Tag: finantare

  • Alibaba a condus cea mai mare rundă de finanţare pentru o firmă de inteligenţă artificială din China. În urma finanţării, evaluarea Moonshot AI, unul dintre cele mai cunoscute starup-uri chinezeşti de inteligenţă artificială generativă, a crescut de 8 ori, până la 2,5 miliarde de dolari

    Alibaba Group Holding Ltd. a condus cea mai mare rundă de finanţare pentru un startup chinezesc de inteligenţă artificială, cea mai recentă dintr-o serie de investiţii considerabile care sugerează că firma de comerţ electronic utilizează din nou capital în căutare de creştere, scrie Bloomberg.

    Alibaba se alătură Tencent Holdings Ltd. şi altor companii din Silicon Valley, cum ar fi Microsoft Corp., care au pariat foarte mult pe inteligenţa artificială generativă, tehnologia care alimentează ChatGPT. Aceasta a condus o rundă de finanţare de 1 miliard de dolari în Moonshot AI împreună cu finanţatorul existent Monolith Management, sporind de opt ori evaluarea firmei de un an, până la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, potrivit unor persoane familiarizate cu tranzacţia. Aceştia s-au alăturat finanţatorilor anteriori, inclusiv Long-Z, braţul de investiţii al gigantului Meituan, care se ocupă de livrarea de alimente, şi Hongshan, fostul Sequoia China, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să fie păstrate sub rezerva anonimatului, din pricina caracterului prival al chestiunilor declarate.

    Înfiinţată în martie 2023, Moonshot AI se numără printre cele mai cunoscute startup-uri care dezvoltă inteligenţă artificială generativă în China, sperând să ajungă în cele din urmă la nivelul celor de la OpenAI şi Google. Compania a lansat pentru public chatbotul său Kimi în noiembrie anul trecut, lansând, totodată, o platformă dedicată dezvoltatorilor pentru a construi aplicaţii de inteligenţă artificială pe modelul său. Evaluarea sa se ridica la doar 300 de milioane de dolari atunci când a obţinut finanţarea iniţială.

    Moonshot AI a refuzat să comenteze detaliile strângerii de fonduri ale companiei, care au fost raportate pentru prima dată de presa locală, inclusiv de 36kr. Monolith a confirmat participarea sa la ultima rundă, fără detalii. Reprezentanţii Alibaba nu au răspuns la întrebările lansate de jurnaliştii Bloomberg.

    Noii şefi ai Alibaba, Joseph Tsai şi Eddie Wu, s-au angajat să redreseze o companie în declin, afectată de doi ani de controale de reglementare şi de o recesiune economică. Aceasta conduce noi investiţii în tehnologii care schimbă regulile jocului, cum ar fi inteligenţa artificială, orchestrând în acelaşi timp o divizare complicată în mai multe direcţii care va aduce în prim plan noi linii de afaceri, de la cloud la logistică. Tsai a declarat că unitatea de cloud găzduieşte în prezent jumătate din firmele de inteligenţă artificială generativă din China şi deserveşte aproximativ 80% din companiile de tehnologie din ţară.

    Alibaba s-a alăturat anterior unei runde de peste 300 de milioane de dolari pentru Zhipu în 2023, alături de rivalul de lungă durată Tencent. Compania încearcă să revigoreze afacerea de cloud şi să integreze AI şi modelul său intern – Tongyi Qianwen – într-o afacere vastă care se întinde şi în domeniul divertismentului.

  • Ministerul Energiei semnează contractul de finanţare pentru centrala pe gaz de la Işalniţa, de aproape 850MW. Valoarea contractului ajunge la 253 mil. euro

    Ministerul Energiei a semnat vineri contractul de finanţare cu 1,25 mld. lei, respectiv 253,1 mil. euro, pentru construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de aproximativ 850MW, la Işalniţa.

    “Astăzi, 23 februarie, Ministerul Energiei anunţă semnarea contractului de finanţare în cadrul  Programul-cheie 2- construirea de capacităţi electrice de tip turbină cu gaz cu ciclu combinat (CCGT) ce pot fi adaptate pentru  funcţionarea pe hidrogen, necesare pentru realizarea tranziţiei de la cărbune şi pentru echilibrarea reţelei, cu finanţare din Fondul pentru modernizare, al cărui beneficiar este CCGT POWER IŞALNIŢA SA”, spun reprezentanţii instituţiei.

    Potrivit acestora, valoarea contractului este decontată din Fondul pentru Modernizare.

    CCGT Power Işalniţa a fost înfiinţată în baza acordului acţionarilor din septembrie 2023 încheiat între Societatea Complexul Energetic Oltenia SA şi ALRO SA.

    CE Oltenia deţine 59,9%  din capitalul social al firmei care va construi centrala electrică pe gaze de la Işalniţa, ceea ce reprezintă o contribuţie de 65 de milione de euro la proiect, iar Alro va participa cu o cotă de 40,1%, reprezentând o contribuţie de peste 43,5 milioane de euro.

    Proiectul Işalniţa face parte din Planul de Restructurare a CE Oltenia, care a fost aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2022. Una dintre părţile esenţiale ale planului este reprezentată de partea de noi proiecte de investiţii, alături de alţi parteneri. Astfel, planul companiei este de a construi 8 parcuri solare, cu o capacitate toală de 735 MW, şi două centrale pe gaz natural, cu o capacitate totală de 1.325 MW

     

  • Povestea omului care inventează o aplicaţie ce va rezolva una dintre cele mai enervante probleme cu care se confruntă românii

    Ai observat cum mereu se face coadă la restaurante de tip „quick service” în orele de vârf, inclusiv în faţa kioskurilor menite să degreveze personalul de preluarea comenzilor? Cum ar fi dacă ai putea comanda mâncarea pe care o vrei direct de pe smartphone-ul pe care îl ai în buzunar, fără a mai sta la coadă? Un start-up local testează deja o astfel de soluţie în cadrul unui restaurant de tip fast-food şi speră ca aplicaţia, numită Rocco, să fie implementată în peste 100 de restaurante din ţară până la finalul acestui an.

