BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Uber se extinde şi în Craiova

    Uber va fi disponibil, de joi după-amiază, în Craiova, al şaptelea oraş din România în care ajunge compania.

    „Începând de joi după-amiază Uber va fi disponibil în Craiova, cel mai important centru cultural, istoric şi economic din regiunea Olteniei, al şaptelea oraş în care serviciul se extinde în România”, transmite compania.

    Uber s-a lansat în România în 2015, în Bucureşti şi s-a extins în Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, iar în 2020 a ajuns în Constanţa.

    „Ne bucurăm să lansăm Uber în Craiova, unul dintre cele mai importante oraşe din sudul ţării. Am observat potenţialul oraşului şi suntem convinşi că locuitorii Craiovei sunt deschişi la noi opţiuni de transport, bazate pe tehnologie. Colaborăm îndeaproape cu autorităţile locale pentru a le oferi craiovenilor alternative sigure de transport”, a declarat Ana Maria Borlovan, Country Operations Manager Uber România.

     

  • Gigantul german Deutsche Telekom anunţă venituri record, peste 100 de miliarde de euro în 2020. Creşterea de 25% vine pe fondul extinderii către Statele Unite

    Grupul german Deutsche Telekom a raportat venituri record pe măsură ce divizia din Statele Unite, T-Mobile, continuă să înregistreze creşteri, transmite DW.

    Compania de telecomunicaţii a anunţat venituri de 101 miliarde de euro în 2020, plus 25,4% faţă de 2019, în condiţiile în care T-Mobile cumpărat grupul rival Sprint pentru 26 miliarde de dolari.

    „Am făcut istorie în 2020. Am încheiat o achiziţie masivă în SUA, ne-am îmbunătăţit poziţia în Europa şi, cu ajutorul reţelelor noastre stabile, am adus o contribuţie importantă în ceea ce priveşte gestionarea impactului pandemiei de coronavirus”, spune CEO-ul Tim Höttges.

    Procesele de extindere au continuat şi anul trecut, de vreme ce trei sferturi din business-urile companiei au venit din afara Germaniei, faţă de aproximativ 70% în 2019.

    Telekom România a închis 2020 cu un profit operaţional (EBITDA) de 150,7 milioane de euro, în creştere cu 6,6% prin comparaţie cu anul precedent. Anul trecut, grupul a început retragerea din România, primul pas fiind vânzarea diviziei de servicii fixe către Orange.

     

  • Huawei se orientează spre creşterea porcilor, pe fondul sancţiunilor SUA

    Gigantul chinez al telecomunicaţiilor nu mai poate accesa componente vitale după ce administraţia Trump a etichetat compania ​​drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA.

    Ca răspuns la vânzările dificile de smartphone-uri, Huawei analizează alte surse de venituri.

    Pe lângp tehnologiile pentru crescătorii de porci, ce implică inteligenţa artificială (AI), Huawei lucrează şi cu industria cărbunelui.

    Fostul preşedinte american Donald Trump a susţinut că Huawei oferă date despre clienţi guvernului chinez, acuzaţii pe care compania le-a respins în mod repetat.

    Drept urmare, cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume s-a limitat la fabricarea modelelor 4G, deoarece nu are permisiunea guvernului SUA de a importa componente pentru modele 5G.

    De asemenea, participarea Huawei la dezvoltarea reţelelor 5G din mai multe ţări a fost blocată, pe fondul temerilor legate de securitatea naţională.

    Rapoartele au sugerat că Huawei îşi va reduce anul acesta producţia de smartphone-uri cu până la 60%. În noiembrie, a vândut marca de telefoane ieftine Honor către un consorţiu de dealeri şi parteneri.

    Şi astfel, Huawei caută alte surse de venituri – trecând la servicii de cloud computing, vehicule inteligente şi dispozitive purtabile. Are chiar planuri pentru o maşină inteligentă.

