BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Sorin Pâslaru, ZF: O naţiune înaintează cu ziare şi cărţi, cu chioşcuri de ziare şi campusuri şcolare, nu cu pasaje de zeci de milioane de euro şi trotuare schimbate fără rost. Iată ce a spus la Bucureşti cel care a fost redactorul-şef al Financial Times timp de 15 ani: „Oamenii sunt comoara voastră. Trebuie să vă asiguraţi că aveţi o educaţie de top“

    În această săptămână mass media a fost dominată de ştirile privind deschiderea unor pasaje în Bucureşti spre marginea oraşului, spre est şi sud, după ce în urmă cu o săptămână pe toate canalele era prezent primarul unui sector din Bucureşti care s-a ocupat de extinderea cu încă o staţie a liniei de metrou spre sudul Bucureştiului.

    Ce nu se mai spune este că pasajele spre est duc fie pe moşiile cu apartamente ale fratelui primarului dintr-un sector din estul Bucureştiului – şi se mai pregătesc şi alte pasaje de câteva zeci de milioane de euro – fie spre sud, unde sunt unele informaţii că dezvoltatorii imobiliari sunt apropiaţi primarului din sud. Treaba e că informaţiile nu mai ai unde să le citeşti, pentru că nu mai e zare de chioşc stradal de presă în sectorul de sud al Capitalei, pentru că, nu-i aşa, sunt urâte printre bordurile şi asfaltul nou-nouţ.

    Noi pentru ai noştri.

    Nu e destul că România şi-a îngropat miliarde de euro înainte de ‘90 într-o clădire aproape înspăimântătoare prin dimensiunile colosale, Casa Poporului, acum avem primari care bagă sute de milioane de euro în borduri, asfalt, pasaje şi pieţe cu pietre lucioase dar nefuncţionale.

    De parcă aceste pietre şi pasaje ar produce bani. Când Parisul, Berlinul sau Copenhaga trec pe biciclete şi descurajează cu orice preţ folosirea automobilului, primarii noştri aruncă cu zecile de milioane de euro în parcări şi pasaje, în loc să facă şcoli, bazine de înot, campusuri şcolare şi biblioteci unde oamenii să meargă să citească ziare şi cărţi.

    În acest răstimp, când primarii noştri anunţă triumfători că au mai făcut un pasaj către cartierele fraţilor sau ale prietenilor, ziarele centrale din România, care sunt de fapt principala poartă spre învăţare şi spre lumea cărţilor, derapează dramatic cu organizaţii decapitate fără sens tocmai de investitorii străini din ţări care ţin stindardul anticorupţie în lume.

    Dacă ziarele nu mai sunt stâlpii pe care se aşază casa unei democraţii ci doar pagina de pe spatele advertorialelor, atunci suntem sfârşiţi. Libertatea de opinie, dar libertatea de opinie profesionistă, a unor oameni plătiţi să pună întrebări puterii publice sau private şi să apere de fapt interesul public, este, paradoxal, cea care ţine ziarele în viaţă şi dă un sens de business opiniei publice.

    Abonaţii şi cumpărătorii ziarului sunt de fapt cei care cer apărarea interesului public, aşa cum Adam Smith a spus primul că exact lăcomia brutarului este garanţia unei pâine ieftine şi bune pentru că va munci să-şi depăşească competitorii.

    Dacă elveţienii au pus pe piaţă primele ziare ale lumii, la 1780-1790, care au creat de fapt democraţia participativă elveţiană, cum au ajuns astăzi să le închidă şi să nu se mai încreadă în publicul cumpărător şi abonat?

    Oare este aşa de greu de înţeles că libertatea şi demnitatea individuală încep de la a şti să citeşti, ca să ştii să-ţi citeşti drepturile şi să vezi ce se întâmplă în ţara şi în lumea în care trăieşti?

    Că nu poţi citi şi înţelege literatură, istorie, concepte de drept, dacă nu citeşti ziare să vezi ce se întâmplă în jurul tău, ziare scrise de oameni care au întâi profesia de jurnalişti?