    Am stat la coadă la un moment dat şi m-am întrebat de ce nu există un ecran de unde să comand, iar apoi mi-am dat seama că nimeni în acel mall nu avea ecran din acela de  comandat. După aceea, reprezentanţii mallului mi-au explicat că nu puteau pune acele totemuri dintr-un motiv de siguranţă împotriva incendiilor. Au găsit până la urmă o soluţie,  le-au pus pe peretele de la marginea restaurantului. Practic de acolo a venit ideea – telefon are oricine. Ce diferenţă este să comanzi de pe un ecran din acela sau direct de pe ecranul propriului telefon?”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Robert Marian, fondator al Rocco.

    El a pus bazele proiectului Rocco, soluţia fiind în prezent implementată pentru testare în cadrul unui restaurant. Cum funcţionează însă aplicaţia Rocco? Utilizatorii trebuie să scaneze un cod QR care îi duce pe site-ul dedicat al restaurantului de unde îşi pot comanda produsele dorite, aleg dacă iau mâncarea la pachet sau o servesc acolo, plătesc de pe telefon, iar apoi primesc o notificare cu privire la timpul pe care îl au de aşteptat până e gata comanda şi ulterior când e gata şi o pot ridica. Start-up-ul susţine că prin implementarea aplicaţiei pentru comenzi de pe mobil în locaţie, restaurantele quick service pot creşte valoarea medie a unei comenzi.

    „Restaurantele au avantajul că le creştem comanda medie. Pentru anul acesta avem în plan să adăugăm şi funcţionalităţi de loialitate, fidelizare în funcţie de ce ne spun restaurantele că-şi doresc. Acesta este avantajul în momentul în care clientul comandă de pe telefonul lui – comenzile sunt stocate şi atunci restaurantul ştie că tu comanzi atât de des, cam ce îţi place, îţi dăm puncte, îţi dăm discounturi, te încurajăm şi să revii ş.a.m.d.”, a explicat el. În prezent, echipa Rocco se află în discuţii cu mai multe restaurante tip fast-food care sunt dispuse să încerce aplicaţia. „În principiu, ambiţia noastră este ca la finalul anului să avem 100 de locaţii. Asta nu înseamnă 100 de restaurante, pentru că pot fi lanţuri cu 10 locaţii, ceea ce este realizabil în zona de food court, pentru că în zona de food court foarte multe restaurante sunt lanţuri. În zona de restaurante de dining, de full service, care au ospătari ş.a.m.d. se găsesc mult mai puţine care sunt lanţuri, iar pentru acel tip de restaurante există deja nişte soluţii. Soluţia noastră funcţionează foarte nişat şi specific pentru cei care nu au ospătar, unde clientul îşi face singur comanda şi ridicarea“, a spus Robert Marian. În ceea ce priveşte costurile pentru restaurante, start-upul a ales momentan să perceapă un abonament fix de 19 euro pe lună, iar apoi cu cât vânzările restaurantului vor creşte să perceapă un procent din vânzări care poate ajunge până la 2,5%.

    Pentru moment, echipa Rocco nu a luat finanţări externe, ci a susţinut proiectul din fonduri proprii, obiectivul principal al start-up-ului acum fiind de a testa şi îmbunătăţi soluţia şi de a atrage cât mai mulţi clienţi. „Suntem în discuţii pentru o investiţie cu un business angel care a vrut şi de mai de mult să se implice financiar şi argumentul meu pentru el a fost să ne mai lase un pic ca să înţelegem mai bine cum avansează drumul pe care suntem. Este o oportunitate, dar nu ne trebuie finanţare neapărat pentru că suntem în zona asta de bootstrapping, cum se numeşte în engleză, în care practic strângi şiretul foarte tare şi faci cu minim cât de mult poţi”, a menţionat fondatorul Rocco.  

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.



    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Tudor Pop, managing partner DataEye Consulting

    Ce face? A lansat în decembrie 2023 o aplicaţie care să ajute IMM-urile să fie conforme cu cerinţele GDPR – regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal.

    „Am ales să lansăm această aplicaţie printr-o firmă de sine stătătoare, astfel încât să separăm un pic activitatea de cea a DataEye Consulting, care este concentrată mai mult spre furnizarea de servicii de securitate informatică. Aplicaţia este cu totul altceva şi noi sperăm să ajungem undeva în zona de 800-1.000 de utilizatori anul acesta. Încă nu am început promovarea efectivă a aplicaţiei. Aceasta este preconizată să înceapă la începutul lunii februarie.“

    2. Invitat: Marian Velicu, cofondator Veridian Systems

    Ce face? A lansat un nou proiect – Next-M2M, un furnizor de cartele SIM pentru aplicaţii IoT şi M2M

    „Ne-a venit ideea ca Veridian Systems să pună pe piaţă un produs dedicat aplicaţiilor IoT şi M2M pentru că este o piaţă încă nesaturată, este o cerere în continuare de astfel de produse şi ne-am gândit că pe lângă faptul că putem să fim concurenţi pentru operatorii tradiţionali locali, putem să încercăm şi noi să devenim un jucător la nivel european, pentru că odată cu scăderea tarifelor de roaming, produsul deja devine accesibil şi la un preţ foarte bun şi vandabil relativ competitiv şi pe alte pieţe din Europa.“

     

    3. Invitat: Robert Marian, fondator Rocco

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie prin care clienţii restaurantelor de tip fast food să poată comanda mâncarea dorită direct de pe telefon, fără a mai sta la coadă.


