BusinessMagazin

Tag: economie

  • Of, ce bine! Nucleul economic al zonei euro a trecut pe creştere în primul trimestru. Germania a reuşit să evite recesiunea. Însă în est, Polonia a bătut pasul pe loc, iar economia Ungariei a scăzut din nou

    Cele mai mari economii europene, Germania şi Franţa, au reuşit să revină la creştere în primul tri­mestru al acestui an, dând spe­ranţă că zona euro a căpătat un impuls suficient pentru a trece cu avarii minime şi prin tumultuosul trimestru II. În aprilie preşedintele american, Donald Trump, şi-a anunţat „taxele vamale reciproce“ cu care a zguduit ordinea comercială globală. 

    Economia zonei euro în ansamblu a acce­lerat, de la 0,2% în ultimele trei luni ale anului trecut la 0,4%, creşterea fiind în ritm trimes­trial. Însă o dramă economică se desfăşoară în Europa de Est. În primul trimestru, econo­mia Ungariei, dependentă de indus­tria auto şi de producţia de maşini a celor trei mari constructori germani, a reîn­ce­put să scadă, potrivit datelor oficiale şi ale Eurostat. Trimes­trul IV a însemnat ieşirea timidă dintr-o recesiune care a în­cu­­nunat doi ani de instabili­tate, cu trimestre de scădere şi mici reveniri. 

    Industria şi construcţiile au ac­ţionat ca frâne. Datele statistice sunt preliminare, însă analiştii şi guvernul se aşteptau la creştere. Imaginea mare a parcursului economic al Ungariei arată astfel: PIB-ul s-a comprimat în şapte din ultimele 

    11 trimestre şi în patru din ultimele şase, no­tează Portfolio. Referitor la Polonia, cea mai mare economie din regiune, institutul de statistică polonez nu a publicat încă date despre PIB, însă analiştii, precum cei de la ING, cred că primul trimestru nu a adus accelerare, ci mai degrabă stagnare. Traiectoria este sugerată de indicatori precum producţia industrială, activi­ta­tea din construcţii şi vânzările de retail. 

    În acelaşi timp, inflaţia a fost în perioada ana­lizată sub cota anticipată de pieţe şi de ban­ca naţională, ceea ce înseamnă că în luna mai vor fi probabil coborâte dobânzile de politică mone­tară. În zona euro, PIB-ul ger­man a crescut cu 0,2% în primul trimestru, faţă de trimestrul anterior, când a scăzut cu -0,2%. Consumul şi investiţiile sunt cele care au împiedicat economia să reintre în recesiune, aceasta însemnând două tri­mestre consecutive de scădere. Evoluţia eco­nomică se măsoară şi de la an la an, iar din acest punct de vedere, PIB-ul a scăzut, cu -0,2%. 

    Biroul de statistică german va publica informaţii detaliate legate de mersul economiei pentru primul trimestru pe 23 mai. Separat, din datele despre piaţa muncii reiese că rata şomajului a crescut marginal în aprilie, ceea ce pentru Andrea Nahles, şefa Agenţiei Federale Forţei de Muncă, înseamnă că revenirea de primăvară este una slabă. Economia germană, dependentă puternic de exporturi, este una dintre cele mai vulnerabile din Europa la războiul taxelor vamale dezlănţuit de preşedin­tele Trump. Germania este singura din Grupul celor 7 economii avansate ale lumii care nu a reuşit să crească în ultimii doi ani, scrie Reuters. Această perioadă a fost marcată de o criză în industria auto care pune sub semnul îndoielii modelul de creştere german. 2025 este aşteptat să fie al treilea an fără creştere economică. 