    Că ziarele de fapt sunt cultură pentru că un pre-şcolar silabiseşte cronica meciului echipei preferate şi apoi ajunge să-l citească pe Flaubert?

    Unde este Ministerul Culturii din România când presa din România traversează această situaţie?

    Invitat la Gala ZF 25 de ani, Lionel Barber, fost redactor-şef între 2005 şi 2020 al celui mai puternic ziar de business din Europa, Financial Times, om cu 42 de ani de presă, a spus că asset-ul principal al României sunt „oamenii”. Şi că avem nevoie de o „educaţie de top” dacă vrem să reuşim să fim ceea ce vrem.

    Un om al ziarelor, al cărui tată a fost la rândul său ziarist, dintr-o ţară, Marea Britanie, unde ziariştii devin prim-miniştri, bancheri centrali şi chiar invers, spune că educaţia este cheia spre prosperitate. Nu pasajele, nu bordurile. Campusurile şcolare, bibliotecile, chioşcurile de ziare. Românii înstăriţi care au ajuns să ignore ce scrie prin ziare pentru că li se pare că pot rezolva individual orice să nu uite că fără implicarea care începe cumpărând un ziar, adică plătindu-l pe cel care pune întrebări, societatea şi deci economia nu vor înainta, ci resursele vor fi la nesfârşit risipite.

     

  • Primăria Braşov investeşte peste 25 mil. lei în construirea unei grădiniţe cu o capacitate de 100 de locuri

    Primăria Braşov a lansat licitaţia pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţie a unei grădiniţe cu o capacitate de 100 de locuri în cartierul Bartolomeu-Avantgarden, valoarea estimată a investiţiei fiind de 25,1 mil. lei (5 mil. euro), fără TVA, din fonduri de la bugetul local. Este prima grădiniţă care se construieşte de la 0 în acest cartier, pe un teren donat de un dezvoltator, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Braşov.

    Conform caietului de sarcini, termenul maxim pentru etapa de proiectare este de 5 luni, iar execuţia lucrărilor poate fi realizată în 12 luni. Modalitatea de atribuire este cel mai bun raport calitate-preţ, în care propunerea financiară reprezintă 40 de puncte, iar componenta tehnică 60 de puncte. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 15 decembrie.

    ’’Braşovul derulează cel mai amplu proiect de construire de infrastructură dedicată educaţiei ante şi pre-şcolare şi are în acest moment, în diferite stadii de implementare, creşe şi grădiniţe în toate cartierele unde există o astfel de nevoie. (…) Urmează şi construirea unei creşe, iar în acest fel, braşovenii din Bartolomeu-Avantgarden îşi vor putea duce copiii la creşa sau grădiniţa de lângă casă’’, a declarat Allen Coliban, primarul municipiului Braşov, într-un comunicat de presă.

    Grădiniţa, cu program prelungit, va avea o capacitate de 100 de locuri în cele 5 săli de grupă de la nivelul parterului şi al etajului. Fiecare grupă va fi de circa 18-20 copii, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani. De asemenea, vor fi amenajate 9 dormitoarele cu paturi fixe, nerabatabile, aferente sălilor de grupe.

  • Cum facem să avem 10 unicorni, nu unul singur? „La 10 unicorni vom avea alte 100 de companii de peste 100 mil. dolari“

    Poziţia de unicorn, nume dat companiilor din tehnologie care depăşesc ca evaluare 1 mld. de dolari, reprezintă un obiectiv luat în calcul de majoritatea start-up-urilor, însă drumul până la atingerea lui este extrem de dificil, astfel că în final foarte puţine iniţiative ajung să câştige acest statut.

    Cu toate acestea, investiţiile în educaţie, măsurile fiscale care să avantajeze start-up-urile dublate de politici publice care să susţină şi să încurajeze inovaţia reprezintă princi­palii vectori care ar putea impulsiona dezvoltarea ecosiste­mului local de start-up-uri, pepiniera viitorilor unicorni din România, susţine Mihai Matei, preşedintele ANIS (Patro­natul Industriei de Software din România) şi vicepre­şedintele Confederaţiei Patronale Concordia.