    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Cătălin Rus, cofondator al Prime Dash – soluţii fintech

    Ce e nou? Start-up-ul din Oradea va furniza o componentă cheie dintr-un program semnificativ de finanţare a
    IMM-urilor derulat de o divizie a Departamentului Economiei din Dubai – mai exact modulul de scoring al cererilor de finanţare depuse de companii şi managementul creditelor pentru firmele acceptate, ca parte a unui consorţiu condus de CXDA, un fintech susţinut de fondul american de investiţii JC Flowers.

    „Scopul nostru este acela de a acelera procesul de analiză şi de a face alocări de capital extrem de rapide, obiectivul autorităţilor este ca în 24 de ore o companie care aplică la un credit pe termen scurt să primească banii în cont. Este o provocare extremă, am trecut prin foarte multe validări, foarte multe teste, proiecte pilot, testări după testări, verificări de la securitate, la compliance, la absolut tot.“

    2. Invitat: Constantin Cozma, cofondator & CEO, ContApp, platformă de contabilitate pentru PFA-uri şi profesii liberale

    Ce e nou? Start-up-ul are în plan să atragă în acest an o finanţare de 500.000 de euro pentru scalarea operaţiunilor şi lansarea de campanii de marketing. La finalul anului 2023, platforma Contapp avea peste 7.000 de utilizatori.

    „În 2024 vrem să găsim un investitor care să vină alături de noi, pentru că piaţa este încă la început, oamenii sunt tot mai deschişi să lucreze cu asemenea aplicaţii. Ne gândim la o investiţie de 500.000 euro investiţie. Pot să spun că principalul nostru punct sensibil este legat de scalare şi de marketing. Intenţionăm să atragem un investitor care are experienţă pe partea aceasta de dezvoltare de aplicaţii şi de scalare a unei aplicaţii de contabilitate şi de management.“

    3. Invitat: Antonio Enache, cofondator şi CEO al Sense4FIT – aplicaţie pentru fitness în metaverse

    Ce e nou? Start-up-ul local va lansa în aprilie anul acesta cea de-a doua versiune a aplicaţiei sale mobile cu acelaşi nume, având ca ţintă să ajungă la finalul lui 2024 la 10.000 de utilizatori plătitori şi la venituri de un milion de euro generaţi de aplicaţie. „Primul obiectiv major pentru anul acesta este să avem un venit de peste un milion de euro din aplicaţia Sense4FIT, iar pentru a obţine acest obiectiv avem nevoie de circa 10.000 de utilizatori plătitori.“



    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi  What’s Hot.

  • Coface: Numărul insolvenţelor din România a stagnat în 2023, la 6.650. Alina Popa, Country Manager: în 2024 ne aşteptăm la o creştere moderată a numărului de insolvenţe, cauzată în special de scăderea consumului şi de costul mare de finanţare

    Numărul total de proceduri de insolvenţă în România a ajuns la 6.650 în 2023, evoluţie în stagnare comparativ cu anul precedent, când companiile au deschis 6.649 de proceduri noi de insolvenţă, arată cel mai recent studiu Coface.

    “Anul 2023 poate fi definit ca un an stabilităţii pentru mediul de afaceri, fără creşteri notabile ale numărului de insolvenţe. Chiar dacă am evitat o recesiune, după o decelerare a creşterii reale la aproape 2%, comparativ cu 4,1% în 2022, aceasta fiind una dintre cele mai bune creşteri din regiune, contextul economic rămâne relativ complicat”, spune Alina Popa, Country Manager Coface România.

    Primele 3 sectoare în funcţie de numărul companiilor intrate în insolvenţă rămân aceleaşi ca şi în 2022: construcţii (1.446), comerţ cu amănuntul (825) şi comerţ cu ridicata şi distribuţie (815) şi păstrează o concentrare de aproximativ 46% din totalul numărului de insolvenţe înregistrate în 2023.

    Această evoluţie este justificată de faptul că aceste 3 sectoare deţin aproximativ 39% din totalul companiilor din România.

    Dintre acestea, creşterea cea mai mare a numărului de companii care au intrat în procedura de insolvenţă a fost raportată în sectorul construcţiilor (plus 6% vs. 2022), care deţine cea mai mare pondere din totalul numărului de insolvenţe (22%).

    Din numărul total de companii intrate în insolvenţă în 2023 companiile înfiinţate înainte de 2016 reprezintă aproximativ 54%, în scădere de la aproximativ 60% în 2022.

    Anul trecut a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru 460 companii cu venituri peste 0,5 mil. euro, în creştere cu 29% comparativ cu anul 2022 şi cu 4% faţă de 2019. Dintre acestea doar 45 de companii aveau cifra de afaceri peste 5 mil. euro, ceea ce indică un impact financiar şi social mai scăzut în economie.

    De asemenea, anul trecut au fost deschise 61 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 21 de proceduri deschise în 2022. Dintre companiile intrate în concordat preventiv în 2023,  8  au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de peste 5 mil. euro şi aveau 1.229 de angajaţi.

    Conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, în 2023 au fost refuzate la plată 33.790 de instrumente de plată, iar valoarea totală refuzată la plată a fost de 2.135 mil. lei.

    Cu toate că se observă o creştere atât ca valoare refuzată (37%), cât şi ca număr de incidente (17%) comparativ cu 2022, valorile înregistrate în 2023 sunt sub valorile înregistrate în 2019: minus 33% ca valoare refuzată şi minus 27% ca număr de incidente.

    “Observăm că în ultimii 5 ani numărul de insolvenţe se menţine relativ constant, iar în ultimii 2 ani dinamica semestrială este aproximativ egală cu 0% ceea ce arată o stabilitate a mediului antreprenorial românesc. Touşi, la nivel microeconomic se conturează o serie de provocări pentru 2024 cum ar fi scăderea consumului, costul de finanţare mare dar şi noul set de taxe şi impozite intrat în vigoare începând cu acest an, care vor pune o presiune constantă pe activitatea economică. Acest lucru ar putea duce la extinderea termenelor de plată către furnizori, amplificând riscul de insolvenţă al companiilor vulnerabile”, a adăugat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România.