    Dar, de asemenea, ţinteşte câteva industrii mai tradiţionale.

    China are cea mai mare industrie de creştere a porcilor din lume şi găzduieşte jumătate din porcii vii din lume.

    Tehnologia ajută la modernizarea fermelor prin folosirea IA pentru a detecta bolile şi a urmări porcii.

    Tehnologia de recunoaştere facială poate identifica porcii individuali, în timp ce alte tehnologii le monitorizează greutatea, dieta şi mişcarea.

    Alţi giganţi ai tehnologiei chinezi, inclusiv JD.com şi Alibaba, lucrează deja cu fermierii de porci din China pentru a implica noi tehnologii.

    La începutul acestei luni, fondatorul şi directorul executiv al Huawei, Ren Zhengfei, a anunţat înfiinţarea unui laborator de inovare minieră în provincia Shanxi din nordul Chinei.

    Compaania doreşte să dezvolte tehnologii pentru minele de cărbune care să ducă la „mai puţini muncitori, mai multă siguranţă şi o eficienţă mai mare” şi să le permită minerilor de cărbune să „poarte costume şi cravată” la locul de muncă.

    În timpul unei mese rotunde la eveniment, Ren a declarat că firma se aventurează în minerit şi industria metalurgică, în timp ce se extinde în produse de larg consum, precum televizoare, computere şi tablete.

    “Putem supravieţui în continuare chiar şi fără a ne baza pe vânzările de telefoane”, a spus Ren, adăugând că este foarte puţin probabil ca SUA să elimine Huawei de pe o listă neagră care împiedică companiile americane să lucreze cu firma de tehnologie chineză fără aprobare.

  • Nestlé România are în plan un buget anual de 5 mil. euro pentru a extinde reţeaua de aparate de cafea la care se poate plăti cu cardul

    Divizia de out-of-home a Nestlé, ce cuprinde automatele de cafea printre altele, a înregistrat în 2020 o scădere de peste 10% a vânzărilor pe fondul pandemiei care a ţinut oamenii mai mult în casă şi a închis parţial sau total industria HoReCa cu care grupul elveţian avea parteneriate.

    „Pentru divizia de out-of-home a Nestlé, pandemia a adus o scădere de două cifre pentru anul 2020, pe fondul închiderii/restricţionării activităţii Ho­ReCA. Faptul că oamenii au lucrat de acasă a fost principala cauză a pier­derilor raportate în ambele perioade“, spune Ovidiu Tunaru, business executive officer Nestlé Professional pentru Romania, Bulgaria şi zona Adriatică în cadrul Nestlé.

    Astfel, atenţia companiei s-a îndreptat în această perioadă către verificarea şi revalidarea procedurilor uzuale de igienizare a automatelor de cafea, în conformitate cu prevederile de siguranţă suplimentare luate de fiecare consumator în mod invidual.

    Per total, afacerile Nestlé în România au crescut anul trecut datorită unei varietăţi mari a portofoliului de produse şi a canalelor de vânzări. Gigantul elveţian a avut în 2019 în România afaceri de 930 de milioane de lei, plus 5%. În 2019 la început, Nestlé a anunţat că închide fabrica de la Timişoara unde se produceau napolitanele Joe. Acest business era înregistrat pe aceeaşi entitate juridică, astfel că e posibil ca o parte din business să vină de acolo, cel puţin până la închiderea definitivă a fabricii.

    Produsele companiei, care acum vin integral din import, se vând atât în retailul offline şi online, cât şi în farmacii, în HoReCa sau direct clienţilor companii în cazul cafelei. Gigantul elveţian este prezent în România pe segmentul de băuturi (cu branduri precum Nescafe, Dolce Gusto, Starbucks sau Nespresso – acesta din urmă fiind operat separat), de dulciuri (Lion, KitKat, Joe, After Eight, Smarties), alimente (Maggi), cereale (Nesquik, Chocapic), lactate (Nesquik), hrană pentru animale (Purina), hrană pentru copii (Nan), HealthScience (Optifibre – produs pentru digestie ce se vinde atât în retailul on şi offline, cât şi în farmacii) şi out-of-home.