    „Dacă ar fi să numesc trei vectori principali prin care am putea să ajungem să creăm în viitorul apropiat unicorni în România, primul se referă la investiţiile în sistemul de educaţie, urmat apoi de un set de politici fiscale prietenoase pentru start-up-urile din tehnologie şi un set de politici publice care să încurajeze inovarea“, a spus Mihai Matei, prezent în cadrul emisiunii Industrii Inteligente, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

    „În acest fel am putea ajunge la un bazin de cel puţin 2.000-3.000 de start-up-uri, din care s-ar putea ridica câţiva unicorni în următorii zece ani. Iar în momentul în care ai 10 unicorni, companii de peste 1 miliard de dolari, asta înseamnă că automat trebuie să ai în jur de 100 de companii de peste 100 de milioane“,

    Singurul unicorn pornit din România este compania UiPath.

  • De ce preferaţi să cumpăraţi mai degrabă o pizza sau o şaorma decât o carte?

    Nu ştiu cum vi se pare preţul cărţilor, dar mie mi se pare că este extrem de scăzut. Nu în raport cu salariul minim sau mediu, când lumea ar spune că preţul cărţilor este mare în raport cu o pizza sau o şaorma. O pizza este 24/35/40/50 de lei şi chiar 90/100 de lei în restaurantele de lux din nordul Capitalei. O carte este 15/25 de lei şi ajunge la 100 de lei şi peste. Poţi cumpăra cărţi foarte bune de economie, de istorie, de politică, cărţi beletristice la preţul unei pizza/şaorme. Nu ştiu câţi renunţă să mănânce o pizza, o şaorma, pentru o cumpăra în schimb o carte.

    Câteodată mă uit fascinat în mallul Sun Plaza din sudul capitalei la aglomeraţia de la fast-food şi la cât de goală mi se pare că este librăria de lângă fast-food. Nu am văzut prea multă lume stând la coadă să cumpere o carte în librărie, dar în schimb stai 10-15 minute la coadă la Cartofisserie. Lumea nu prea se uită la bani când stă la coadă McDonald’s, la KFC, la şaormeria Dristor, dar în schimb, când intră în librărie şi se uită la preţul cărţilor, se miră cât de mare este preţul lor. 50 de lei o carte, 100 de lei o carte?! „Dar ce are cartea asta, este din aur?!”, este o remarcă pe care am întâlnit-o destul de des. Şi cartea este pusă înapoi în raft.

    Dacă preţurile la cărţi din librării sunt considerate mari, pe piaţa de anticariat poţi să cumperi cărţi foarte, foarte bune la jumătate de preţ. Pentru o pizza sau pentru o şaorma nu există o piaţă de second-hand! A citi o carte este cea mai ieftină educaţie pe care poţi să o obţii. La fel, a citi un ziar (şi aici nu vorbesc numai de varianta print, ci şi de varianta online) este cea mai ieftină resursă de cunoaştere şi înţelegere despre lumea din jur pe care poţi să o ai. Ani de zile lumea râdea de cei care citeau Sandra Brown sau Paulo Coelho şi de aceea mulţi au renunţat nu să citească aceşti autori, ci să spună că nu citesc. A spune acum că citeşti o carte ridică mari semne de întrebare, poţi să fii considerat ca parte a trecutului, nu ca parte a prezentului sau viitorului. Pe TikTok nu citeşti, ci vizionezi. Apariţia Internetului şi oferirea de informaţii free din toate domeniile, de toate felurile, este poate cea mai importantă revoluţie de cunoaştere şi de educaţie pe care a obţinut-o lumea. Poţi să citeşti cărţi la liber pe net, la fel cum poţi să citeşti ştiri/analize/reportaje la liber pe net. Presa tradiţională, care a avut şi care are varianta print, a fost lovită în plin de apariţia internetului şi de oferirea de informaţii şi de articole la liber. Dar din punctul de vedere al democratizării accesului la informaţii, al cunoaşterii şi nu în ultimul rând al educaţiei, netul a oferit lumii cel mai important cadou. Librăriile de astăzi nu mai sunt doar biblioteci întregi, ci oferă experienţe, poţi să iei o carte şi să citeşti din ea în timp ce bei o cafea/un ceai, poţi să răsfoieşti cărţi întregi, să te uiţi la poze şi să citeşti explicaţiile şi tot afli ceva.