    Guvernul dă vina pentru acest lucru pe răz­bo­iul comercial al Washingtonului. În Franţa, economia a crescut mai modest în primul tri­mestru, cu 0,1%, după o contracţie de -0,1% în trimestrul anterior. Datele preliminare ale institutului de statistică francez arată că stag­narea cheltuielilor gospodăriilor, slăbiciunea din exporturi şi declinul investiţiilor pentru afaceri au fost contrabalansate de reconstrucţia stocurilor de către companii. În acest fel, Franţa are un start slab în ceea ce se întrevede a fi un an de turbulenţe. Însă ministrul de finanţe Eric Lombard este încrezător că va fi atinsă ţinta de creştere economică de 0,7% a guvernului pentru 2025. 

    „Perspectiva pentru 2025 a devenit clar mai întunecată şi mai nesigură ca rezultat al războ­iului comercial al preşedintelui SUA Donald Trump. Dorinţa guvernului de a limita deficitul public va avea şi ea un impact“, a explicat pentru Reuters Sylvain Bersinger, analist la Asteres. Le Monde aminteşte că perspectivele sunt întunecate şi de contextul politic, în care guvernul preşedintelui Emmanuel Macron este constant ameninţat prin voturile de neîncre­dere ale opoziţiei. 

    Mai multe detalii pe www.zf.ro

    Surpriza a venit de la Italia, a cărei economie a accelerat peste aşteptări, cu 0,3%. În ritm anualizat, avansul a fost de 0,6%. În ultimul trimestru al anului trecut, creşterea a fost de 0,1%, iar aceasta a urmat unei stagnări în trimestrul anterior. Din explicaţiile institutului de statistică reiese că serviciile nu au contribuit cu nimic la creşterea din primul trimestru, avansul datorându-se agriculturii şi industriei. Dintre economiile mari ale Europei, Spania a fost campioana creşterii, PIB-ul urcând cu 0,6%. 

    Însă ritmul a fost sub aşteptări şi reprezintă o încetinire graduală faţă de creşterea de 1% din primul trimestru al anului trecut. Analiştii spun că şi perspectiva economiei spaniole este ameninţată de tarifele lui Trump. Un motiv de îngrijorare în plus este pana de curent masivă care a afectat toată ţara luni. În Ungaria, principalul vinovat identificat adesea de guvern pentru mersul prost al economiei este războiul din Ucraina. 

    O analiză a Portfolio.hu a găsit însă că şocurile pandemiei de COVID-19 din 2020 au deviat permanent economia maghiară de la calea anterioară de creştere. Datele despre primul trimestru al acestui an sugerează că economia va rămâne în continuare „rătăcită“. Pentru ca PIB-ul să crească cu viteza de 2,5% anul acesta, aşa cum prevede guvernul, va fi nevoie de un impuls fără predecent. Nu ajută nici împuţinarea fondurilor europene şi nici războiul comercial.

  • Industria auto europeană continuă să sângereze: Profitul Volkswagen a scăzut cu 37% în primul trimestru din acest sub presiunea tarifelor. „Având în vedere situaţia economică globală volatilă, este cu atât mai important să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem controla”

    Gigantul auto german Volkswagen a anunţat miercuri scăderea semnificativă a profitului în primul trimestru din acest an, compania navigând provocările tarifelor asupra industriei gloable, scrie CNBC.

    Astfel, cel mai mare producător auto din Europa a raportat un profit operaţional de 2,9 miliarde de euro  pentru primele trei luni ale anului, în scădere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Volkswagen a raportat venituri din vânzări de 77,6 miliarde de euro în primul trimestru, în creştere cu 2,8% faţă de primul trimestru din 2024.

    Compania a menţionat că această creştere a fost susţinută de vânzările mai mari din China.

    La începutul lunii aprilie, Volkswagen a avertizat că profitul operaţional din primul trimestru va fi probabil de 2,8 miliarde de euro, având în vedere efectele speciale estimate la aproximativ 1,1 miliarde de euro.

    Într-o declaraţie ad-hoc din 9 aprilie, compania a recunoscut că rezultatul preliminar al primului trimestru s-a abătut semnificativ de la aşteptările analiştilor, care estimau un profit de aproximativ 4 miliarde de euro.