    Acesta din urmă este un segment ce cuprinde brandul Nestle Professional pentru HoReCa, o serie de automate de cafea şi dulciuri şi brandul Garden Gourmet pe segmentul burgerilor vegetarieni.

    Evoluţia vânzărilor în 2020 a fost diferită de la un segment la altul în funcţie de obiceiurile de consum şi de locul de consum. Oficialii Nestle nu comunică vânzările pe fiecare segment în parte.

    Deşi segmentul out-of-home a avut de suferit în pandemie, compania elveţiană pariază în continuare pe dezvoltare şi pe o revenire post pandemie când oamenii vor începe să se mişte din nou şi să meargă la birou sau când HoReCa va funcţiona la parametri obişnuiţi.

    „Istoric, piaţa aparatelor de cafea este foarte dinamică şi în creştere. Aparatele sunt întâlnite în supermarketuri, în birouri, spaţii publice, gări, autogări. Este încă loc de creştere şi toată lumea accelerează să plaseze cât mai multe aparate“, spune Ovidiu Tunaru fără a oferi cifre.

    În 2019 (cele mai recente date disponibile), în România existau circa 83.000 de automate de băuturi şi mâncare, iar Nestlé era unul dintre jucătorii principali.

    „Nestlé România plănuieşte să extindă reţeaua de aparate la care se poate plăti cu cardul în urma reacţiilor pozitive din piaţă, investind în medie în jur de cinci milioane de euro anual pentru aparatele noi.“

    Anul trecut, însă, din cauza pandemiei, compania a redirecţionat o parte semnificativă din sumele destinate investiţiilor într-un plan comprehensiv de susţinere a sectorului out-of-home.

    „Sub umbrela campaniei „Always Open for You“, Nestlé a instituit la nivel global un fond de 500 de milioane de franci elveţieni, investind astfel în susţinerea sectorului pe termen lung. Prin acesta, partenerii locali au beneficiat de produse oferite gratuit la redeschiderea uşilor, dar şi de perioade de suspendare a chiriei, care le-au oferit un capital adiţional de milioane de lei“, spune executivul român.

  • A treia perioadă de carantină din Marea Britanie ar putea fi extinsă până în vară. Numărul zilnic de decese cauzate de COVID-19 ajunge la aproape 1.300: „Ţara rămâne în ghearele pandemiei”

    A treia perioadă de carantină din Marea Britanie pare că nu se va sfârşi prea curând, de vreme ce guvernul a declarat că nu a sosit timpul să relaxeze restricţiile de circulaţie, scrie Bloomberg.

    Premierul Boris Johnson şi ministrul de interne Priti Patel nu au repetat în ultimul timp asigurările conform cărora Regatul Unit se va reîntoarce la normal în luna aprilie, chiar dacă programul de vaccinare a acoperit până acum 5 milioane de oameni.

    În schimb, guvernul continuă să întărească nivelul de conformitate din rândul cetăţenilor, de vreme ce numărul de oameni care încalcă măsurile de distanţare socială nu reuşeşte să scadă, îngreunând astfel procesele de controlare a virusului.

    În prezent, autorităţile iau în considerare plătirea cetăţenilor care au fost depistaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 pentru a-i încuraja pe cei care prezintă simptome să meargă la cel mai apropiat centru de testare. Suma ar putea ajunge la 500 de lire, costul lunar ar programului fiind de circa două miliarde de lire, şi ar fi oferită persoanelor care se tem că îşi vor pierde din venituri dacă vor fi forţate să se autoizoleze.

    „Este prea devreme să spunem sau să speculăm când vom ridica restricţiile. Ţara rămâne în ghearele pandemiei”, a declarat Patel.