    Pentru a răspândi educaţia, pentru a face educaţie dincolo de şcoală, poate ar trebui să existe oferte speciale. La o şaorma cumpărată primeşti şi o carte. La o pizza cu de toate primeşti o carte. În timp ce mănâncă aceste două produse de bază care constituie ingredientele unei ore de socializare, poate clientul răsfoieşte şi aceste cărţi şi îi rămâne ceva ca amintire. Paradoxul cel mai mare este că, în timp ce accesul la educaţie s-a democratizat cu ajutorul internetului (poţi să găseşti cursuri foarte bune la liber, poţi să înveţi multe lucruri de pe net, care înainte necesitau un profesor sau o vizită într-o bibliotecă), nivelul de educaţie a scăzut, cel puţin în România.

    Dar totuşi întrebarea care rămâne este de ce scoatem din buzunar bani pentru o şaorma sau o pizza fără probleme, iar când e vorba de o carte ne uităm de două ori la preţul pe care îl are.  

  • CSR 2023. Ţară, ţară, vrem ceasornicari!

    Motivaţie:

    România va avea, în primăvara anului 2025, prima generaţie de ceasornicari români formaţi în ultimii 30 de ani. Acesta va fi rezultatul unui proiect iniţiat de Academia Română de Ceasornicărie, o asociaţie fondată de trei oameni de afaceri care activează în industria ceasurilor de lux în România şi în Elveţia, respectiv:  Mihai Ceciu, primul român care a absolvit renumita şcoală de orologerie din Elveţia Wostep-Neuchatel şi care a fondat Horologivm (laborator de reparaţii de ceasuri de lux din România),  Ion Schiau, fondatorul Albini Prassa (distribuitor de ceasuri elveţiene, cu filiale în România şi în Elveţia) şi Florin Niculescu, proprietarul brandului de ceasuri Tavannes Watch Company din Elveţia. „Academia de Ceasornicărie a fost creată pentru că există o mare nevoie ceasornicari în România.  Se produc din ce în ce mai multe ceasuri la nivel global şi se vând din ce în ce mai multe ceasuri în România, iar importurile de ceasuri elveţiene au crescut în ultimii 10 ani, nu exponenţial, dar semnificativ, mai ales după pandemie”, a spus Ion Schiau, fondatorul Albini Prassa, membru în boardul Camerei de Comerţ Elveţia-România. Numai în 2021 şi în 2022 România a importat ceasuri elveţiene în valoare de câte 25 de milioane de franci elveţieni pe an, iar piaţa „paralelă” sau gri, după estimările lui Ion Schiau, ar dubla această valoare.

     

    Descrierea proiectului:

    În toamna anului 2021, Mihai, Ion şi Florin, cei trei lideri din industria orologeriei, au pus bazele Academiei Române de Ceasornicărie (ARC), prima şcoală modernă dedicată meseriei de ceasornicar. Creată după modelul şcolii duale din Elveţia, ARC, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Ion I.C. Bratianu – Bucureşti, îşi propune să formeze şi să îndrume viitoarele generaţii de ceasornicari specializaţi în ceasuri elveţiene, high-end. Cursurile durează 3 ani, perioadă în care elevii beneficiază de burse, participă la traininguri în Elveţia la firme faimoase de ceasuri elveţiene, fac practică pe ceasuri sau pe mecanisme de ceasuri elveţiene şi au ca profesori specialişti în orologerie din Elveţia şi din România. După finalizarea cursurilor (prima promoţie va absolvi în primăvara anului 2025), tinerii pot opta să se angajeze pentru o companie din România sau din Elveţia sau, dacă au înclinaţii antreprenoriale, pot primi sprijin pentru deschiderea propriului business în acest domeniu.

