Tag: firma

  • Primăria sectorului 6 face un parc între Plaza şi AFI Cotroceni, zonă înţesată de şantiere de locuinţe. Preţurile locuinţelor situate lângă parc pot creşte cu 10-20%

    Dezvoltatorii imobiliari care construiesc ansambluri de locuinţe în sectorul 6, în apropierea mallului Plaza România, ar putea beneficia de un parc de 16.000 de metri pătraţi amplasat pe un teren între centrele comerciale Plaza şi AFI Cotroceni. Parcul este o investiţie făcută de Primăria sectorului 6 şi ar putea ridica preţurile apartamentelor din preajmă, care vor fi astfel, brusc, poziţionate lângă un spaţiu verde.

    „Observăm că locuinţele construite lângă un parc sau în imediata apropiere a unei zone verzi se vând mai rapid şi la un preţ mai ridicat. E posibil, dacă urmărim preţurile, să observăm o diferenţă de preţuri de 10-20%“, spune Bogdan Voica, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Încurcătura ZILEI: Încă un român s-a trezit cu 100.000 lei în cont, banii fiind viraţi din greşeală. Societatea încercă să-l găsească pe cel îmbogăţit

    SC Servicii Publice SA Iaşi a dat în judecată două bănci după ce a făcut în mod greşit plata unei facturi către un furnizor de combustibil. Astfel, peste 100.000 de lei au ajuns în contul unei persoane din judeţul Argeş, care a scos banii, iar reprezentanţii firmei au rămas cu paguba.

    Anterior, firma de salubritate SC Salubris SA Iaşi, au păţit acelaşi lucru.

    Astfel, SC Servicii Publice SA Iaşi a chemat în judecată două instituţii bancare şi le-a cerut magistraţilor din cadrul Judecătoriei Iaşi să oblige băncile, în solidar, la restituirea sumei de 125.450,25 lei, cu titlu de daune.

    Cei de la Servicii Publice au menţionat în instanţă că au un contract cu un furnizor de combustibil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • C&W Echinox: Livrările de spaţii comerciale vor reveni pe un trend pozitiv ȋn a doua jumătate a lui 2018

    În primul semestru din 2018, au fost livrate spaţii noi ȋnsumȃnd 14.000 de metri pătraţi ȋn cadrul proiectelor Bistriţa Retail Park şi Focşani Value Center, proiecte dezvoltate de Element Development, respectiv Prime Kapital. De asemenea, stocul total de spaţii comerciale a ȋnregistrat o scădere netă prin ȋnchiderea hipermarketului Carrefour şi a galeriei comerciale din cadrul proiectului Vitantis Shopping Center, la ȋnceputul acestui an, suprafaţa totală a proiectului ȋn care mai sunt operaţionale magazinele Praktiker, Diego şi Casa Rusu fiind de 36.000 de metri pătraţi.

    Astfel, stocul de spaţii comerciale moderne din afara Capitalei a ajuns la 2,43 milioane de metri pătraţi, ȋn timp ce suprafaţa mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale din Bucureşti măsoară 1,19 milioane de metri pătraţi. Densitatea spaţiilor comerciale la nivel naţional a ajuns la 184 mp / 1.000 locuitori, ȋn vreme ce ȋn Bucureşti a atins un nivel de 651 mp / 1.000 locuitori, de 3.5 ori mai mare faţă de media naţională.

    Noi spaţii comerciale vor fi livrate de către dezvoltatorii NEPI Rockcastle şi Prime Kapital ȋn Satu Mare, Baia Mare, Roman şi Slobozia, oraşe terţiare cu o cerere neacoperită de spaţii de retail modern. Totodată, NEPI Rockcastle intenţionează să finalizeze pȃnă la sfȃrşitul anului extinderea proiectului Shopping City Sibiu, cu o suprafaţă de aproape 10.000 de metri pătraţi.

    În ceea ce priveşte Bucureştiul, cel mai notabil eveniment din zona de retail din a doua jumătate a anului este deschiderea celui de-al doilea magazin IKEA din Romȃnia şi cel mare din Europa de Sud-Est, cu o suprafaţă totală de 37.000 metri pătraţi, pe bulevardul Theodor Pallady. Anul viitor, zona comercială a Bucureştiului se va extinde spre nord, pȃnă ȋn Baloteşti, unde este aşteptată deschiderea proiectului DN 1 Value Center, ȋn timp ce proiectele Colosseum Retail Park, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni vor intra ȋn proces de extindere.