    Prim-ministrul Johnson nu a exclus varianta extinderii perioadei de carantină până în vară, în condiţiile în care noua tulpină a coronavirusului este „mult mai contagioasă”, iar Marea Britanie se va confrunta fără îndoială cu „câteva săptămâni grele”.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 1.290 de decese cauzate de COVID-19 în Regatul Unit. Bilanţul ajunge astfel la aproximativ 95.000 de morţi, record absolut în Europa.

     

  • eMAG extinde serviciul de livrare rapidă Genius în mai multe oraşe din ţară. “Vrem să aducem acest nou mod de shopping în cât mai multe localităţi”

    eMAG, cel mai mare retailer online local, extinde serviciul de livrare Genius în Craiova, Ploieşti, Galaţi, Brăila, Sibiu, Piteşti şi Buzău, dar şi din localităţile limitrofe.

    Astfel, clienţii pot avea acces la peste 280.000 de produse cu livrare gratuită şi rapidă pentru toate comenzile care depăşesc valoarea de 100 lei, plus alte beneficii exclusive, spun reprezentanţii eMAG.

     „În ultimul an, din ce în ce mai mulţi români s-au orientat către uşurinţa cumpărăturilor online, achiziţionând produse din diverse categorii, de la îmbrăcăminte, articole sport, bricolaj, mobilă până la produse necesare zilnic pentru familie sau pentru casă. Datorită accesului nelimitat la sute de mii de produse cu livrare rapidă şi fără grija costurilor de transport, membrii eMAG Genius au parte de experienţe premium care le salvează timp şi bani. Ne dorim să aducem acest nou mod de shopping în cât mai multe localităţi”, explică Andrei Şercanean, ecommerce services director eMAG.

    Potrivit datelor transmise de companie, locuitorii celor şapte oraşe pot testa gratuit serviciul Genius timp de o lună, urmând ca la finalul lunii de test să poată continua cu un abonament care să le asigure aceleaşi beneficii premium timp de 12 luni.

    Clienţii din cele şapte oraşe au la dispoziţie peste 120 de unităţi easybox de unde îşi pot ridica produsele oricând, la orice oră din zi şi din noapte.

    Până acum, posesorii eMAG Genius au ales livrarea la easybox într-o proporţie mai mare decât ceilalţi clienţi eMAG. Totodată, peste 80% dintre clienţii Genius au plătit cu cardul online, mai arată datele transmise de eMAG.

    Seviciul  Genius a fost lansat de eMAG în vara anului trecut în oraşele Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa şi Iaşi.

  • Într-o perioadă în care majoritatea afacerilor suferă, antreprenorul cu cel mai mare lanţ de cafenele plănuieşte să ajungă la 1.000 de unităţi

    Reţeaua de cafenele 5 to Go a încheiat 2020 cu peste 220 de unităţi pe plan local, iar planurile de extindere vor continua şi în următorii ani, potrivit lui Radu Savopol, co­fondator 5 to Go.

    “Există un potenţial enorm de dezvoltare care poate fi exploatat, aşa că şi obiectivele pe care eu şi echipa ni le setăm sunt ambiţioase pe plan mediu şi lung. Cred că putem depăşi 300 de locaţii în 2021, cu accent pe dezvoltare masivă la nivel regional, pe consolidare în Capitală, mai ales în cartiere, şi prin parteneriate cu diverse businessuri, şi cred că vom putea ajunge la un total de 1.000 de cafenele în România, în următorii cinci ani”, spune Radu Savopol.

    Totodată, compania are în plan să dezvolte şi divizia de retail şi să meargă cu extinderea businessului în afara ţării.

    “Ne vom concentra şi pe dezvoltarea diviziei de retail şi îmi doresc să reuşim extinderea în plan internaţional a businessului”, completează Radu Savopol.

    5 to go a luat naştere în 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Astăzi, reţeaua a depăşit pragul de 220 de locaţii şi este cel mai extins lanţ de cafenele din Europa de Est, dar şi cea mai accesată franciză din România.