    La nivel teritorial, 6 judeţe alături de Bucureşti însumează 51% din totalul numărului de insolvenţe deschise în 2023, în creştere cu 2 pp faţă de 2022. Capitala conduce clasamentul cu 1.289 de insolvenţe în creştere cu 19% faţă de 2022, urmată de judeţele Bihor, Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi, Ilfov.

    Aceleaşi judeţe şi Bucureştiul deţin o pondere de 48% din totalul numărului de înmatriculări şi de 41% din totalul numărului de radieri. Cele mai multe companii au fost înmatriculate (31.091) şi radiate (11.820) în Bucureşti.

    “În continuare, deficitele fiscale şi comerciale mari pot genera riscuri şi vulnerabilităţi pentru populaţie şi mediul de afaceri. Astfel ne aşteptăm la o creştere moderată a numărului de insolvenţe în 2024 cauzată în special de scăderea consumului şi de costul mare de finanţare”, concluzionează Alina Popa.

     


     

     

  • Bursă. Transelectrica semnează încă un contract cu Ministerul Energiei de finanţare prin Fondul pentru Modernizare. Compania atrage 48 mil. euro

    Compania naţională de transport de energie electrică Transelectrica (simbol bursier TEL) a obţinut marţi, 20 februarie o finanţare nerambursabilă în valoare de 48 de milioane de euro prin intermediul celui de-al zecelea contract de finanţare prin Fondul de Modernizare, semnat cu Ministerul Energiei.

    Proiectul-pilot DigiTEL Green – Retehnologizare staţia 220/110/20kV Mostiştea din judeţul Călăraşi reprezintă un efort investiţional în acord cu politicile şi directivele europene din domeniul energiei, asumat de Transelectrica pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice prin adoptarea unor soluţii tehnologice şi echipamente de ultimă generaţie care să contribuie la reducerea amprentei ecologice, potrivit unui raport de la BVB.

    „Inclusă în Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031, investiţia din portofoliul de proiecte al Transelectrica va contribui la reducerea impactului asupra mediului înconjurător şi la tranziţia către o infrastructură energetică sustenabilă şi eficiente”, scriu reprezentanţii companiei de stat.

    Odată cu semnarea contractului pentru retehnologizarea staţiei Mostiştea, Transelectrica are zece proiecte cu finanţare nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de peste 470 milioane de euro. Staţia Mostiştea este al doilea proiect de retehnologizare a unei staţii în concept digital, după Staţia Alba 2 Iulia, proiect care beneficiază de asemenea de finanţare prin FM.

    Transelectrica a înregistrat un profit net de 206 milioane de lei în ianuarie-septembrie 2023, în scădere cu 51% an/an, şi venituri de 3,3 miliarde de lei, minus 32%. Societatea îşi va publica situaţiile anuale preliminare pe 28 februarie.

    La BVB, acţiunile TEL sunt pe plus cu 32% în ultimul an, pe un rulaj de 124 de milioane de lei şi o capitalizare de 2,3 miliarde de lei. Indicii BET şi BET-NG afişează dinamici de 28%, respectiv 23% în aceeaşi perioadă.

     

  • Delia Brasfalean, Director Certifications and Official Publications in Patent Intelligence: „Deţinerea de brevete şi mărci comerciale în etapa de iniţierea sau în etapa de creştere timpurie este asociată cu o probabilitate mai mare de finanţare”

    INTERVIU

    Într-un peisaj economic marcat de o creştere semnificativă a numărului de start-up-uri din România, un factor esenţial pentru succesul acestora îl reprezintă proprietatea intelectuală. Conform declaraţiilor Deliei Brasfalean, Director Certifications and Official Publications in Patent Intelligence, deţinerea de brevete şi mărci comerciale în etapele de iniţiere şi de creştere timpurie reprezintă un catalizator esenţial pentru obţinerea finanţării. Care este rolul drepturilor de proprietate intelectuală în dezvoltarea unui start-up? 

    ·     Start-up-urile din România au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de tranzacţii cu capital de risc între 2017 şi 2022. Cum pot drepturile de proprietate intelectuală să sprijine această creştere şi să maximizeze oportunităţile pentru startup-urile româneşti?

    ·      Companiile nou-înfiinţate care deţin brevete şi mărci comerciale încă din perioadele  de iniţiere sau de creştere timpurie au de 10 ori mai multe şanse de a obţine finanţare, arată studiul. Astfel, deţinerea de brevete şi mărci comerciale în etapa de iniţiere sau în etapa de creştere timpurie este asociată cu o probabilitate mai mare de finanţare. Acest efect este deosebit de important la început, probabilitatea de finanţare fiind de 4,3 ori mai mare pentru companiile nou înfiinţate care deţin drepturi de proprietate intelectuală (DPI) şi mărci comerciale şi de 6,4 ori mai mare pentru companiile nou înfiinţate care deţin brevete şi drepturi de proprietate intelectuală (DPI). Companiile nou-înfiinţate care deţin atât mărci comerciale, cât şi brevete prezintă cea mai mare probabilitate de finanţare atât în etapa de iniţiere, cât şi în etapa de început. Mai mult decât atât, startup-urile care deţin brevete europene sunt asociate cu o probabilitate de 5,3 ori mai mare de finanţare în faza iniţială, în comparaţie cu numărul mai redus al celor care deţin doar brevete naţionale, unde probabilitatea este de doar 3,8 ori mai mare.  Oficiul European de Brevete sprijină startup-urile din Europa şi nu numai, făcând sistemul de brevete cât mai accesibil şi mai transparent posibil. De exemplu, pe lângă platformele specifice de cunoaştere, există noul Deep Tech Finder, un instrument gratuit, care îmbină informaţiile de afaceri cu datele privind brevetele, ajutând investitorii să detecteze şi să evalueze startup-urile europene cu cereri de brevete europene care aduc pe piaţă invenţii disruptive în domenii tehnologice critice. Oficiul European de Brevete a lansat Observatorul privind brevetele şi tehnologia pentru a permite Oficiului şi partenerilor săi să răspundă adecvat unor provocări precum sunt schimbările climatice şi necesitatea de a face tranziţia către sisteme energetice mai curate şi mai sigure, astfel încât să poată sprijini inovarea în Europa şi în străinătate în următorii 50 de ani.De asemenea, Oficiul European de Brevete sprijină direct companiile  nou-înfiinţate, oferindu-le resursele necesare pentru a le ajuta să înţeleagă dacă şi cum ar trebui să solicite un brevet, toate informaţiile fiind uşor de accesat în secţiunea New to Patents a site-ului nostru. 