    „Având în vedere situaţia economică globală volatilă, este cu atât mai important să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem controla. Asta înseamnă să avem în gamă produse excelente cu preţuri competitive”, a spus Arno Antlitz, directorul financiar şi directorul operaţional al Grupului Volkswagen.

  • Primele efecte ale politicii Trump: Economia americană scade cu 0,3% în primul trimestru din acest an

    Economia Statelor Unite a înregistrat o scădere de 0,3% în primul trimestru al anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care companiile americane s-au grăbit să importe bunuri, ca reacţie la războiul comercial declanşat de Donald Trump, scrie FT.

    Această scădere a PIB-ului a fost mai puternică decât estimările economiştilor şi contrastează cu creşterea de 2,4% din ultimul trimestru al anului 2024.

    Este pentru prima dată din 2022 când economia SUA înregistrează un trimestru de scădere economică.

    Declinul s-a datorat în mare parte eforturilor companiilor americane de a importa masiv înainte ca noile tarife vamale anunţate de Trump să intre în vigoare.

    Datele publicate marţi de US Census Bureau arată că deficitul a atins un nivel record în luna martie.

    Diferenţa dintre importuri şi exporturi joacă un rol esenţial în calculul PIB-ului, alături de consumul intern, investiţii şi cheltuielile guvernamentale.

    Războiul comercial declanşat de Trump este de aşteptat să încetinească şi mai mult creşterea economică în a doua jumătate a anului, în condiţiile în care preţurile mai mari vor afecta consumul.

    Fondul Monetar Internaţional a anunţat săptămâna trecută că se aşteaptă ca PIB-ul SUA să crească cu doar 1,8% în acest an, în scădere faţă de estimarea din ianuarie, care era de 2,7%.

    Mulţi analişti din sectorul privat estimează chiar o stagnare a economiei.

  • Finlanda are în plan reduceri de taxe pentru a-şi impulsiona economia

    În Finlanda, taxa corporate va fi redusă la 18% de la 20%, a anunţat guvernul ţării, în timp ce taxele pe venitul angajaţilor vor fi diminuate cu 1,1 miliarde de euro în total, notează Reuters.

    „Vom transforma Finlanda într-una dintre cele mai atractive ţări pentru investiţii“, a declarat premierul ţării Petteri Orpo.

     

  • 19 familii americane şi-au crescut averea cu 1.000 de miliarde de dolari anul trecut. Acum deţin 1,8% din avuţia totală a SUA, mai mult decât întreaga economie a Elveţiei

    Potrivit unor date recente, în anul 2024, cele mai bogate 19 familii din Statele Unite au acumulat împreună o avere de o mie de miliarde de dolari, mai mult decât întreaga economie a Elveţiei, scrie The Wall Street Journal.

    Analiza economistului Gabriel Zucman, de la Universitatea din California, Berkeley, arată că a fost nevoie de 40 de ani pentru ca ponderea celor mai bogaţi 0,00001% dintre americani în averea totală a gospodăriilor să crească de la 0,1% în 1982 (când grupul includea doar 11 familii) la 1,2% în 2023. 

    Însă doar într-un singur an, 2024, acea cotă a crescut la 1,8%, adică aproximativ 2.600 de miliarde de dolari. Este cea mai mare creştere anuală înregistrată vreodată. 

    În total, la finalul anului 2024, averea gospodăriilor din SUA se ridica la aproximativ 148.000 de miliarde de dolari. Estimarea exclude bunuri de uz casnic scumpe (precum electrocasnicele) şi pensiile, pentru a oferi o imagine mai clară asupra averii efective. 

    Toate categoriile sociale au înregistrat o creştere a averii din anii ’90 încoace, odată cu dezvoltarea economiei americane. Totuşi, cei mai bogaţi americani au acumulat avere într-un ritm mult mai rapid decât restul populaţiei. 

    „Vedem o creştere lentă, iar recent o accelerare spectaculoasă a proporţiei de avere deţinută de adevăraţii super-bogaţi”, spune Zucman.