    „Romȃnia a devenit ȋn ultimii ani o piaţă stabilă care aduce cȃştiguri importante pentru majoritatea jucătorilor din retail. Putem spune acum că avem o piaţă care a atins un prim grad de maturitate şi predictibilitate şi, ȋn măsura ȋn care contextul economic va rămȃne pozitiv ca pȃnă acum, ne aşteptăm la o cerere susţinută ȋn continuare pentru noi spaţii de retail, atȃt ȋn pieţele principale, cȃt şi ȋn cele secundare sau terţiare. Credem că nivelul chiriilor headline din centrele comerciale va creşte ȋn perioada imediat următoare din cauza ratelor mici de neocupare, a creşterilor de venituri raportate de principalii chiriaşi ai acestor centre şi a unui stoc restrȃns de noi spaţii de retail. În plus, ȋnregistrăm un aflux constant de noi retaileri care intră pe piaţa din Romȃnia, ceea ce nu va face decȃt să crească cererea de spaţii comerciale ȋn proiectele dominante şi consacrate, ”  spune Bogdan Marcu, partner, retail agency.

    Astfel, chiria headline a unui spaţiu de 100 de metri pătraţi situat ȋntr-un centru comercial dominant din Bucureşti atinge nivelul de 70-80 € mp / lună, ȋn vreme ce ȋn proiecte similare din oraşe precum Timişoara, Iaşi sau Cluj aceste spaţii ating valori de 35-40 € mp / lună, un nivel de 18-23 € mp / lună fiind atins pentru acelaşi tip de spaţii din oraşe terţiare.

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca pe anul trecut – dublul bugetului local

    Directorul firmei de consultanţă care a realizat ghidul imobiliar pe 2017, Adrian Vascu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă că aproape 70% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, iar restul din alte judeţe şi din străinătate.

    „Ghidul imobiliar pentru Cluj-Napoca este un proiect unicat, lansat în urmă cu 5 ani. Valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare în anul 2017 din municipiu a fost de 594 de milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă dublul bugetului local. Ponderea cea mai semnificativă din totalul sumei au reprezentat-o apartamentele, cu 63% din total (5.641 din totalul de 8.772 tranzacţii). 69% dintre cumpărători provin din judeţul Cluj, în timp ce 29% sunt din alte judeţe, precum Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Alba, iar 2% vin din străinătate, din ţări cum ar fi Franţa. Cartierul Mănăştur, cel mai mare din Cluj-Napoca, a înregistrat cele mai multe şi cele mai valoroase tranzacţii, iar strada Calea Mănăştur a avut cele mai multe tranzacţii”, a spus Vascu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român s-a trezit cu peste peste 100.000 lei în cont. Banii i-au fost viraţi, din greşeală, de o firmă, care încearcă acum să-i recupereze

    SC Salubris SA Iaşi a ajuns să se judece cu două bănci după ce a făcut în mod greşit plata unei facturi către un furnizor de combustibil. Astfel, peste 100.000 de lei au ajuns în contul unei persoane care a scos banii, iar reprezentanţii firmei de salubritate au rămas cu paguba.

    Astfel, Judecătoria Iaşi a constatat că Salubris a solicitat obligarea unor instituţii bancare la restituirea sumei de 131.702,98 lei. Cei de la Salubris au precizat în instanţă că, în urma relaţiilor contractuale pe care le are cu un furnizor de combustibil, pe data de 1 martie 2017, a primit o notificare din partea acestuia, prin care îi comunica numărul de cont în care urmau a fi efectuate plăţile începând cu data de 1 martie 2017, iar, pe 3 martie 2017, a efectuat plata contravalorii unei facturi, în contul indicat de acea societate.

    Cei de la Salubris au mai menţionat că a fost virată suma amintită în contul indicat, dar fără a verifica dacă respectivul cont aparţine furnizorului, conform procedurii uzuale şi fără a sesiza faptul că plata făcută nu îi aparţine respectivei firme, ci unei persoane fizice, care a retras suma de bani de la diferite bancomate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu-i nevoie de lumină

    O serie de firme producătoare de astfel de articole îşi propun să schimbe acest lucru oferind lustre şi lămpi care se încadrează armonios în decor chiar şi stinse, scrie The Independent. Una dintre acestea este Vita Copenhagen, iniţial producătoare de corpuri de iluminat potrivite industriei ospitalităţii, care are game şi pentru uz casnic, cum ar fi Asteria, o serie de lustre în şase culori care pot fi atârnate discret deasupra unei mese, sau lămpile şi lustrele din seria Aluvia care amintesc de nişte conuri de pin. O altă firmă este CTO Lighting din Marea Britanie, care combină marmura, sticla şi metalul, printre cele mai spectaculoase creaţii ale sale numărându-se Nimbus Cascade, un pendul cu solzi de sticlă prinşi de lănţişoare de alamă.