    ·      Care sunt planurile concrete ale Observatorului privind brevetele şi tehnologia, menţionate în comunicat, pentru a sprijini start-up-urile cu tehnologii noi şi inovatoare? Ce resurse şi informaţii pot fi oferite potenţialilor investitori?

    ·      Observatorul de brevete şi tehnologie, lansat recent, va îmbunătăţi, prin studii şi analize, înţelegerea peisajului tehnologic, punând accentul pe cartografierea şi vizualizarea datelor privind brevetele în raport cu alte date ştiinţifice de înaltă calitate. Tablourile de bord, care sunt accesibile şi uşor de utilizat, îi ţin la curent pe inovatori, investitori, cercetători, publicul larg, precum şi pe specialiştii în proprietate intelectuală.Prin valorificarea paletei ample de date şi a perspectivelor de sustenabilitate ale Oficiului European de Brevete, Observatorul acţionează, de asemenea, în direcţia unei mai mari diversităţi şi incluziuni în ecosistemul de inovare. Publicarea periodică a datelor privind subiecte precum paritatea de gen în rândul inventatorilor contribuie la stimularea incluziunii grupurilor subreprezentate. Un alt obiectiv cheie este stimularea interesului tinerilor pentru ştiinţe, inginerie, tehnologie şi matematică, precum şi pentru inovare şi antreprenoriat.

    ·      Aflăm că Europa se află în urma altor regiuni ale lumii în ceea ce priveşte finanţarea start-up-urilor. Ce măsuri propune Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru a intensifica eforturile şi a consolida proprietatea intelectuală ca instrument de acces la finanţare pentru companiile din UE, în special pentru IMM-uri?

    Această întrebare este deosebit de relevantă în prezent, în condiţiile în care reducerea cheltuielilor cu capital de risc şi previziunile de creştere mai slabe pun capăt unei ere de acces facil la capitalul de risc. Prin urmare, drepturile de proprietate intelectuală merită o atenţie deosebită ca mijloc nu numai de a capta potenţialul de valoare a activelor intelectuale, ci şi de a semnala investitorilor această valoare. În acest scop, Oficiul European de Brevete a lansat noul Deep Tech Finder, care îi ajută pe investitori să găsească startup-uri “deep tech” cu brevete europene, şi viceversa. Acest instrument face parte din oferta mai largă de servicii a noului Observator pentru brevete şi tehnologie al Oficiului. 

    ·      Care sunt principalele provocări cu care se confruntă startup-urile “deep tech” atunci când dezvoltă tehnologii revoluţionare şi cum pot drepturile de proprietate intelectuală să le ajute să depăşească aceste provocări?

    ·      Asigurarea finanţării poate fi dificilă pentru start-up-urile “deep tech”, care dezvoltă noi tehnologii şi abordări tehnice, deoarece astfel de companii au, de obicei, o intensitate ridicată de cercetare şi dezvoltare (R&D) şi o intensitate ridicată a activelor. Prin urmare, necesită sume mari de capital pe termen lung pentru a introduce pe piaţă tehnologii noi, iar puţini investitori sunt pregătiţi să accepte astfel de riscuri. După cum am informat în studiul nostru recent, drepturile de proprietate intelectuală bine gestionate pot genera o gamă largă de beneficii, cum ar fi stabilirea de colaborări şi acorduri de licenţă, asigurarea de investiţii şi facilitarea tranzacţiilor tehnologice. Aceste beneficii sunt deosebit de importante pentru companiile inovatoare nou-înfiinţate, pentru a compensa limitările de resurse. Astfel de startup-uri pot beneficia în special de brevete şi mărci comerciale pentru a atrage investitori “răbdători”.

    ·      Care sunt obiectivele pe termen lung ale Oficiului European de Brevete, care sprijină inovarea şi creşterea economică în Europa prin intermediul drepturilor de proprietate intelectuală?

    ·      Oficiul European de Brevete contribuie la construirea unui viitor bazat pe sustenabilitate, susţinut de practici de afaceri diligente şi de un simţ şi mai puternic al responsabilităţii sociale. În peisajul tehnologic global curent aflat în schimbare rapidă, Oficiul European de Brevete trebuie să se asigure că stăpâneşte creşterea rapidă a stadiului tehnic al cunoaşterii şi complexitatea tot mai mare a invenţiilor. Finalizarea unei reorganizări recente în cadrul Oficiului, orientată mai mult către  un proces integral de acordare a brevetelor complet digitalizat, a creat oportunităţi pentru îmbunătăţiri suplimentare în ceea ce priveşte calitatea şi eficienţa. Ca parte a angajamentului continuu al Oficiului de a oferi acces la informaţii, au fost adăugate noi instrumente de traducere în bazele de date, pentru a elimina barierele lingvistice.  În mod similar, Observatorul va răspunde nevoii de analize empirice, rapoarte şi studii mai multe şi mai bine coordonate, necesare pentru a oferi părţilor interesate o evaluare exactă a sistemului actual de proprietate intelectuală. De asemenea, în acest an a avut loc lansarea unei alte etape importante din istoria brevetului european – şi anume brevetul unitar.  Subliniază angajamentul de a simplifica şi raţionaliza procesul de brevetare pentru inovatori şi companii.  Oferă un singur brevet, cu o singură taxă de reînnoire, într-o singură monedă, în cadrul unui sistem juridic unic, în faţa unei singure instanţe unice de brevete, pentru cele 17 ţări participante în prezent, care vor ajunge, în timp, la un număr potenţial de 27 de ţări şi la orice alte ţări care se vor alătura familiei Uniunii Europene. Deşi România nu a aderat încă la acest sistem, brevetul unitar este deschis companiilor româneşti care doresc să profite de avantajele acestuia.