    Studiul său acoperă perioada 1913–2024 şi a fost folosit ca bază în propunerile de taxare a averilor avansate de senatori precum Bernie Sanders şi Elizabeth Warren în jurul anului 2020. 

    Managerii de averi spun că piaţa bursieră extrem de performantă din 2024 a avut un rol major în acumularea de avere în rândul elitelor, pe fondul unor câştiguri deja mari în anul anterior. Cei doi ani au reprezentat cea mai bună perioadă consecutivă pentru indicele S&P 500 din ultimii 25 de ani. 

    Totuşi, averea celor foarte bogaţi este volatilă, cum s-a văzut când pieţele au scăzut după ce fostul preşedinte Donald Trump a lansat un război comercial la nivel global. Cum o mare parte din averea acestor persoane este investită pe bursă, valoarea netă le poate fluctua zilnic cu miliarde. 

    Din grupul celor mai bogaţi 0,00001% fac parte persoane a căror avere depăşeşte 45 de miliarde de dolari, nume precum Elon Musk, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg, Bill Gates, Warren Buffett şi investitorul Stephen Schwarzman. În literatura de specialitate, aceştia sunt denumiţi „supermiliardari”. 

    Creşterea averilor în segmentul de vârf a dus la apariţia unui număr tot mai mare de miliardari, mai ales în Statele Unite. 

  • FMI micşorează prognoza de creştere economică pentru România în 2025 de la 3,3% la 1,6%, însă chiar şi aşa această prognoză înseamnă o dublare a creşterii economice faţă de anul anterior

    ♦ Prognozele pentru economia României în 2025, situate la o creştere de 1-3%, indică în acest moment o accelerare faţă de 2024, când economia a crescut cu 0,8% ♦ Nicio prognoză nu vede o recesiune în România în acest an ♦ Problema nu este însă a creşterii economice, ci a deficitului bugetar care, foarte probabil după cifrele din primul trimestru, va sări de ţinta de 7% din PIB, cât s-a angajat guvernul în faţa Comisiei Europene.

    Economia României nu scade sau stagnează în 2025, arată cel mai recent raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Cu toate acestea, instituţia a scăzut prognoza de creştere economică pentru România de la 3,3 % la 1,6 % în acest an. Raportul arată, astfel, că economia României evită o stagnare sau o recesiune în 2025 şi activitatea economică continuă să crească, susţinută de consum, în cea mai mare parte.

    Economia a crescut anul trecut cu 0,8%. Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%. Dacă va avea o creştere sub această prognoză, atunci vor fi probleme, aşa cum sunt mereu când ai cheltuieli peste venitul estimat. Deficitul bugetar este anticipat în 2025 la 7% din PIB (cash). Anul trecut el a fost de 8,6% pe metoda cash (153 mld. lei). Marţi, Eurostat a transmis că, pe metoda ESA 2010, el a fost de 9,3% din PIB. Metoda europeană este diferită de cea naţională pentru că adaugă la deficit şi angajamentele de plată neonorate din anul respectiv şi care, evident, vor fi o povară pentru bugetul anului viitor.

    Angajamentul şi, până la urmă şi interesul României, este ca deficitul bugetar să ajungă, treptat, la sub 3% în 2031. Primele date ale anului nu arată bine. Vom şti peste două zile care a fost deficitul bugetar pe primul trimestru al lui 2025. Ce ştim oficial acum este că deficitul bugetar în primele două luni a fost de 1,6% din PIB, într-o insensibilă scădere faţă pe primele două luni din 2024. Şi că cheltuielile de personal, de pildă, au crescut cu 16%. Dar noul guvern – condus de acelaşi prim-ministru care a dus deficitul la 8% anul trecut – promisese că va îngheţa cheltuielile, astfel încât deficitele să scadă. Dar cheltuielile au continuat să crească – plus 3,7% în primele două luni din an, an/an.

