BusinessMagazin

Tag: efecte

  • 97,5% dintre IMM anticipează că plata defalcată a TVA va avea efecte negative asupra activităţii lor

    Companiile vor fi expuse la penalităţi excesiv de mari din cauza lipsei implementării din timp a unor măsuri de ajustare a software-urilor contabile şi de facturare, a deschiderii şi urmăririi noilor conturi de TVA prin Trezorerie sau prin intermediul băncilor care vor opera cu astfel de conturi sau a urmăririi zilnice a încasărilor şi plăţilor, se arată într-un comunicat a organizaţiei non-profit Romanian Business Leaders (RBL).

    “Noul sistem de plată defalcată a TVA va bulversa major economia sănătoasă – pe a cărei bună funcţionare se bazează atât creşterea economică din 2018, cât şi viitorul buget de stat. Ce nu va rezolva noul sistem e problema de fond – evaziunea fiscală – pe care Guvernul o invocă pentru a motiva introducerea plăţii defalcate a TVA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mihai Brandaburu: Ne pleacă oamenii din companie. Ce facem?

    Mihai Bandraburu – fondator, Centrul Tău de Consultanţă

    1. Căderea industrială şi economică a României de după 1990, care a condus la pierderea locurilor de muncă şi la un exod masiv al forţei de muncă în străinătate, cei plecaţi făcând parte din grupa aptă de muncă (25-60 de ani). Numărul celor care pleacă în străinătate pentru o viaţă mai bună este în continuare mare, companiile de recrutare avansând ca cifră câteva sute de români pe zi. Judeţele campioane la exportul de forţă de muncă, conform cifrelor ultimului recensământ, sunt de departe cele din Moldova: Bacău, Neamţ, Suceava.

    2. Dezvoltarea accelerată a industriilor de subansambluri auto („the automotive industry“) din centrul şi nord-vestul ţării a condus la o cerere sporită de forţă de muncă, imposibil de acoperit pe plan local. S-au căutat soluţii care de care mai inventive, mergând până la aducerea de lucrători din Serbia sau integrarea unor imigranţi veniţi din Asia şi mai nou Orient. |n continuare nevoia de forţă de muncă rămâne mai mare decât oferta zonală.

    3. Salariile mici, sub nivelul de decenţă. |n ciuda unor profituri mari realizate, multe companii au ales să ţină cele mai multe salarii la nivelul minim sau puţin peste acesta, veniturile fiind insuficiente pentru a duce un trai decent. Lipsa salariilor motivante reprezintă a doua mare cauză a fluctuaţiei de personal din companiile româneşti, prima fiind migraţia externă. Chiar şi atunci când au existat posibilităţi reale de plată, unele firme au aplicat constant principiul ”Dacă nu-ţi convine, poţi să pleci! Am 100 ca tine care aşteaptă la poartă!“. |n baza acestui principiu, unii manageri au preferat să-şi ducă firmele în situaţii limită sau la insolvenţă, decât să-şi motiveze oamenii performanţi. Fără a fi plătiţi corespunzător în raport cu munca prestată, angajaţii nemulţumiţi au ales să plece. Din păcate, încă există situaţii în România de muncă fără contract, de salariu trecut parţial pe ”cartea de muncă“, ore suplimentare lucrate fără compensaţii legale, muncă prestată fără ca oamenii să-şi mai vadă vreodată salariul, situaţii repetate de concediu de odihnă neefectuat.

    4. Peste toată această mentalitate defectuoasă de conducere economică, s-a aşternut o risipă uriaşă generată de cheltuieli extravagante, achiziţii de bunuri şi servicii de lux, fără nicio legătură cu principiile de dezvoltare economică sănătoasă.