  • Fondul de investiţiia bulgar Eleven lansează o nouă rundă a programului Alpha, prin care startup-urile româneşti de tehnologie pot primi finanţări de 300.000 de euro contra 10% din capital

    Firma de venture capital Eleven Ventures din Bulgaria, axată pe investiţii pre-seed şi seed în Europa de Sud-Est, anunţă debutul celei de-a doua ediţii a Eleven Alpha, un program de trei luni adresat antreprenorilor care fac primii paşi în dezvoltarea propriilor business-uri, startup-urile selectate urmând să primească finanţări de 300.000 de euro, contra a 10% din capitalul total.

    Pe piaţa locală, firma de venture capital a investit până acum în Frisbo, Pluria, Nestor, Flaminjoy (ex-ProductLead) şi SuperOkay.

    ”Pentru noi, prima ediţie a Eleven Alpha a fost o întoarcere la originile Eleven. Am căutat ”creatorii viitorului”, am întâlnit mulţi dintre ei şi am investit în proiectele celor mai buni. Acum, suntem pregătiţi de versiunea 2.0, care e mult mai bună decât orice am pregătit în ultimii 11 ani.”, spune Ivaylo Simov, Managing Partner Eleven.

    Pentru a accesa programul, fondatorii completează  un formular de aplicare, urmează o întâlnire cu echipa de investitori şi o întrevedere cu membrii comitetului de selecţie, în cazul în care startup-ul trece cu succes de etapa preliminară.

    Programul Eleven Alpha are patru direcţii prioritare: fintech, sănătate, viitorul joburilor şi viitorul alimentaţiei, însă şi antreprenorii concentraţi pe alte domenii pot aplica.

     

  • Premieră în finanţare. Cum îşi propune BCR să contribuie la recuperarea decalajului activităţilor de capital de risc dintre România şi media UE

    Activităţile de capital de risc în România au crescut semnificativ în ultimul deceniu, de la un nivel aproape inexistent, însă, suntem încă în urma mediei UE şi a altor ţări din Europa Centrală şi de Est. BCR îşi propune să contribuie la recuperarea acestui decalaj prin lansarea propriei companii de capital de risc corporativ (CVC), o premieră pentru o bancă din România. Ce obiective şi-au propus să atingă astfel?

    Prin BCR Seed Starter ne dorim să stimulăm creşterea durabilă prin diversificarea surselor de capital disponibile pentru start-up-uri”, descrie Carmen Dibuş, CEO al BCR Seed Starter, obiectivul lansării primei companii de capital de risc corporativ (CVC) de către o bancă din România, dedicată investiţiilor de tip equity în start-up-uri de tehnologie. Mai concret, începând cu mijlocul lunii ianuarie, BCR Seed Starter îşi propune să furnizeze capital pentru un portofoliu de start-up-uri care au potenţialul să optimizeze procesele bancare interne sau care pot îmbunătăţi portofoliul de servicii oferite clienţilor BCR.

    „Aria de aplicabilitate este mult mai mare şi ne interesează să susţinem tehnologiile care pot accelera şi facilita afacerile clienţilor BCR, precum şi pe cele care pot susţine integrarea standardelor ESG. Ne-am asumat un angajament financiar pentru investiţii de 5 milioane de euro în următorii cinci ani, cu menţiunea că există flexibilitate şi putem investi mai mult, în funcţie de numărul aplicaţiilor şi de relevanţa soluţiilor”, explică CEO-ul BCR Seed Starter. În funcţie de numărul aplicaţiilor şi de valoarea pe care ei cred că o oferă clienţilor, nu exclud însă varianta de a investi mai mult. Pentru anul în curs, obiectivul este să investească în cel puţin două start-up-uri. Valoarea tichetului mediu va fi de 500.000 de euro, în schimbul unei participaţii minoritare fără control, de maximum 24,99%. De asemenea, colaborarea se va desfăşura pe o bază non-exclusivă.

    Decizia lansării acestei companii de către BCR vine în contextul în care România s-a clasat pe locul cinci în ECE pentru finanţarea prin capital de risc obţinută în 2022, în urma Estoniei, Cehiei, Croaţiei şi Poloniei, care în total reprezintă 70% din volumul total de finanţare în regiune, conform Romania Venture Report 2022. Cel mai recent raport Launch despre profilul companiilor de tip start-up din România arată  că 1/3 dintre ele lucrează mai mult de 3 ani la produs, dar şi că aproape 90% au mai puţin de 100.000 de utilizatori. „De aceea, cred că e important să avem perspectiva holistică a ceea ce aduce nou BCR Seed Starter, care mai departe de finanţarea iniţială, înseamnă expertiză, expunere şi colaborare, inclusiv cu partenerii noştri, de la Unicorn Attacks şi USMAC, care sunt axaţi pe inovare şi integrare cu lumea corporate. Înseamnă strategie de produs cu un roadmap clar definit, înseamnă testare, networking, feedback, cu un plan de monetizare şi de scalare. Fiecare pas duce mai departe la creşterea şi extinderea finanţărilor şi la evoluţia ecosistemului de start-up-uri, pentru că cel mai bine învăţăm prin colaborare”, crede Dibuş.