    Problema este că, pentru a acoperi acest deficit, te împrumuţi. Iar când pieţele te văd în dificultate, te penalizează mai mult pentru că pun în coşul dobânzii şi riscul de neplată. România se împrumută azi pe pieţele externe la peste 7%.

    Datele locale despre sectoarele economice arată că aproape toate au încetinit sau scăzut faţă de ritmul de anul trecut. Construcţiile şi IT-ul, care au fost fanionul creşterii economice în ultimii ani în România, au încetinit în 2024.

    Cifrele din primele luni din 2025 indică o continuare a tendinţei de răcire a economiei. Însă consumul, care este principala ramură economică şi face 60% din PIB, a continuat să crească. În aceeaşi vreme însă, industria, care înseamnă 20 % din PIB pe partea de formare, continuă să bată pasul pe loc. Cu toate acestea, apar primele semne că industria ar putea să se revigoreze în 2025. Îndustria scade în România, încă, dar creşte în UE, arată Eurostat. Şi încă ceva: veşti bune legate de sentimentul managerilor din industrie au venit şi din partea Germaniei, principalul partener comercial al României, unde percepţia managerilor este că cererea pentru produsele industriale va creşte în perioada următoare, conform indicelui german ifo.

    Primele cifre despre evoluţia economiei în 2025 vor veni pe 15 mai, când Institutul Naţional de Statistică va publica seturi de date semnal privind evoluţia PIB. Cifrele vor reflecta strict evoluţia Produsului Intern Brut, fără alte detalii suplimentare legate de sectoarele care au adus această evoluţie.

    În acest moment, cele mai optimiste prognoze pentru economia României sunt de o creştere de 2,5-3 %, în vreme ce cele mai pesimiste prognoze se duc şi sub 1% pentru 2025, după ce economia a crescut cu doar 0,8 % în 2024.

    Evoluţia economiei este crucială pentru bugetul public, pentru că creşterea de venituri programată la 16% în 2025 s-ar baza, în bună măsură, pe creşterea economică. Evoluţia veniturilor la bugetul de stat este egală cu evoluţia economiei împreună cu inflaţia. Astfel, la o inflaţie totală, inclusiv inflaţia industrială, de 5–6 % în 2025, este nevoie de o creştere economică nominală de cel puţin 7–8 %, astfel încât veniturile să se realizeze, în lipsa altor măsuri precum îmbunătăţirea colectării la bugetul de stat prin digitalizare sau modificarea taxelor. Prognoza guvernului pentru economie este de o creştere reală de 2,5 % în 2025, previziune pe care şi-a articulat bugetul de stat în 2025.

     

  • Borna de sub 7 lei pe litru. Combustibilul a ajuns la cel mai mic preţ din ultimele luni. Unde se află cel mai mic preţ din ţară şi ce înseamnă această ieftinire pentru economie

    În prag de sărbători, România a înregistrat o evoluţie cu totul neaşteptată la pompă: preţurile la benzină şi motorină au coborât sub pragul psihologic de 7 lei/litru în mai multe oraşe, inclusiv în Capitală, atingând cele mai mici valori din ultimele 7–8 luni.

    În Capitală, la benzinăriile Petrom, MOL şi Lukoil, preţul pentru benzina standard a coborât până la 6,84 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor şi platformei Peco-Online. Motorina standard se vinde cu 7,03 lei/litru în unele puncte din Sectorul 6. Aceste preţuri sunt vizibil mai mici decât media înregistrată în lunile de iarnă, când carburanţii oscilau între 7,20 şi 7,50 lei/litru.

    Cea mai ieftină benzină standard din România se găseşte în Reghin (jud. Mureş), unde o staţie Petrolium afişează un preţ record de 6,68 lei/litru. Motorina standard, în aceeaşi benzinărie, costă 6,88 lei/litru – valori care nu mai fuseseră atinse din vara lui 2024.