    5. Lipsa culturii organizaţionale: deşi există surse de informare şi specialişti pentru a implementa în firme procese organizaţionale precum planificare strategică şi operaţională, politici de recrutare şi motivare a personalului, procese de evaluare a performanţei, întreprinzătorii români în marea lor parte nu sunt interesaţi să-şi organizeze businessul pe principii de eficienţă. Preferă să-şi administreze afacerile autocratic, după cheful din ziua respectivă, o parte dintre ei îşi desconsideră angajaţii şi nu-i văd ca pe cea mai importantă resursă de dezvoltare, nu vor să investească în personalul propriu, motivând că ”oricum pleacă“. Companiile româneşti care au înţeles că ”bunul“ cel mai important pe care-l au sunt oamenii sunt cele care au şi sucess. Pe acestea le regăsim atât în topurile celor mai buni angajatori din România, cât şi în topurile firmelor cu cea mai mare cifră de afaceri. |nsă cultura organizaţională nu ţine loc de salariu, iar acest lucru trebuie spus răspicat şi argumentat cu principiile piramidei lui Maslow, care a demonstrat că hrana, siguranţa fizică, acoperişul de deasupra capului, adică nevoile primare, trec înaintea nevoilor superioare precum recunoaşterea publică şi a stimei de sine. Dacă salariul este sub nivelul decent, nu se poate construi o cultură organizaţională, iar fără cultură organizaţională nu există performanţă şi eficienţă.

    Ce trebuie să facă mediul privat?

    Mediul privat nu trebuie să-şi piardă timpul şi energia cu ceea ce se întâmplă cu joburile de la stat, ci trebuie să-şi concentreze toate creativitatea şi voinţa pentru a rezolva problemele interne, care sunt multe, complexe şi îndelung amânate la soluţionare. Mediul privat trebuie să pună stop plângerilor cauzate de fluctuaţia de personal, să înceapă să gândească aplicat, abordând situaţiile prezentate mai sus cu soluţii viabile.

  • 9 din 10 angajaţi români sunt preocupaţi de conservarea mediului. Companiile nu se implică

    Iniţiativele de protecţia mediului în companii sunt în continuare orientate către soluţii cu efecte rapide, cum ar fi reciclarea hârtiei sau reducerea energiei, despre care 59% dintre respondenţii români spun că sunt deja implementate în companiile lor. Însă oportunităţile pe termen lung care pot avea impact pozitiv asupra afacerilor din puncte de vedere economic – cum ar fi evaluarea tehnologiilor folosite – nu sunt luate în calcul. 41% dintre respondenţii români au declarat că organizaţia lor monitorizează consumul de energie şi impactul asupra mediului, dar doar o treime sunt atente la reducerea amprentei de carbon. Un procent similar, de 34% au afirmat că organizaţiile din care provin folosesc electricitate din surse regenerabile.

    Abordare strategică a politicilor de mediu în organizaţii nu reprezintă o prioritate pe agendele companiilor fiind asociate cu un efort de timp şi cost pe care companiile spun că nu îl pot susţine. Astfel, 14% dintre respondenţi spun că protecţia mediului ar putea deveni o prioritate pentru compania în care lucrează doar dacă nu ar implica niciun cost. Totuşi, 44% dintre respondenţi consideră că importanţa acordată de companiile lor problemelor de mediu şi sustenabilităţii măsurilor adoptate a crescut în ultimul an, în timp ce 22% dintre aceştia recunosc că astfel de eforturi se fac în companie numai pentru a respecta cerinţele legislative.

    În contextul în care adoptarea tehnologiei este în creştere la nivel de organizaţii şi industrii, în general, alegerea soluţiei tehnologice potrivite poate genera impact pozitiv pe termen lung asupra mediului şi a indicatorilor financiari.

    Tehnologiile şi tehnicile de imprimare folosite reprezintă unele dintre modalităţile prin care întreprinderile pot face economii. Angajaţii români se aşteaptă ca productivitatea lor să scadă, în medie, cu 28% dacă imprimarea devine indisponibilă în cadrul organizaţiei, însă există oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de tipărire. Studiul mai arată că 47% dintre documentele printate sunt imediat aruncate sau folosite pe termen scurt şi chiar că 5% dintre respondenţi nu îşi mai recuperează printurile din imprimantă, ceea ce indică faptul că ar trebui revizuite regulile de imprimare, dar şi un mai bun control asupra gestiunii imprimantei.

    În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.