    În ceea ce priveşte procesul de aplicare pentru finanţare, acesta este deschis oricărui start-up tech interesat, cu precizarea că BCR Seed Starter caută sinergii cu industria bancară. „Explorăm oportunităţi de afaceri şi tehnologii emergente care stimulează creşterea în sectorul serviciilor financiare sau care pot să susţină implementarea, raportarea şi buna gestionare a ambiţiilor ESG. Spectrul de soluţii este unul foarte mare – de la funcţionalităţi mobile banking la soluţii de smart-advisory, personalizarea serviciilor bancare prin AI sau diferite instrumente de educaţie financiară, până la soluţii de back-office şi management, cu automatizare pentru diferite departmente, de la risc şi conformitate la retail şi corporate”, spune şi Adrian Roşoagă, Chief Investment Officer BCR al Seed Starter.  El adaugă că decizia de investiţie se va baza pe un proces structurat şi coerent, care include o analiză de tip due diligence, cu o atenţie deosebită acordată potenţialului de creştere al start-up-ului şi alinierii acestuia cu valorile şi direcţiile strategice ale Grupului BCR. „Suntem conştienţi de faptul că mulţi antreprenori vor crede că transferăm din standardele de risc ale băncii, atât în ceea ce priveşte riscul de credit, cât şi asupra riscului de piaţă. Însă mesajul nostru este unul simplu: suntem aici să investim şi să ajutăm start-up-urile din România să capitalizeze şi să scaleze. Scopul nostru nu este să îngreunăm munca antreprenorilor şi nici să creştem numărul sau complexitatea provocărilor cu care se înfruntă. Rolul nostru este să îi ajutăm să aibă un plan de business mai bun, cu o soluţie viabilă, care să ofere valoare clienţilor BCR şi care să atragă interesul investitorilor.” Cele mai importante criterii sunt cele care ţin de stadiul dezvoltării proiectului şi de sinergia cu grupul BCR: „Ne uităm după proiecte care au depăşit stadiul de idee şi au un MVP (minim produs viabil) funcţional, cu potenţial de creştere şi dezvoltare. Mai departe, ne aşteptăm să interacţionăm cu multe companii tinere, cu produse sau servicii inovatoare. Cu oameni care pot schimba lumea prin viziune pusă în practică, dar şi printr-un business plan care include date şi informaţii pragmatice, despre posibilităţile business-ului de creştere. Pentru fondatori, credem că e important să ne arate că nu urmăresc randamente pe termen scurt, ci sunt determinaţi să aducă valoare pe termen lung în România, cu soluţii care depăşesc tendinţele actuale. În plus, încrederea, determinarea şi dedicarea transmise de fondatori, vor fi, de asemenea, criterii de bază in decizia noastră de investiţie.” Odată decizia luată, pe lângă investiţia în capital, BCR Seed Starter şi-a propus să ofere consultanţă strategică şi acces la mentorat. Iar în afara finanţării propriu-zise, odată cu această asociere, antreprenorii vor beneficia şi de o infuzie a încrederi investiţionale, cât şi oportunitatea să colaboreze cu Grupul BCR/Erste pentru a testa, dezvolta şi adapta produse cu valoare adăugată pentru întregul nostru ecosistem sau pentru clienţii grupului. Astfel, antreprenorii au posibilitatea să implementeze produsele sau serviciile la nivel regional. Spre exemplu, dacă un start-up dezvoltă o funcţionalitate de digital banking care are potenţial nu doar pentru BCR, ci pentru Erste Group, asta înseamnă că acea funcţionalitate are posibilitatea să fie implementată la nivel de regiune, în ţările unde Erste operează – Austria, Cehia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Serbia: „Ceea ce se traduce prin expunere către aproximativ 16 milioane de clienţi, care mai departe vor recunoaşte, vor folosi şi vor recomanda un serviciu dezvoltat în România”. Colaborarea va fi de manieră ne-exclusivă, obiectivul fiind de a ajuta la dezvoltarea start-up-urilor şi orientarea lor către piaţă. De asemenea, BCR Seed Starter va putea co-investi alături de Ceska Seed Starter şi Slovenska Seed Starter, celelalte două CVC-uri din Erste Group, care susţin dezvoltarea pan-regională de inovaţie în servicii financiare. „În cazul unui astfel de joint venture, vom urmări cu predilecţie investiţiile în companii de tehnologie cu potenţial avansat, ce ridică runde de finanţare de tip „seed”. În ceea ce priveşte strategia de exit, ne propunem să fim flexibili. Putem rămâne acţionari pe termen lung şi chiar investi suplimentar în rundele ulterioare, atunci când vedem un potenţial dovedit de dezvoltare, sau putem să alegem să ieşim din acţionariat parţial sau total în rundele de finanţare superioare”, explică Adrian Roşoagă.   

     

    Cum decurge finanţarea prin BCR Seed Starter?

    Orice start-up de tehnologie va putea aplica pentru atragerea unei investiţii de capital prin intermediul www.seedstarter.ro, începând cu primul trimestru al anului 2024. Aplicaţiile vor primi răspuns, cu menţiunea că procesele de evaluare pot avea o durată diferită în funcţie de specificul şi complexitatea soluţiei. Decizia de investiţie se va baza pe un proces structurat şi coerent, care include o analiză riguroasă, de tip due diligence, cu o atenţie deosebită acordată potenţialului de creştere al startup-ului şi alinierii acestuia cu valorile şi direcţiile strategice ale Grupului BCR. Reprezentanţii proiectelor selectate vor fi invitaţi la un Bootcamp intensiv de două zile, în timpul căruia start-up-urile trec printr-un proces de analiză şi evaluare, în care se va lua în considerare capacitatea de scalare, cu accent pe viabilitatea modelului de afaceri, dar şi pe pregătirea din zona de marketing, vânzări şi distribuţie. În acest Bootcamp, se lucrează pentru a rafina prezentarea şi au oportunitatea să testeze MVP-ul pentru a vedea cum poate fi îmbunătăţit, dar şi pentru a stabili o propunere clară de valoare. Dacă proiectul este evaluat ca fiind potrivit pentru investiţie, atunci antreprenorii vor fi conectaţi cu mentori experimentaţi şi vor primi tot sprijinul necesar în faza de „seed”.

