Tag: eveniment

  • Motivul pentru care echipa Antena 3 a fost dată afară din curtea PNL

    Mai mulţi martori oculari au explicat însă pentru G4Media.ro motivul real al evacuării angajaţilor Antena 3: unul dintre reporteri s-a filmat punându-i întrebări câinelui din curtea PNL despre salariul prutătorului de cuvânt al partidului, Ionel Dancă.

    ”Cei de la Antena 3 au venit cu câteva ore înainte de accesul public în sediul PNL. Unul dintre reporteri umbla după prostii. Întreba câinele câte este salariul lui Dancă şi cine i-l plăteşte.

    Au fost invitaţi să iasă afară din curte şi să revină în momentul în care va fi permis accesul, aşa cum prevede programul”, a povestit pentru G4Media.ro unul dintre martorii oculari la eveniment.

    Într-o transmisiune live, unul dintre reporterii Antenei 3, postat la poarta sediului PNL, a ”explicat” motivul evacuării:

    ”În urmă cu puţin timp am fost daţi afară din curtea PNL. Asta pentru că am venit să dăm nişte live-uri de aici şi purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, ne-a spus că nu avem voie în curtea PNL şi că ar fi bine să ieşim.

    Pe de altă parte, spunea domnul Dancă că el este purtătorul de cuvânt al partidului şi că el ia decizii. În acest moment suntem în faţa PNL, am ieşit din curte pentru că am fost daţi afară, deşi nu voiam decât să facem un live din curtea PNL, însă acest lucru a fost aproape imposibil pentru că domnul Dancă a venit imediat la noi şi ne-a dat echipele de filmare afară”.

    Câinele filmat de echipa Antenei 3 este un maidanez aciuat în curtea PNL. De altfel, acesta a apărut într-o filmare postată pe pagina de Facebook a lui Ludovic Orban, alergând alături de liderul liberal.

    Antena 3 a demarat în ultimele săptămâni o campanie de atacuri la adresa PNL, care s-a intensificat de săptămâna trecută, după ce Ludovic Orban a depus plângerea penală împotriva premierului Viorica Dăncilă.

  • O româncă a creat cea mai frumoasă rochie de la nunta regală dintre Prinţul Harry şi Meghan Markle

    Astfel, nu doar cei doi au fost în centrul atenţiei, ci şi toţi invitaţii, ”radiografiaţi” cu atenţie de presa mondenă, care a încercat să afle care a fost cea mai frumoasă rochie de la nuntă.

    Iar jurnaliştii de la The Telegraph au ţinut în prim plan mult timp o rochie superbă, purtată de Caroline Greenwood, soţia faimosului jucător de rugby Will Greenwood, apreciind că aceasta a fost cea mai frumoasă.

    Şi pentru că toată lumea şi-a dorit să afle cine a creat-o, aveţi şi răspunsul:  Românca Maria Lucia Hohan, creatoarea de modă supranumită „regina rochiilor de nuntă”, scrie gandul.info

  • NUNTA REGALĂ: 8 reguli pe care invitaţii sunt obligaţi să le respecte la nunta Prinţului Harry cu Meghan Markle

    Nu purta tocuri înalte, ţinute vulgare, picioare goale sau bijuterii stridente.

    “Aş atrage atenţia cu privire la colier şi decolteu. Nu arăta prea mult”, povesteşte Alexandra Messervy, Chief Executive The English Manner, , potrivit InStyle. “Nu opta pentru pantofi cu toc înalt. Gândeşte-te nu doar la confort, ci şi la invitaţi. Nu trebuie să-i eclipsezi. Optează pentru bijuterii şi culori discrete şi nu veni niciodată cu picioarele goale”, a continuat aceasta.

    Poartă o pălărie.
    În timă ce decolteurile sunt excluse din peisaj, o pălărie sofisticată poate atrage atenţia fără prea mult efort.