     

    Rezultate:

    „Ambiţia noastră este să avem minimum 12 ceasornicari formaţi în fiecare an. Cererea de ceasornicari este foarte mare, doar în Elveţia există un deficit de 4.000 de ceasornicari pentru următorii 5 ani. Sigur, scopul nostru nu este ca ei să plece din ţară, dar schimbul de experienţă de pe parcursul studiilor le va fi util. În România, salariul sigur la ieşirea de pe băncile şcolii va fi de cel puţin 3 ori salariul minim la vremea respectivă. Este un job foarte cerut, foarte greu, pentru că nu vorbim de înlocuirea unei curele sau a unei baterii, ci de servisarea unor mecanisme foarte complexe”, a spus Mihai Ceciu, iniţiatorul Academiei şi fondatorul Horologivm.

    Pentru a suplimenta fondurile alocate de companiile fondatoare pentru susţinerea activităţii ARC, asociaţia a mai iniţiat un proiect, „Be a watchmaker for a day!”, un workshop dedicat în special industriei corporate. Pentru debut, cu un cost de 2.500 de lei/participant şi cu o durată de 4-6 ore, un număr de maximum 12 participanţi pot asambla un ceas elveţian sub îndrumarea specialiştilor de la ARC, ceas cu care vor pleca acasă. Sumele strânse în urma acestui proiect vor fi folosite în activitatea ARC, iar companiile pot opta pentru o metodă inedită de a-şi motiva angajaţii în timp ce contribuie la un proiect de responsabilitate socială.

  • CSR 2023. Meniul Zilei de Mâine

    Motivaţie:

    „Eu ce le pun pe masă mâine?” este întrebarea de la care a pornit, în luna iunie a acestui an, Meniul Zilei de Mâine – o iniţiativă Sphera susţinută de KFC, cu dublu rol: acela de a asigura atât hrană, cât şi educaţie unor copii din medii vulnerabile, pe termen lung, prin colaborarea cu două organizaţii nonguvernamentale. În timp ce mâncarea este profund înrădăcinată în ADN-ul grupului, problema pe care trebuia să o adreseze noua platformă, conform unui research dedicat, este că o alimentaţie precară duce la oboseală, îmbolnăvire şi, în cele din urmă, la abandon şcolar. Alimentaţia şi educaţia au devenit, astfel, obiectivele principale ale Meniului Zilei de Mâine.

     

    Descrierea proiectului:

    Lansarea Meniului Zilei de Mâine a fost realizată într-un mod inedit, prin prima farfurie expusă fizic într-un restaurant KFC. O farfurie concepută nu pentru a servi mâncare, ci pentru a spune poveştile comunităţilor susţinute prin acest proiect. Prin scanarea codului QR afişat pe aceste farfurii, consumatorii pot accesa poveştile de viaţă ale 77 de copii aflaţi în situaţii vulnerabile, capturate într-un album foto-documentar găzduit pe site-ul platformei: www.meniulzileidemaine.ro. Fotografiile au fost rezultatul a 11 zile de eforturi de documentare, conduse de fotograful român Vlad Bâscă. În afara restaurantului, lansarea a presupus expunerea fotografiilor în cadrul Galeriei Galateca, alături de obiecte personale ale beneficiarilor: jucării, rechizite şi ustensile de bucătărie aflate într-o stare precară, greu de imaginat pentru cei mai mulţi dintre noi. Pentru o comunicare unitară, farfuriile au fost trimise către 50 de creatori de conţinut şi redacţii de presă ca invitaţii la eveniment. În luna august, expoziţia s-a mutat în centrul Capitalei, la Palatul Suţu. În proiect au fost implicate KFC România/Sphera Franchise Group, Golin România şi UM/MRM România.

     

    Rezultate:
    40.000 de vizitatori unici au accesat platforma în primele două săptămâni de la lansare, iar în forma sa fizică, expoziţia a fost văzută de peste 50.000 de oameni. Cu un total de 18.000 de euro strânşi din donaţii şi vânzări, în doar două luni şi jumătate, copiii din program au fost asistaţi cu resurse alimentare şi educaţionale. „Având în vedere că ne propunem ca platforma să susţină comunităţile vulnerabile pe termen nedeterminat, vom continua să anunţăm acţiunile pe care le vom întreprinde în această direcţie”, au declarat reprezentanţii companiei.