    CONTEXT:
    România are un deficit de finanţare de aproape 7 miliarde de euro pentru start-up-uri, comparativ cu vecinii săi din Europa Centrală şi de Est, strângând doar 128,2 milioane de euro în perioada 2018 – 2021. Această cifră este umbrită de o performanţă regională robustă, aşa cum subliniază un studiu realizat de ROPEA şi Deloitte, citat de reprezentanţii BCR şi bazat pe date furnizate de Invest Europe, una dintre cele mai mari asociaţii globale de capital privat şi capital de risc.

    DECIZIE:
    Lansarea în premieră de către o bancă a unei companii de capital de risc corporativ (CVC), cu un buget de investiţii de 5 milioane de euro. BCR Seed Starter va deveni operaţională anul acesta, odată cu lansarea primelor două tranzacţii.

    CONSECINŢE:
    Diversificarea surselor de capital disponibile pentru start-up-urile din România care au potenţialul să optimizeze procesele bancare interne sau care pot îmbunătăţi portofoliul de servicii oferite clienţilor BCR.

    Adrian Roşoagă, Chief Investment Officer BCR al Seed Starter, are o experienţă de peste 15 ani în investment banking, asistând antreprenori şi corporaţii în tranzacţii de tip fuziuni şi achiziţii, operaţiuni pe piaţa de capital şi emisiuni de obligaţiuni. De asemenea, a condus cu succes mai multe proiecte strategice ale BCR, aspect ce îi permite, spune el, să aibă viziunea de ansamblu asupra operaţiunilor BCR şi a părţilor interesate, relevante, pentru a obţine tracţiunea potrivită pentru start-up-uri în cadrul băncii.

    Carmen Dibuş, CEO-ul BCR Seed Starter, vine cu o experienţă de peste 16 ani în domeniul juridic, dobândită în diverse poziţii, de la avocat în domeniul bancar şi financiar la o firmă de avocatură, până la manager la conducerea departamentului de consultanţă juridică non-bancară şi guvernanţă corporativă în cadrul BCR. Din acest rol, a contribuit la dezvoltarea unei practici consistente de fuziuni şi achiziţii în cadrul grupului, fiind implicată în numeroase proiecte strategice la nivelul BCR şi Erste Group.

     

  • Citatul săptămânii. Victoria Zinchuk, director BERD pentru România: Considerăm că nevoile de finanţare ale sectorului public sunt semnificativ mai mari decât fondurile UE disponibile şi spaţiul fiscal al României

    „Considerăm că nevoile de finanţare ale sectorului public sunt semnificativ mai mari decât fondurile UE disponibile şi spaţiul fiscal al României, în timp ce administraţia are nevoie şi de sprijin suplimentar pentru pregătirea şi implementarea proiectelor. Prin urmare, modelul nostru ca bancă de dezvoltare include finanţare comercială cuplată cu asistenţă tehnică personalizată. Acest model are ca scop sprijinirea beneficiarilor în dezvoltarea proiectelor, în special pentru investiţii mai complexe.“

     


     

     

  • Start-up-ul românesc Sessions, platformă all-in-one pentru comunicare şi colaborare B2B în mediul video, vrea să ridice o finanţare de 2,7 mil. euro. Radu Negulescu, fondatorul Sessions, pune 1 mil. euro în runda derulată pe Seedblink

    Start-up-ul românesc Sessions, care a dezvoltat o platformă online destinată integrării şedinţelor într-o singură platformă, vrea să ridice o rundă de 2,7 mil. euro pe SeedBlink, co-investită de EarlyBird Ventures (care a investit timpuriu în UiPath), Stride VC (care a investit în Deliveroo, Cazoo, Unibuddy) şi LAUNCHub (un VC early-stage care a investit în Fintech OS, Quantive şi alţii), au transmis reprezentanţii SeedBlink – platformă europeană de finanţare şi equity management pentru start-up-uri de tehnologie. Fondatorul Radu Negulescu se alătura şi el acestei runde cu 1 milion de euro.

    „La Sessions, ştim că specialiştii în domeniul hibrid îşi doresc mai mult decât o simplă videoconferinţă. De aceea, am creat o platformă care oferă o soluţie completă pentru desfăşurarea de întâlniri şi webinarii de succes. Cu funcţii avansate şi instrumente integrate, Sessions oferă tot ce aveţi nevoie pentru a face o impresie de durată şi pentru a obţine rezultate de afaceri prin colaborare video”, a spus Radu Negulescu, CEO şi fondator la Sessions.

    Sessions înregistrează în prezent peste 35.000 de utilizatori la nivel global şi a generat vânzări de două milioane de euro în ultimele şase luni, potrivit reprezentanţilor start-up-ului. Platforma a facilitat peste 23.000 de şedinţe cu 98.000 de participanţi.

    „Platforma a înregistrat o creştere de patru ori a bazei de utilizatori de la 9.000 în decembrie 2022 la 37.000 în prezent, o creştere de 20 de ori a numărului de utilizatori activi – de la 900 în decembrie 2022 la 18.000 – şi o creştere de 20 de ori a numărului de participanţi de la 2.900 în decembrie 2022 la 62.000. Din decembrie 2022 până în prezent, prin platformă s-au derulat de 25 de ori mai multe sesiuni, de la 2.000 în decembrie 2022 la 50.000 în prezent”, au mai transmis reprezentanţii companiei.

    Până în prezent, start-up-ul a strâns puţin peste 1,66 mil. euro, arată informaţiile de pe platforma SeedBlink.