    Radu Savopol şi Lucian Bădilă sunt fondatorii 5 to go, cei care au adus pe piaţa HoReCa din România conceptul de preţ unic pentru toate produsele comercializate.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2020: Viorel Vasile, Director Unitatea Carduri / Alpha Bank România

    Rol ocupat în companie: Din 2019 sunt Director al Unităţii Carduri din cadrul Alpha Bank România, după o experienţă consolidată pe parcursul a aproape 13 ani de activitate în sectorul bancar, dintre care 11 ani în cadrul Alpha Bank. Perioada pe care o traversăm, cu toate provocările pe care le-a adus, a determinat o accelerare a proiectelor pe zona de plăţi electronice, cu scopul de a îmbunătăţi experienţa digitală a clienţilor.Există întotdeauna o legătură directă între nivelul de expertiză pe care îl dobândim şi provocările pe care le întâmpinăm pe parcursul proeictelor. Să reuşeşti să inovezi în perioade dificile este cu atât mai provocator.
    În rândul proiectelor pe care le-am coordonat în cadrul Alpha Bank România se numără:   semnarea parteneriatului cu UnionPay, Alpha Bank devenind prima bancă din România care acceptă cardurile UnionPay în reţeaua proprie de terminale ATM; implementarea noii soluţii „Instant Money Back“ pe platformele online eMag şi Fashion Days; parteneriatul cu fintech-ul Symphopay pentru implementarea unei soluţii de tip „POS sharing“, accesibilă la kiosk-urile din showroom-urile eMAG; parteneriatul cu procesatorul de plăţi Netopia, concretizat în implementarea soluţiei de tip „instant loan disbursement”; certificarea ultimei generatii de terminale Verifone Engage, în parteneriat cu Printec România; extinderea tehnologiei de tip self-service banking prin activarea opţiunii de depunere numerar la noile ATM-uri ale bancii; lansarea aplicaţiei Alpha Pay Online pentru plăţi mai simple, mai sigure şi mai inteligente pe Internet prin utilizarea tehnologiei biometrice; parteneriatele cu Apple, Fitbit şi Garmin pentru extinderea tehnologiei de plata prin inrolarea cardurilor VISA emise de Alpha Bank in portofele digitale Apple Pay, Fitbit Pay, respectiv Garmin Pay; pregătirea lansării Alpha PhonePOS, o aplicaţie inovatoare care transformă telefonul mobil într-un POS utilizând tehnologia NFC.


    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE ANTERIOR: Parcursul meu profesional este strâns legat de echipa Alpha Bank România din care fac parte din anul 2008 şi în cadrul căreia am ocupat poziţiile de banking officer, account manager, POS Sales Coordinator, Head of Bucharest Desk, Head of eCommerce.


    O contribuţie esenţială la succesul meu au avut-o mai ales echipele alături de care m-am format sau pe care le-am coordonat.
    ROLUL PROPUS PENTRU ANUL 2030: Obiectivele mele profesionale sunt strâns legate de domeniul acceptării plăţilor şi a dezvoltării plăţilor electronice. 

  • Reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, a ajuns la 1.400 de unităţi şi a devenit cel mai extins retailer local

    ♦ LaDoiPaşi a depăşit astfel Profi, care la rândul său se apropie de acelaşi prag de 1.400 de magazine ♦ În circa un an şi jumătate, lanţul de magazine în franciză aproape şi-a dublat numărul de unităţi ♦ Aceste spaţii de retail sunt operate de antreprenorii care le deţin, nu de Metro, care are 30 de magazine proprii pe format cash&carry.

    „Anul acesta am investit, ca şi până acum, în extinderea reţelei LaDoiPaşi, fiind unul dintre principalii piloni de creştere pentru Metro România. Ne-am extins pe întreg teritoriul ţării, în zone urbane, dar şi rurale şi avem 38% magazine poziţionate în sudul ţării, 35% în nord, respectiv 27% în vest“, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry România.