    Luna aprilie a adus şapte ieftiniri succesive ale carburanţilor, scăderi care au acumulat peste 30 de bani/litru pentru benzină şi aproximativ 40 de bani/litru la motorină. Este cea mai constantă perioadă de reducere a preţurilor din ultimele luni, semnalând o corecţie susţinută.

    Pe plan internaţional, cotaţiile petrolului Brent au coborât în aprilie sub 85 de dolari/baril, în parte din cauza unei cereri mai slabe la nivel global şi a deciziei OPEC+ de a relaxa temporar restricţiile de producţie. În paralel, economiştii avertizează asupra unui posibil semnal de încetinire a economiei globale, ceea ce poate influenţa negativ cererea de combustibili.

    Vineri, preţul petrolului a înregistrat o creştere modestă, dar a încheiat săptămâna cu un declin general, după ce Iranul a minimalizat un presupus atac israelian pe teritoriul său – un semn că o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea fi evitată, scrie Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 18 cenţi, sau 0,21%, ajungând la 87,29 dolari pe baril. Pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI), contractul cu livrare în luna mai s-a închis în urcare cu 41 de cenţi, sau 0,5%, la 83,14 dolari/baril. Contractul mai activ, cu scadenţă în iunie, a crescut cu 12 cenţi, până la 82,22 dolari/baril.

    Pentru consumatori, scăderea sub 7 lei pe litru este o veste bună, mai ales în prag de sezon estival, când mobilitatea creşte. Însă pentru analişti, trendul poate indica o răcire a activităţii economice – un simptom clasic al încetinirii cererii industriale şi comerciale.

     

  • Războiul tarifar al lui Donald Trump pune presiune pe economia rusească

    Ieftinirea recentă a petrolului determinată de războiul comercial al lui Donald Trump a început să golească visteria de război a lui Vladimir Putin, notează Financial Times.

    Bugetul Moscovei ar putea fi cu până la 2,5% mai mici decât se aşteaptă în 2025 dacă preţurile ţiţeiului se menţin la nivelurile actuale.

     

  • Semne rele pentru economie: exporturile scad, iar importurile cresc. Deficitele – comercial, de cont curent – sunt în creştere

    ♦ Exporturile au scăzut în februarie 2025 faţă de februarie 2024 cu 0,7% ♦ Dar importurile au crescut cu 6,3% ♦ Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut la 4,8 mld. euro, în primele două luni din an, faţă de 2,6 miliarde de euro, în primele două luni din 2024 – un plus de 84%.
     
    În februarie 2025 faţă de februarie trecut, exporturile au scăzut cu 0,7%. Este adevărat că februarie 2024 a avut 29 de zile, iar februarie 2025 28 de zile. Dar o scădere atât de mare nu poate fi justificată doar de o zi. Este drept că, luate împreună – ianuarie şi februarie -, exporturile au consemnat o creştere de 0,7%, cu un ianuarie mai bun.
     
    Când exporturile scad, acesta este semnul că o economie este în suferinţă. Guvernul crede într-o creştere economică de 2,5% în acest an – pe această creştere şi-a fundamentat bugetul. Dar salariile nu mai cresc cu două cifre ca în anii trecuţi – INS arată că creşterea reală a salariilor în februarie (creştere nominală de 9% minus inflaţie) a fost de 4,5%, la o inflaţie de 4,9%. Deci angajaţii nu mai au creşteri salariale reale peste inflaţie, ca în trecut. Inflaţia a scăzut nesemnificativ în februarie, de la 5% la 4,9%. Salariile au crescut cu peste 9% an/an, dar inflaţia muşcă încă bine din aceste venituri. Este posibil, aşadar, ca şi consumul, pe care economia s-a bazat în trecut, să scadă – deci creşterea prognozată să fie pusă în pericol. Şi încă un lucru: INS arată că creşterea economică de anul trecut a fost de doar 0,8%, faţă 0,9% cum anunţase anterior. Nu este un capăt de ţară, dar nici bine nu este.
     