    “Am văzut că invitaţiile cer uniforme şi costume pentru băbaţi şi rochii cu pălării pentru doamne. O regulă de bun simţ: se cere ca invitatul să aibă cunoştinţe cu privire la formalitatea ocaziei. Se presupune că a făcut un efort, din moment ce gazda a avut intenţia de a-i trimite o invitaţie”, povesteşte Alexandra.

    Sau o tocă fantezistă.
    Din ce în ce mai mult vedem cum pălăriile sunt înlocuite de toci fanteziste când vine vorba de evenimente regale. Inclusiv Meghan Markle a purtat un astfel de model, dar cu toate acestea, pălăriile rămân considerate mai formale şi tradiţionale.

    “Nu încurajez pentru tocile fanteziste, dar se pare că iau locul pălăriilor clasice, fiind considerate modern. Pălăriile se potrivesc perfect atât cu rochiile de zi, cât şi cele de seară”.

    Asigură-te că pălăria nu este prea mare.
    Dimensiunile pălăriei nu trebuie să fie exagerate, mai ales că sunt şanse foarte mari ca din cauza acesteia, să le blochezi vederea altor invitaţi.

    “În cazul unei nunţi regale trebuie să ne amintim că nimeni nu vrea să piardă vreun detaliu. Evită borurile late sau pălăriile foarte înalte”, punctează Alexandra.

    Cunoaşterea protocolului de bază.
    Deşi protocoul regal sună puţin înfiorător şi vag, nu este deloc dificil. Trebuie doar să fii politicos, să te laşi purtat de indicii şi să faci o plecăciune sau reverenţă atunci când momentul o cere.

    “Dacă invitatul se află în prezenţa sau este introdus unui membru al familiei regale, nu trebuie să facă o reverenţă sau plecăciune dacă este din altă ţară”, explică Alexandra Messervy. “Dar este politicos să o faci pentru a arăta că eşti manierat. Niciodată să nu vorbeşti înainte şi niciodată să nu dai mâna dacă acel membru din familia regală nu a intenţionat să facă acest gest în privinţa ta”.

    Uită de selfie-uri.
    Adu-ţi aminte că nu ai niciun motiv să foloseşti telefonul mobil şi nici nu este timpul să faci live-uri pe Instagram pentru a le arăta prietenilor. Până la urmă, Casa Regală nu permite accesul la eveniment cu telefoane sau camere de fotografiat, din motive evidente, iar singurele fotografii făcute sunt cele oficiale.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Nunta dintre Prinţul Harry şi Meghan Markle va avea loc mâine şi va costa peste 40 de milioane de dolari. Cine plăteşte evenimentul şi care este contribuţia Reginei

    Nunta dintre Prinţul Harry şi Meghan Markle va avea loc sâmbătă şi toată lumea aşteaptă să vadă nivelul de lux la care se va ridica evenimentul, ţinând cont că atunci când Prinţul William s-a căsătorit cu Kate Middleton în 2011 nunta regală a ajuns la 34 de milioane de dolari, potrivit Business Insider.

    Bride Book estimează că nunta de sămbătă va ajunge la 45,8 milioane de dolari, iar factura va fi plătită de trei entităţi diferite.

    În primul rând, una dintre cele mai importante aspecte va fi securitatea. Costurile pentru securitate, care se ridică la 8,7 milioane de dolari, vor fi acoperite de guvernul britanic.

    Un sondaj realizat de YouGov arată că 57% dintre adulţii britanici susţin că familia regală ar trebui să acopere cheltuielile de securitate. Doar 1% dintre respondenţi consideră că guvernul ar trebui să plătească pentru întregul eveniment.

    A doua entitate care acoperă cheltuieli este familia regală. Tot ce ţine de muzică, mâncare, flori şi invitaţii va fi acoperit de familia regală, în frunte cu regina.

    Regina Elizabeta a II-a câştigă bani prin grantul suveran, care este calculat ca un procent din profitul Domeniului Coroanei. Domeniul Coroanei, care include Palatul Buckingham şi bijuteriile coroanei, nu este considerat proprietatea privată a Reginei, dar aparţine statului britanic.