    Reţeaua LaDoiPaşi a fost lansată în 2012 de Metro Cash&Carry ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional care pierdea – şi încă pierde – câteva mii de unităţi an de an.

    Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro. Nemţii sunt activi direct pe formatul de cash&carry care nu se adresează tradiţional clientului final, ci revânzătorilor (micilor comercianţi) şi companiilor din HoReCa.

    „Avem în prezent un total de 1.400 de magazine (sub umbrela LaDoiPaşi – n.red.), suntem un partener pentru antreprenorii locali şi împreună construim businessuri de durată. Iar planul este ca, până în 2023, să ajungem la 2.000 de magazine la nivel naţional.“

    Reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, lansată de Metro, a devenit astfel cel mai extins retailer local, depăşind Profi, care la rândul său se apropie de acelaşi prag de 1.400 de magazine. În circa un an şi jumătate, lanţul de magazine în franciză aproape şi-a dublat numărul de unităţi.

    În ceea ce priveşte numărul de magazine Metro, el a rămas acelaşi, la 30 de unităţi cash&carry.

    „Ne concetrăm pe alte aspecte care ne asigură creştere, cum ar fi maximizarea eficienţei şi productivităţii la nivelul lanţului logistic, dar şi a serviciilor de livrare, atât către revânzători, cât şi către HoReCa. Un alt pilon de creştere este în zona digitală. Şi aici vizăm pentru 2021 investiţii, ca şi într-o unitate de producţie.“

    Comerţul modern a început să se extindă în România în 1996 când a intrat pe piaţa chiar Metro Cash&Carry. Următorii jucători au venit câţiva ani mai târziu. La momentul când comerţul modern a început să se dezvolte local, pe piaţa din România erau de circa două ori mai multe chioşcuri şi magazine tradiţionale faţă de astăzi, când mai funcţionează circa 70.000 de unităţi, dar nu toate pretabile pentru a deveni LaDoiPaşi. Pentru magazine care pot deveni LaDoiPaşi, Metro caută spaţii de peste 60 mp amplasate în localităţi de peste 1.500 de locuitori. Sunt peste 10.000 de localităţi de sub 1.500 de oameni, dar ele nu intră pe radarele grupului.

    La polul opus, sunt circa 3.500 de magazine moderne. „În mai 2019 anunţam că am ajuns la 860 de magazine în reţea. De atunci şi până în luna septembrie a anului trecut, am mai inaugurat alte 150, atingând astfel targetul de 1.000 de magazine LaDoiPaşi.“ Acum sunt 1.400 de unităţi, iar ritmul este ascendent.

    Adrian Ariciu spune că sunt mai multe elemente care au influenţat ritmul de creştere. În primul rând, Metro România a beneficiat de un efect pozitiv în această perioadă – creşterea importanţei magazinelor de proximitate, ceea ce a contribuit la o accelerare a afacerii cu clienţii revânzători. „Am continuat să investim în devoltarea reţelei de francize LaDoiPaşi. Pentru a oferi antrepre­norilor un avantaj competitiv în plus, am lansat în vară gama proprie de produse LaDoiPaşi. Proprietarii de magazine au acum posibilitatea de a oferi clienţilor lor produse locale, exclusive.“

    Există 1.000 de articole care nu trebuie să lipsească din magazinele LaDoiPaşi, un schelet de bază în comerţ. Numărul total de produse ajunge însă între 3.500 şi 7.000 în funcţie de suprafaţă, conform datelor ZF anterioare.

    Partenerii LaDoiPaşi au targete şi anume trebuie să aibă minimum 30-35% din oferta de la raft produse de la Metro. Există însă şi cazuri când unii parteneri au 70% din ofertă, potrivit aceleiaşi surse.