     

  • CSR 2023. Cisco Networking Academy (NetAcad)

    Motivaţie:

    În 1997, Cisco înfiinţa la nivel mondial programul NetAcad, ca răspuns la transformările care aveau loc pe piaţă şi la nevoia tot mai mare de specialişti şi educaţie în zona de reţelistică. În decembrie 1998, Cisco punea bazele NetAcad şi în România. Potrivit reprezentanţilor companiei, obiectivul principal al programului este de a reduce decalajul care există, în prezent, între locurile de muncă din domeniul IT&C şi candidaţii calificaţi pentru a le ocupa, oferind studenţilor cursuri de formare a competenţelor IT. Programul Cisco Networking Academy se adresează tuturor celor care doresc să urmeze o carieră în IT, care vor să înţeleagă ce presupune reţelistica şi care vor să aprofundeze noţiuni IT de uz general.

     „Cisco a înfiinţat NetAcad şi în România din dorinţa de a-i familiariza pe studenţi cu unul dintre cele mai interesante domenii IT: lumea reţelelor”, descriu reprezentanţii companiei motivaţia alegerii acestei comunităţi.

     

    Descrierea proiectului:

    În decembrie 1998, a fost înfiinţată prima academie regională RoEduNet Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din Bucureşti, unde în aprilie 1999 primii 20 de instructori au început pregătirea. Prima academie locală şi-a început activitatea la Colegiul Naţional „Cantemir Vodă” din Bucureşti, pe 4 mai 1999. În 1999, în cadrul academiilor era predat un singur curs Cisco. În prezent, programul oferă peste 20 de cursuri. În România, au introdus în premieră în oferta NetAcad cursul „Introducere în securitatea cibernetică”, disponibil în limba română. Proiectul se află încă în desfăşurare, iar anul acesta împlineşte 25 de ani de activitate în România. Persoanele implicate în proiecte sunt Nicolai Sandu, Consultant IT şi Cătălina Niculiţă, systems engineering manager, Cisco România.

     

    Rezultate:
    În cei 25 de ani de activitate, NetAcad a pregătit peste 163.000 de cursanţi, studenţi, elevi, instructori, iar în prezent există aproape 100 de academii în România. De asemenea, programul a jucat un rol important în încurajarea tinerelor să aleagă o carieră în domeniul IT. 30% dintre cursanţii şi instructorii NetAcad din România sunt femei, procent care ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte egalitatea de gen. 95% dintre participanţi cred că programele NetAcad i-au ajutat în obţinerea unui loc de muncă sau a unei oportunităţi de educaţie. Recent, compania a lansat Skills for All, un program gratuit de educaţie ce oferă instrumente interactive şi resurse de carieră concepute de experţi din industrie şi un cadru flexibil de învăţare, deoarece permite adaptarea cursurilor la propriul ritm de lucru al cursantului. „Astfel de iniţiative ne vor ajuta ca, în următorii 10 ani, să oferim prin intermediul NetAcad cursuri de formare şi dezvoltare profesională pentru 25 de milioane de persoane, la nivel global”, spun reprezentanţii Cisco România.

  • Ministerul Educaţiei: Actele de studii vor avea cod QR

    Documentul supus consultării publice este disponibil pe portalul ministerului.

    „Am pus în consultare publică proiectul de Hotărâre privind tipurile de informaţii şi formatul actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor şi personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar”, a anunţat, pe Facebook, Ministerul Educaţiei.

    Codul QR va fi folosit pe numeroase acte eliberate de instituţiile din domeniul educaţie.

    „Elementul de noutate: începând cu anul 2024, diploma de absolvire a liceului, precum şi certificatul de acordare a definitivării în învăţământ, urmează să conţină ca element distinctiv un cod QR, urmând ca această măsură să fie extinsă începând cu anul şcolar 2024-2025 pentru toate formularele actelor de studii. Prin implementarea codului QR pe documentele de recunoaştere emise de CNRED se va putea accesa modulul „Verificare stadiu dosar” de pe site-ul CNRED, care are acum o nouă interfaţă: cnred.edu.ro”, a precizat Ministerul Educaţiei.