  • Întrebarea la care salariaţii din privat trebuie să îşi răspundă în 2018

    Mutarea contribuţiilor pentru sănătate şi pensii în sarcina angajatului trebuie analizată simultan cu scăderea impo­zi­tului pe venit şi creşterea sala­riu­lui brut, cele trei măsuri reducând chel­tu­ielile com­paniilor, fără a afecta, teoretic, ni­ve­lul sala­riului net al angajatului, spune Danie­la Oprescu, tax director KPMG, dar există încă semne de întrebare legate de modalitatea în care guvernul va aplica aceste măsuri, în spe­cial obligativitatea companiilor de a majora salariile brute.

    „Mutarea aduce o simplificare a siste­mu­lui, reduce numărul de contribuţii, nivelul con­tribuţiilor, e mai simplu pentru companii. Dacă mă­sura se implementează simultan cu creşte­rea salariului brut cu 22,75% şi scăderea impo­zitului pe venit la 10%, nu va pierde nimeni, sa­lariul net nu scade şi angajatorii rămân doar cu costul salariului brut“, a explicat Daniela Oprescu la ZF Live.

    Practic, la un salariu net de 2.100 lei, brutul este 3.000 lei, iar adunând contribuţiile totale ale angajatorului cheltuiala totală a acestuia urcă la circa 3.700 lei. Astfel, pentru a da un salariu net de 2.100 lei, angajatorul plăteşte acum un plus de 75% din net.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Surpriză pe piaţa auto: numărul tranzacţiilor cu maşini second-hand s-a dublat în prima parte a anului

    „Programul Rabla a început în luna mai şi îşi va face simţite efectele şi în următoarele luni, astfel că piaţa poate încheia anul cu peste 110.000 maşini noi. De asemenea, numărul maşinilor second-hand din import înmatriculate a fost în mod constant mare în cele cinci luni de după eliminarea timbrului de mediu, media lunară fiind de 47.000 de maşini. În acest ritm, piaţa maşinilor second-hand din import poate trece de 500.000 de unităţi, la fel şi sectorul reînmatriculărilor”, a declarat Cristian Cojocaru, manager de vânzări la Autovit.ro.

    Piaţa maşinilor noi a crescut cu 27%, până la 45.000 de unităţi, ceea ce înseamnă cel mai bun parcurs din 2009 până în prezent, după cum arată datele publice oferite de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a intrat în FALIMENT una dintre cele mai mari COMPANII AUTO din lume

    La nivel mondial, industria auto a fost una dintre cele mai afectate. Odată cu semne tot mai clare ce indicau intrarea în colaps a producătorilor de maşini, preşedintele american Barack Obama a intervenit, în încercarea de a salva companiile, angajaţii, furnizorii şi clienţii acestei industrii, relatează Business Insider. 
     
    Fondul de administrare a pensiilor United Automobile Workers a preluat controlul Crysler; guvernul federal şi producătorul italian de automobile Fiat erau şi ei acţionari minoritari ai acestei companii, care avea o valoare estimată de 39,3 miliarde de dolari la momentul declarării falimentului, conform NY Times. 
     
    Compania a rămas în business mulţumită legislaţiei americane, cunoscută drept Capitolul 11 pentru reorganizarea falimentului. A fost salvată graţie acordurilor semnate cu creditori (care s-au tradus în ştergerea unor datorii în valoare de 4 miliarde de dolari) şi sprijinul acordat de guvernul american.
    Doi ani mai târziu, în 2011, compania fondată de Wlater Crysler a revenit pe plus.
     
    FCA US LLC este o companie producătoare de automobile din Statele Unite, înfiinţată în anul 1925. Între anii 1998 şi 2007, compania a făcut parte din DaimlerChrysler AG.

  • Cum a intrat în FALIMENT una dintre cele mai mari COMPANII AUTO din lume

    La nivel mondial, industria auto a fost una dintre cele mai afectate. Odată cu semne tot mai clare ce indicau intrarea în colaps a producătorilor de maşini, preşedintele american Barack Obama a intervenit, în încercarea de a salva companiile, angajaţii, furnizorii şi clienţii acestei industrii, relatează Business Insider. 
     
    Fondul de administrare a pensiilor United Automobile Workers a preluat controlul Crysler; guvernul federal şi producătorul italian de automobile Fiat erau şi ei acţionari minoritari ai acestei companii, care avea o valoare estimată de 39,3 miliarde de dolari la momentul declarării falimentului, conform NY Times. 
     