    Investiţia într-o unitate LaDoiPaşi variază între 5.000 de euro pentru un magazin care era deja aproape de standardele reţelei şi 180.000 de euro. Aceasta din urmă este o sumă necesară unei construcţii de la zero a unui magazin de 160 mp. Proprietarul deţinea terenul şi un magazin vechi, noua unitate fiind amplasată lângă.

    În România comerţul tradiţional, din care face parte şi LaDoiPaşi, nu va dispărea şi pentru că mai bine de jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, cea mai mare pondere din Europa. Aici, jucătorii moderni au pătruns timid. Acestora, precum şi jucătorilor HoReCa li se adresează Metro Cash&Carry, cu afaceri anuale de peste 1,2 mld. euro anul trecut.

    „Avem în acest moment aproximativ 60.000 de clienţi revânzători, iar numărul creşte. Am reuşit să păstrăm stabil numărul de clienţi cumpărători din HoReCa. De altfel, am venit în sprijnul industriei ospitalităţii cu o serie de soluţii pentru a traversa mai uşor acest moment atât de dificil. Una dintre ele este platforma dedicată MShop care permite realizarea de comenzi online, cu livrare din orice magazin METRO, în termen de 24 de ore, dar şi cu alte produse digitale.“

    O altă investiţie realizată anul acesta, spune CEO-ul Metro Cash&Carry România, cu o valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, este platforma logistică One-Roof de la Ştefăneşti. „Vorbim de o întreagă transformare digitală care ne permite să eficientizăm operaţiunile şi să asigurăm fluxul de marfă către magazine.“

  • Cum rezolvă americanii problema internetului în rural

    Luni, compania SpaceX a primit veşti bune de la Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), şi-anume aprobarea unei subvenţii federale de peste 885 milioane de dolari pentru a extinde proiectul de internet prin satelit Starlink, potrivit Business Insider.

    Subvenţia provine dintr-un fond de 20,4 miliarde de dolari, cunoscut drept Rural Digital Opportunity Fund, prin care SUA vrea să extindă accesul la internet de mare viteză pe teritoriul ţării.

    Programul FCC este finanţat prin mici comisioane adăugate la facturile de telefonie şi este proiectat pentru a-i atrage pe furnizorii de servicii de telecomunicaţii să extindă infrastructura de internet de mare viteză şi în anumite părţi din ţară în care accesul la internet este foarte slab sau nu există.

    FCC a împărţit programul în două licitaţii, dintre care Faza 1 valorează circa 16 miliarde de dolari, iar Faza 2 valorează circa 4,4 miliarde de dolari. Luni, Comisia a publicat o listă cu 180 de companii câştigătoare, iar printre acestea se numără şi SpaceX.

    În total, companiile şi consorţiile câştigătoare vor accesa 9,23 miliarde de dolari pentru a extinde serviciile de internet de mare viteză înspre a acoperi încă 5,2 milioane de gospodării şi businessuri care se întind în 49 de state.

    SpaceX vrea să trimită în orbită circa 42.000 de sateliţi Starlink. Scopul este furnizarea de internet de mare viteză până în aproape orice colţ al lumii, iar proiectul ar trebui să genereze venituri anuale cuprinse între 30 şi 50 de miliarde de dolari, când ajunge în etapa finală.

    Elon Musk nu priveşte Starlink drept un generator de avere, ci drept o pârghie prin care poate finanţa misiunile SpaceX pe lună şi pe Marte, o planetă unde Musk vrea să înceapă să zboare alături de alţi oameni încă din 2026, pentru ca mai apoi să pună acolo bazele unei aşezări umane.

    Cu toate acestea, lansarea proiectului Starlink nu este deloc ieftină. Gwynne Showell, preşedinte şi director operaţional al SpaceX, a estimat în 2018 că ar putea costa circa 10 miliarde de dolari pentru a construi şi lansa prima fază a proiectului, de 4.400 de sateliţi.