poate lua mai multe forme, notează publicaţia americană.

    Economic Policy Institue, un think-thank american, a investigat mai multe probleme pe piaţa muncii şi a analizat rapoartele din 10 state americane, uitându-se dacă companiile plătesc salariul minim. 8 miliarde de plăţi anuale au fost sub minimul impus. Calculat pe tot teritoriul Statelor Unite, rezultă faptul că firmele fură 15 miliarde de dolari anual, adică mai mult decât valoarea tuturor bunurilor furate în jafuri, spargerilor sau furturilor auto din întreaga ţară.

    Potrivit studiului, un o victimă a acestui tip de furt câştigă cam 10,500 de dolari pe an, cu 3,300 mai puţin din cauza unor şefi fără scrupule. 2,4 milioane de muncitori din 10 state se află în această situaţie.

    “Furtul clasic este o formă mai tangibilă decât furtul salariilor, iar autorităţile cheltuiesc resurse extraordinare pentru a combate asta”, se arată în raportul scris de analistul David Cooper. “În schimb, parlamentarii alocă sume mici pentru a combate furtul din salarii, deşi costul acestui tip de furt este comparabil cu furtul clasic”, mai spune el.

    Deşi studiul a fost făcut asupra companiilor din Statele Unite, nu ar fi exclus ca acelaşi lucru să se întâmple şi în Europa sau România.

  • Companiile fură 15 miliarde de dolari anual de la angajaţii lor

    Atunci când angajatorii omit să plătească orele suplimentare, când reţin bacşişul chelnerilor sau când încadrează greşit muncitori, atunci companiile fură de la cei mai săraci membrii ai societăţii. “Furtul salariilor”, după cum este denumită această procedură, poate lua mai multe forme, notează publicaţia americană.

    Economic Policy Institue, un think-thank american, a investigat mai multe probleme pe piaţa muncii şi a analizat rapoartele din 10 state americane, uitându-se dacă companiile plătesc salariul minim. 8 miliarde de plăţi anuale au fost sub minimul impus. Calculat pe tot teritoriul Statelor Unite, rezultă faptul că firmele fură 15 miliarde de dolari anual, adică mai mult decât valoarea tuturor bunurilor furate în jafuri, spargerilor sau furturilor auto din întreaga ţară.

    Potrivit studiului, un o victimă a acestui tip de furt câştigă cam 10,500 de dolari pe an, cu 3,300 mai puţin din cauza unor şefi fără scrupule. 2,4 milioane de muncitori din 10 state se află în această situaţie.

    “Furtul clasic este o formă mai tangibilă decât furtul salariilor, iar autorităţile cheltuiesc resurse extraordinare pentru a combate asta”, se arată în raportul scris de analistul David Cooper. “În schimb, parlamentarii alocă sume mici pentru a combate furtul din salarii, deşi costul acestui tip de furt este comparabil cu furtul clasic”, mai spune el.

    Deşi studiul a fost făcut asupra companiilor din Statele Unite, nu ar fi exclus ca acelaşi lucru să se întâmple şi în Europa sau România.