    Guvernul trecut, aflat în campanie electorală, a majorat salariile şi pensiile, dar banii în plus ai angajaţilor s-au dus în importuri, în vreme ce exporturile au scăzut. Acest lucru arată că industria internă nu este adaptată cererii. Degeaba ai pune taxe pe bunuri importate, dacă economia locală nu produce ceea ce caută consumatorul.
     
    Exporturile în 2024 au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%. Aceste cifre par mediocre dar, în termeni nominali, asta a însemnat 33,4 miliarde de euro (deficit comercial), o creştere de 15% faţă de anul precedent. Dacă vorbim de deficitul balanţei de plăţi, acesta a fost de 29 de miliarde de euro pentru că exportul de servicii a compensat deficitul pe exportul de bunuri.
     
    Însă tiparul de anul trecut se repetă şi în acest an.
     
    Deficitul comercial al României a crescut în primele două luni din 2025 cu 35%, la 5,6 mld. euro, după ce exporturile de bunuri au crescut cu 0,7%, iar importurile cu 8,2%.
     
    Nominal, deficitul a crescut cu 1,5 miliarde euro.
     
    Exporturile de bunuri s-au ridicat la 15 miliarde de euro, iar importurile la 21 de miliare euro. 
     
    Doar că, în februarie, exporturile au fost de 7,9 miliarde euro, în scădere cu 0,7%, an/an, iar importurile 10,8 miliarde euro, în creştere cu 6,3%, rezultând un deficit de 2,9 miliarde euro.
     
    În ce priveşte deficitul de cont curent, acesta a crescut cu 85% în primele două luni din an, an/an, la 4,8 miliarde de euro. Pentru că deficitul balanţei comerciale a crescut, iar excedentul pe servicii a scăzut (187 mil. euro, la doar doua luni din an).

  • Experţii în economie trag linie şi spun că măsurile protecţioniste ale administraţiei Trump vor rezolva problemele economiei americane doar temporar VIDEO

    Politicile protecţioniste adoptate recent de administraţia Trump ridică deja întrebări cu privire la impactul lor asupra economiei americane. Profesorul Tudor Gherasim Smirnă de la ASE Bucureşti consideră că acestea nu vor readuce locurile de muncă înapoi în SUA, ci vor duce la o redistribuire economică inegală. Deşi anumite industrii vor beneficia de protecţie, consumatorii şi producătorii neprotejaţi vor suporta costurile, ceea ce ar putea produce efecte negative asupra economiei în ansamblu.

    „Această politică nu va aduce joburile industriale înapoi în SUA. Cred că va face şi mai rău economiei americane, pentru că nu poate rezulta decât într-o redistribuţie: unii vor câştiga joburi, alţii vor pierde. Industriile care vor fi protejate vor avea de câştigat, dar ceea ce câştigă nu este de la restul lumii, ci doar de la consumatorii americani”, a declarat Tudor Gherasim Smirnă, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, la ZF Live.

    Donald Trump mizează pe protecţionism pentru a stimula producţia internă, însă această strategie ar putea afecta negativ atât consumatorii, prin creşterea preţurilor, cât şi exportatorii americani, care s-ar confrunta cu represalii comerciale. În plus, reducerea puterii de cumpărare a consumatorilor poate avea un efect de domino asupra altor sectoare economice, diminuând beneficiile pe care politicile protecţioniste intenţionează să le aducă.

    „Cei care vând pe piaţă bunuri care nu sunt protejate nu au de câştigat. Donald Trump greşeşte pentru că nu înţelege că, per ansamblu, consumatorii au mai mult de pierdut decât producătorii locali de câştigat şi că, totodată, acei producători, în măsura în care exportă la rândul lor, au de pierdut şi ei. Totodată, sunt alţi producători care au de pierdut prin pierderea puterii de cumpărare a cumpărătorilor”, a mai adăugat Tudor Gherasim Smirnă la emisiunea ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.