  • Ministerul Educaţiei: Actele de studii vor avea cod QR

    Documentul supus consultării publice este disponibil pe portalul ministerului.

    „Am pus în consultare publică proiectul de Hotărâre privind tipurile de informaţii şi formatul actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor şi personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar”, a anunţat, pe Facebook, Ministerul Educaţiei.

    Codul QR va fi folosit pe numeroase acte eliberate de instituţiile din domeniul educaţie.

    „Elementul de noutate: începând cu anul 2024, diploma de absolvire a liceului, precum şi certificatul de acordare a definitivării în învăţământ, urmează să conţină ca element distinctiv un cod QR, urmând ca această măsură să fie extinsă începând cu anul şcolar 2024-2025 pentru toate formularele actelor de studii. Prin implementarea codului QR pe documentele de recunoaştere emise de CNRED se va putea accesa modulul „Verificare stadiu dosar” de pe site-ul CNRED, care are acum o nouă interfaţă: cnred.edu.ro”, a precizat Ministerul Educaţiei.

  • CSR 2023. Energie în şcolile copilăriei

    Motivaţie:

    E.ON derulează de peste 10 ani proiectul „Energie în şcolile copilăriei”, care şi-a propus să îmbunătăţească condiţiile de studiu pentru elevi şi să eficientizeze consumul de energie din instituţiile de învăţământ. Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare, a culturii siguranţei la nivelul publicului larg, adulţi şi copii, a eficienţei energetice promovarea acţiunilor sustenabile, dar şi sprijinirea celor defavorizaţi sunt obiectivele urmărite în iniţiativele E.ON de responsabilitate socială. Proiectele au avut circa 550.000 de beneficiari, iar angajaţii E.ON, 4.700 la număr, au dăruit peste 15.000 de ore de voluntariat comunităţii.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul constă în schimbarea corpurilor de iluminat vechi cu unele moderne bazate pe tehnologie LED din sălile de clasă, dar şi din săli administrative sau de sport aparţinând instituţiilor şcolare. Lumina neutră dată de tehnologia LED stimulează activitatea mintală, fiind recomandată pentru spaţiile educaţionale. În acelaşi timp, corpurile de iluminat cu tehnologie LED aduc o economie semnificativă de electricitate pentru iluminat, ceea ce înseamnă facturi mai mici la energia electrică pentru beneficiari, precum şi o reducere a emisiilor de CO2. Mai mult decât atât, iluminatul cu LED are o durată de viaţă superioară faţă de sistemele clasice, între 50.000 şi 100.000 de ore de funcţionare, precum şi o luminozitate calitativă, respectiv 98% din cea naturală.

     

    Rezultate:
    E.ON a investit 4,36 milioane de euro pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu şi eficientizarea consumului de energie prin iluminarea sălilor de clasă bazată pe tehnologie LED. Programul  „Energie în şcolile copilăriei” acoperă, până la finalul acestui an, 83 de instituţii de învăţământ, având circa 50.000 de elevi şi profesori drept beneficiari direcţi, respectiv 39.000 de corpuri de iluminat noi şi peste 92.000 de tuburi economice/cu LED montate. Emisiile de CO2 rezultate doar din energia electrică utilizată pentru iluminat au fost reduse anual cu peste 600 de tone. Anul acesta, compania  a ales ca beneficiare cinci şcoli pentru copii cu nevoi speciale şi două instituţii care vin în sprijinul copiilor cu nevoi speciale. Asociaţia Lumina are un centru de îngrijire paliativă pentru copii şi tineri, iar Asociaţia New Odyssey are ca activitate principală coordonarea unui centru multidisciplinar de intervenţie în Bucureşti specializat în servicii de analiză comportamentală aplicată pentru copii cu tulburare din spectrul autist şi alte tulburări în dezvoltare. La Asociaţia Lumina din Bacău au montat în premieră şi panouri fotovoltaice cu 40 kW/oră putere instalată.x