    Regina câştigă anul acesta aproximativ 104,8 milioane de dolari. În 2016, Forbes a relatat că regina avea o avere netă de 530 de milioane de dolari.

    Nu în ultimul rând, familia lui Marke va acoperi preţul rochiei de mireasă.

    Când Kate Middleton a avut propria nuntă regală în 2011, familia ei a plătit 434.000 de dolari pentru rochia de mireasă.

    Se aşteaptă ca Markle să plătească o rochie de 550.000 de dolari. Actriţa are o avere estimată de 5 milioane de dolari.

    Deşi nunta regală reprezintă un cost pentru guvern, familia regală şi pentru Markle, este de aşteptat ca evenimentul să producă 1,43 de miliarde de dolari în valoare adăugată, potrivit Brad Finance. Valoarea adăugată va fi adusă prin intermediul turismului, retailului şi  a sectorului de fashion.

     

     

  • Noaptea Muzeelor 2018. Peste 150 de muzee vor putea fi vizitate sâmbătă noaptea

    Cea de a XIV-a ediţie a evenimentul Noaptea Muzeelor, care va avea loc sâmbătă, pe 19 mai, a adunat aproximativ 150 de muzee şi organizaţii partenere din ţară şi din Bucureşti.

    RNMR precizează că această ediţie a ”Nopţii Muzeelor” cuprinde şi alte proiecte special gândite pentru a fi cât mai prietenoasă interacţiunea între muzee şi vizitatori, cum ar fi: trasee muzeale digitale care pot fi explorate gratuit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noaptea Muzeelor 2018. Peste 150 de muzee vor putea fi vizitate sâmbătă noaptea

    Cea de a XIV-a ediţie a evenimentul Noaptea Muzeelor, care va avea loc sâmbătă, pe 19 mai, a adunat aproximativ 150 de muzee şi organizaţii partenere din ţară şi din Bucureşti.

    RNMR precizează că această ediţie a ”Nopţii Muzeelor” cuprinde şi alte proiecte special gândite pentru a fi cât mai prietenoasă interacţiunea între muzee şi vizitatori, cum ar fi: trasee muzeale digitale care pot fi explorate gratuit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care este în topul preferinţelor tinerilor care s-ar muta pentru un job

    Potrivit unui comunicat al Târgului de Cariere transmis, joi, în sondajul realizat, Cluj-Napoca este urmat de Bucureşti şi Sibiu.

    ”Cluj-Napoca se află pe primul loc într-un top al preferinţelor tinerilor de a se muta într-un alt oraş pentru un loc de muncă. Concluzia este dată de sondajul de opinie realizat în această primăvară de Târgul de Cariere, cel mai mare eveniment de recrutare din România. Preferinţele celor chestionaţi în ceea ce priveşte oraşele din ţara noastră în care ar fi dispuşi să se mute pentru un job sunt clare: pe primul loc este Cluj-Napoca (46% dintre respondenţi l-ar alege), urmat la mare distanţă de Bucureşti (17%), iar apoi Sibiu (8%), Braşov (7,5%), Timişoara (5,9%), iar pe ultimele locuri se situeazăOradea, Iaşi, Târgu-Mureş, Alba Iulia, Constanţa şi Arad”, se arată în documentul citat.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Incredibil: “regii” de partid din PSD au pus mâna şi pe cel mai frumos eveniment al oamenilor obişnuiţi

    Marţi s-au pus în vânzare biletele la această finală şi, bineînţeles, casele au fost luate cu asalt. Au fost oameni care s-au aşezat la rând încă de azi-noapte. La ora deschiderii caselor de bilete, la coadă erau deja câteva sute bune de oameni şi bineînţeles că au apărut şi momentele tensionate, obişnuite pentru astfel de situaţii.

    Fiecare persoană a avut dreptul la maximum două bilete, motiv de supărare pentru cei care au fost în faţă. Frustrarea a fost mare în momentul în care s-a anunţat că nu mai sunt bilete. Mulţi oameni au rămas cu ”ochii în soare”. La vânzare au fost scoase doar câteva sute de bilete, în condiţiile în care capacitatea sălii este de 4.000 de locuri. Surse ProSport susţin că multe bilete s-au distribuite la regii de partid din localitate!

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • ”Criminalii” din umbra Internetului: Atacurile informatice pot avea consecinţe tragice în viaţa reală. ”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine”

    Infracţionalitatea cibernetică a depăşit graniţele digitale şi afectează tot mai multe domenii, indiferent că vorbim de economie sau zona militară. Atacurile devin tot mai sofisticate, iar urmele tot mai greu de depistat. Cum ar trebui să reacţioneze autorităţile în faţa acestui fenomen? La această întrebare au încercat să răspundă mai mulţi experţi internaţionali, reuniţi la Palatul Parlamentului pentru ediţia din 2018 a Cybersecurity Forum, eveniment organizat de Microsoft România.

    Abigail Rupp, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, a subliniat faptul că securitatea cibernetică nu este ceva care poate fi rezolvat de o singură ţară sau de către o singură companie. ”Criminalitatea informatică nu respectă frontierele şi nu putem să rezolvăm această problemă în limitele propriilor frontiere, trebuie să ne gândim la modalităţi de a crea reţele sigure, nu doar pentru interese individuale, ci şi pentru a susţine securitatea internaţională, creşterea economică şi libertatea noastră“. Pentru a face acest lucru, Rupp spune că este nevoie de colaborare şi comunicare între părţi, că trebuie să existe o coordonare în ceea ce priveşte răspunsul la ameninţări şi că trebuie susţinută o comunitate internaţională care să se pună de acord cu privire la ce reprezintă un comportament online acceptabil şi ce nu este considerat acceptabil.

    ”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă pe care o are, prin urmare trebuie să dezvoltăm o cultură a securităţii cibernetice, nu doar să vorbim celor care înţeleg foarte bine priorităţile. Este nevoie de o cultură care să fundamenteze astfel de eforturi, care să crească nivelul de conştientizare a publicului şi importanţa securităţii cibernetice. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine“, a concluzionat Abigail Rupp.

     

  • Paradoxul revoluţiei tehnologice: Şapte din zece cei mai săraci oameni au acces la telefon mobil, dar nu şi la apă curentă sau toaletă

    Dacă ne referim la segmentul de 20% reprezentând cei mai săraci oameni ai planetei, şapte din zece au acces la telefon mobil dar nu şi la apă curentă sau toaletă, remarcă Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. ”Este paradoxul pe care ni l-a scos în faţă revoluţia tehnologică, determinând utilizarea tehnologiei dincolo de paşii pe care, în mod firesc, trebuia să-i parcurgă decidentul politic în procesul de diminuare a sărăciei şi de diminuare a inegalităţii sociale.“ Acesta spune că lumea se confruntă, în prezent, cu trei provocări uriaşe: securitatea, schimbările climatice şi inegalitatea socială. Pentru toate trei, securitatea cibernetică este un element esenţial.

    Iulian Iancu oferă ca exemplu căderea sistemului energetic naţional la cutremurul din 1977, timp de câteva ore, eveniment ce a produs pagube materiale mai mari decât cutremurul în sine. ”Cu alte cuvinte, ar fi o dramă pentru economie să pice sistemul energetic naţional. Astăzi, cele mai importante măsuri în zona de cybersecurity le avem la Transelectrica, Transgaz şi operatorii comerciali. Nu ne putem imagina cam ce tip de securitate şi suprasecuritate şi de control avem deja la cele trei instituţii şi mai ales la dispecerul energetic naţional. Suntem însă deficitari la infrastructura de telecomunicaţii care deserveşte acest sistem.“

    Citiţi AICI analiza integrală