  • SURPRIZA de la ANAF. Datoria unui cioban la Fisc DE DOUĂ ORI MAI MARE decât tot bugetul comunei sale

    Un cioban dintr-o comună gălăţeană este cel mai mare datornic la bugetul de stat din judeţul Galaţi şi unul dintre cei mai mari datornici din ţară, el având o datorie de două ori mai mare decât bugetul comunei în care locuieşte. La nivel national, este pe locul 7 în topul restanţierilor la stat.
     
    Ciobanul din comuna gălăţeană Ghidigeni apare într-un top al marilor datornici având de plată 11.547.199 de lei la bugetul de stat şi 852.215 de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

    Gălăţeanul a ajuns în fruntea statisticilor realizate de ANAF din cauza unei escrocherii. În anul 2013, ciobanul a fost convins de un consătean să deschidă o firmă pe numele său, iar după ce a semnat documentele, ciobanul de 49 de ani a devenit proprietarul unei societăţi care avea ca obiect de activitate comerţul cu animale.

    Se pare că fără ştiinţa proprietarului din acte, cei care controlau activitatea firmei nu au plătit taxele şi impozitele către stat, iar datoriile au crescut foarte mult.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un gigant chinez ZDROBEŞTE unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori români

    Compania Visual Fan din Braşov, care vinde diferite gadgeturi sub brandul Allview, a înregistrat în 2017 o scădere la jumătate a cifrei de afaceri în raport cu anul anterior, la 156,6 mil. lei (34,3 mil. euro) pe fondul competiţiei dramatice de pe piaţa de smartphone-uri şi tablete care a provocat o scădere abruptă a vânzărilor pentru firma controlată de antreprenorul Lucian Peticilă. În 2016 compania înregistrase o cifră de afaceri de 306 mil. lei (68,2 mil. euro), conform datelor de la Finanţe.
     
    Profitul net al companiei a scăzut în 2017 cu 72%, la 9,7 mil. lei (2,1 mil. euro), corespondent unei marje de câştig net de 6% din venituri. La finele anului 2017 datoriile totale ale firmei se ridicau la 37,3 mil. lei (8,2 mil. euro), în scădere cu 64% faţă de anul precedent. Numărul mediu de angajaţi ai companiei a crescut în 2017 cu 6 persoane, la 116.
     
  • Dacă vreţi ca afacerile să devină etice, atunci cine va mai face business?

    Millennialii au o agendă diferită de cea a afacerilor, considerând că priorităţile unei companii ar trebui să fie crearea de locuri de muncă, inovarea, îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi profesionale a angajaţilor şi să se concentreze mai puţin pe generarea de profituri, eficientizare şi producţia de bunuri şi servicii, spune Raluca Bontaş, partener global employer services la Deloitte Romania, comentând rezultatele studiului.

    „Rezultatele sondajului ar trebui să le dea de gândit liderilor de business, implicit din România, fiind un semnal de alarmă. Deteriorarea încrederii şi loialităţii angajaţilor are implicaţii asupra performanţei companiilor şi a economiei în general”, menţionează ea.

    Mai puţin de jumătate dintre millenniali consideră că firmele se comportă etic şi că liderii din business contribuie la un climat social mai bun, conform studiului. În 2017, aproape două treimi dintre millenniali aveau o altă părere.

    Încet-încet, ne îndreptăm spre un socialism al capitalismului.

    Ca să rezişti în afaceri, este puţin probabil ca etica să fie în capul listei de priorităţi. Ca să câştigi cotă de piaţă, trebuie să inventezi produse şi servicii superioare, trebuie să-ţi „omori” concurenţa şi, dacă nu poţi, să o cumperi, trebuie să faci astfel încât să ajungi la o poziţie de monopol pentru a putea majora preţurile. Pentru a-i determina pe liderii companiei să facă acest lucru, există instituţia bonusului, a salariilor mari, a pachetelor de acţiuni oferite ca recompensă.