    Compania a rămas în business mulţumită legislaţiei americane, cunoscută drept Capitolul 11 pentru reorganizarea falimentului. A fost salvată graţie acordurilor semnate cu creditori (care s-au tradus în ştergerea unor datorii în valoare de 4 miliarde de dolari) şi sprijinul acordat de guvernul american.
    Doi ani mai târziu, în 2011, compania fondată de Wlater Crysler a revenit pe plus.
     
    FCA US LLC este o companie producătoare de automobile din Statele Unite, înfiinţată în anul 1925. Între anii 1998 şi 2007, compania a făcut parte din DaimlerChrysler AG.

  • A fost încheiată fuziunea dintre New Europe Property Investments şi Rockcastle Global Real Estate Company

    Tranzacţia a fost aprobată de acţionarii NEPI şi Rockcastle, care recunosc valoarea adăugată rezultată din fuziunea celor doua companii, precum şi oportunitatea de accelerare a obiectivelor strategice de creştere şi diversificare a portofoliului.

    Ca urmare a fuziunii, cele două companii au încetat tranzacţionarea acţiunilor pe JSE şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în cazul NEPI, şi pe JSE şi Bursa din Mauritius, în cazul Rockcastle. Începând cu 12 iulie 2017, NEPI Rockcastle se tranzacţionează pe JSE şi Euronext Amsterdam, sub noul cod buriser NRP, cu o capitalizare bursieră la listare de 6,1 miliarde de euro.

    Compania se axează în continuare pe deţinerea, adminstrarea şi dezvoltarea de proprietăţi comerciale dominante în pieţe competitive din Europa Centrală şi de Est, deţinând poziţii de top în Romania (cel mai mare investitor imobiliar pe segmentul de retail), Polonia (al patrulea cel mai mare investitor pe segmentul de retail) şi Slovacia (a doua cea mai mare companie de pe acest segment) şi având o prezenţă puternică în Croaţia, Cehia şi Serbia. În prezent, NEPI Rockcastle deţine şi administrează 51 de proprietăţi operaţionale localizate în principal în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, cu o valoare totală de aproximativ 4 miliarde de euro, precum şi şase dezvoltări în curs de construcţie.

    NEPI Rockcastle deţine, de asemenea, un portofoliu semnificativ de acţiuni listate şi lichide, ale unor mari companii imobiliare globale care domină prin performanţă pieţele pe care activează, având operaţiuni în S.U.A., Marea Britanie şi în Europa continentală, cu o valoare de peste 1 miliard de euro.

    Integrarea managementului şi a infrastructurii NEPI şi Rockcastle va îmbunătăţi platforma operaţională a noii companii, NEPI Rockcastle, creând sinergii strategice şi oportunităţi de vânzare şi marketing la o scară mai largă, precum şi administrarea eficientă a activelor, beneficiind de avantajul unei baze mai mari de clienţi şi furnizori de servicii.

    Managementul NEPI Rockcastle se va alinia în mod natural liniilor geografice ale noului grup, reflectând astfel poziţia complementară a portofoliului celor doua companii şi oferind o gamă completă de servicii internalizate, executate de o echipă de peste 350 de profesionişti cu experienţă în managementul activelor şi al proprietăţii, dezvoltare şi management de proiect, finanţe, investiţii, leasing şi marketing.

    În calitate de directori generali, Alex Morar şi Spiro Noussis vor colabora pentru a optimiza integrarea echipelor de management ale celor două companii, cu scopul de a pune în aplicare strategia grupului. Alex Morar se va concentra cu precădere pe dezvoltarea operaţiunilor din ţările acoperite anterior de NEPI (România, Slovacia, Croaţia şi Serbia), iar Spiro Noussis pe pieţele unde Rockcastle a fost prezentă (Polonia şi Republica Cehă).

    În urma implementării fuziunii, S&P a atribuit un rating BBB, cu perspectivă stabilă, pentru NEPI Rockcastle (cu un notch mai mare mare decât cel deţinut de NEPI), în conformitate cu ratingul preliminar atribuit la data de 2 iunie 2017. Totodată, S&P a majorat ratingul obligaţiunilor emise de NE Property Cooperatief U.A. şi garantate în prezent de NEPI Rockcastle de la “BBB-” la “BBB”.