    Cine nu-şi îndeplineşte ţintele de vânzări, de profit, de rentabilitate, de cotă de piaţă este dat afară şi vine altcineva în loc.

    Deşi liderii din business au un discurs etic: clienţii sunt prioritatea noastră absolută, fără angajaţii noştri nu am fi putut ajunge atât de sus, fără CSR nu putem dormi, realitatea este exact inversă. Acţionarii cer profituri din ce în ce mai mari, rentabilitatea capitalului trebuie să depăşească dobânzile la bancă pentru că nu ar mai avea altfel sens să investeşti într-o companie, directorii impun ţinte din ce în ce mai mari directorilor de sub ei, care, la rândul lor, se îndreaptă către middle manageri în îndeplinirea ţintelor şi tot aşa.

    În orice moment, cei care au responsabilitatea cifrelor trebuie să găsească soluţii pentru a le atinge, chiar cu preţul „călcării pe cadavre”.
    Millennialii vor mai multă etică în afaceri, dar, când vor ajunge în poziţia de execuţie, când vor da de gustul bonusurilor, îşi vor schimba discursul şi vor face la fel ca predecesorii lor.

    Pentru a avea un impact pozitiv în societate, pentru a schimba lucruri, mai întâi trebuie să generezi resurse, pentru ca apoi să poţi să le cheltuieşti.

    Cei care au fondat marile universităţi americane, unde vor să ajungă millennialii, întâi au produs bani, au călcat pe cadavre în business, iar apoi i-au pus la dispoziţia societăţii.

    Este bine să faci Harvardul sau Yale, pentru că ai acces apoi la salarii mai mari, sari etapele de promovare profesională, dar câţi ştiu că banii din care se susţin universităţile sunt produşi în România, de exemplu, prin achiziţia de păduri, prin cumpărarea de acţiuni la companii care trăiesc din monopol şi din tarife mari, prin achiziţia unor titluri de valoare ale unor ţări care, la un moment dat, ajung la pământ şi sunt nevoite să plătească dobânzi mari, prin achiziţia, poate, de credite neperformante şi apoi recuperarea lor prin strângerea cu uşa a debitorilor?

    Foarte mulţi millenniali îşi caută un sens social, vor să experimenteze cât mai multe lucruri, vor să facă bine societăţii, dar cineva trebuie să plătească factura.

    Toată lumea, începând de la millenniali până la companii, se plânge de nivelul educaţiei din România, marea majoritate a profesorilor sunt slabi şi nu ţin pasul cu ceea ce se întâmplă în piaţă, sistemul de educaţie este depăşit, iar rezultatul este catastrofal pentru piaţa muncii.
    Florin Talpeş, cel care a creat Bitdefender, cea mai cunoscută companie românească din industria IT, spune că soluţia pentru a schimba sistemul de educaţie din România este ca orice lider de business să adopte o şcoală şi să-şi pună o întrebare: „Cum cresc media şcolii mele de la 6 la 9?”.

    Dar înainte de a ajunge la această soluţie, trebuie să ai un business, trebuie să ajungi să ai resursele financiare, umane sau logistice pentru a adopta o şcoală şi a-i schimba cursul, de care să beneficieze millennialii sau generaţiile care vin: Z etc.

    Şi atunci cine va mai face business, cine va mai plăti facturile, cine va plăti educaţia, dacă vreţi ca afacerile să devină etice?

  • Angajaţii Tesla spun că firma nu îşi va atinge ţinta de producţie propusă pentru finalul lunii

    Potrivit surselor, compania a reuşit să asambleze şi să vopsească miercuri, în primul din cele două schimburi de 12 ore, 210 maşini Model 3, iar în una dintre cele două schimburi de luni, compania a produs 305 de vehicule, a declarat un angajat pentru Reuters, precizând că numărul de vehicule asamblate pe schimb este afişat pentru muncitorii de linie ai fabricii.

    Compania lucrează în două schimburi de câte 12 ore pe zi, în fiecare zi a săptămânii, pentru producţia Modelului 3, au precizat cei doi angajaţi, care au furnizat cifrele de producţie pentru agenţia de ştiri citată. Astfel, după calculul angajaţilor, dacă Tesla produce 300 de vehicule din Model 3, în toate cele 14 schimburi va produce 4.200 de maşini pe săptămână, compania refuzând să ofere detalii publice referitoare la cifrele de producţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro