BusinessMagazin

Tag: domenii

  • E cineva capabil să ne administreze domeniile?

    Mulţi dintre care se doresc proprietari de domeniu în Marea Britanie nu provin din vechi familii înstărite, ci şi-au câştigat banii în ultimii zece-cincisprezece ani din diverse domenii precum cel financiar, din artă sau modă şi nu au experienţa administrării unei asemenea proprietăţi. De aceea, ei au nevoie de ajutor în persoana unor consultanţi care să se îngrijească de chestiunile administrative, scrie Financial Times.

    Consultanţii se ocupă de activităţi precum selecţia şi coordonarea personalului care deserveşte o proprietate, decizând dacă să-l păstreze pe cel existent sau să-l înlocuiască, de crearea unui ghid al acesteia pentru noii proprietari sau chiar de obţinerea unor autorizaţii de construcţii pentru intervenţii asupra clădirilor de pe domeniu.

    Uneori oferă şi sfaturi care să-i scutească pe clienţi de cheltuieli, cum ar fi “împrumutul” de oi care să le populeze pajiştile ca să nu fie nevoiţi să-şi bată capul cu întreţinerea lor. Alteori, consultanţii cu rol de administrator îl pun pe client în legătură cu alţi specialişti care-i să-i explice, de exemplu, de ce speciile de peşti dorite nu pot fi aclimatizate în iazul personal, ori se ocupă până şi de rezervări de bilete şi la restaurant.

  • SALARIILE LA ROMÂNI: Peste jumătate dintre angajaţi au câştiguri brute sub 1.500 de lei pe lună. În ce domenii au crescut veniturile

     Cercetarea statistică asupra salariilor în luna octombrie 2012, publicată joi de INS, arată că 5% din numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), 46,7% dintre salariaţi au câştigat între 701 lei şi 1.500 lei şi 32,1% între 1.501 şi 3.000 de lei.

    În luna octombrie, 11% dintre salariaţi au avut câştiguri brute între 3.001 lei şi 5.000 lei, iar 5,2 % au câştigat peste 5.000 de lei. Distribuţia salariaţilor relevă o concentrare în zona câştigurilor mai mici de 2.000 de lei, atât în rândul femeilor (70,1%), cât şi al bărbaţilor (65,4%).

    Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012, exceptând firmele cu mai puţin de patru salariaţi, a fost de 4,3 milioane de persoane, bărbaţii reprezentând 53,9%. Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie, a fost de 3,6 milioane de persoane (84,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 46,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să faci zeci de mii de euro după ce ieşi de la serviciu

    Carmen Baboian are 33 de ani şi este inginer navalist. Are însă o mare pasiune pentru flori şi de câţiva ani a pornit o afacere: are un atelier de flori, Petalia, şi realizează, doar la comandă, buchete personalizate. Angajaţi din corporaţii, medici, avocaţi şi consultanţi financiari sunt cei mai numeroşi clienţi, dar tânăra antreprenoare povesteşte că sunt zile în care face până la zece aranjamente florale, aşa cum sunt zile în care nu are nicio comandă.

    Zece este însă numărul maxim de buchete pe care le face într-o singură zi, pentru că „îmi ia mult să armonizez un aranjament. Uneori, când este vreo comandă mai complicată, durează chiar şi câteva ore„. Îşi începe ziua de lucru la ora zece dimineaţa şi se întâmplă să nu termine ce are de făcut până la miezul nopţii sau chiar mai târziu. Chiar şi aşa, programul nu i se pare o povară, fiind pasionată de ceea ce face şi, spune ea, „n-aş putea trăi niciodată într-un birou„. Înainte de a pune pe roate propriul butic cu flori, pentru care nu are şi un showroom, ci doar atelierul şi prezentarea online a aranjamentelor pe care le-a realizat, a lucrat în departamentul de contabilitate din firma soţului său.

    Spune despre afacerea sa că este un butic, iar comenzile sunt personalizate, aşa că trebuie să ştie cât mai multe detalii despre persoana căreia îi este destinat buchetul. Antreprenoarea caută flori rare – de pildă în culori sau nuanţe neobişnuite, de exemplu zambile galbene – şi foloseşte accesorii în aranjamente – scorţişoară, bucăţi de ciocolată, muguri, scoarţă de copac, panglici sau hârtie de mătase.

     Cât câştigă cel mai bine plătit freelancer din România: “Niciun job nu m-ar putea convinge să devin angajat”

     Cum să faci ZECI DE MII DE EURO din vârful patului

    Când alege florile de la furnizor, povesteşte ea, poate petrece chiar şi ore întregi în frigiderele în care sunt păstrate florile („sunt un coşmar pentru ei„), pentru a alege ceea ce o mulţumeşte. Alegerea corectă a florilor este esenţială, argumentează ea, mai cu seamă vara, când aranjamentele trebuie să reziste ore în şir în caniculă. De aceea preferă să ia flori de import, din Belgia, Olanda sau Thailanda; caută, pe internet, florile pe care şi le doreşte, le comandă, iar furnizorul le aduce la Bucureşti. În România găseşte cel mai adesea flori de sezon – lalele şi zambile primăvara.

    „Un aranjament este cu atât mai expresiv cu cât are mai multe tipuri de flori. Fiecare floare are un mesaj, fiecare decor floral poate crea o poveste. Încerc să combin cel puţin trei feluri de flori într-un aranjament„, spune ea, iar preţul mediu se plasează în jurul a 150 de lei. Tot ea povesteşte că nu există preţuri prestabilite şi că pentru aranjamentele destinate ocaziilor are nevoie, în general, de cel puţin o lună pentru a se gândi cum să armonizeze buchetele. În zilele când nu are comenzi, cutreieră magazinele pentru a găsi accesorii pe care să le poată folosi în aranjamente, fie ele cutii în care să aşeze florile, panglici sau cine mai ştie ce.

    Ideea afacerii i-a venit treptat; îi plăceau foarte mult florile, iar în florării nu găsea ce-şi dorea. „Priveam cu ochii unui neştiutor cum un domeniu atât de ofertant, precum cel de design floral, avea aspecte interesante şi profesioniste doar pe alocuri şi că aproape în totalitate era guvernat de un soi de destin pecetluit, florile fiind atribuite cu precădere chioşcurilor de la colţul străzii.„ A durat mai mult de un an să înveţe lucrurile de bază în tehnica aranjării şi îngrijirii florilor „şi încă învăţ„.
     

  • Ministrul Mediului: Patru mari investitori vor ca în perioada următoare să investească 500 de milioane de euro în România

     Prezentă sâmbătă, la Ploieşti, unde a participat la conferinţa de alegeri a PSD Prahova, Rovana Plumb a afirmat, în discursul ţinut în faţa participanţilor la întâlnire, că patru mari companii intenţionează să investească în perioada următoare peste 500 de milioane de euro în România.

    Ulterior, Rovana Plumb a spus, într-o conferinţă de presă, că este vorba despre investitori nemţi şi austrieci, din domenii de activitate precum industria auto, domeniul resurselor naturale sau industria lemnului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Goana după cupoane. Câte milioane de euro dau românii anual pentru a obţine reduceri

    Cupoanele pentru reduceri de grup par să fie cel mai bun lucru care se putea întâmpla industriei de comerţ online. Un domeniu aproape inexistent în 2010, cupoanele au explodat, fiind unul dintre puţinele segmente din economie care, la câţiva ani de la instalarea crizei, înregistrează asemenea creşteri, ba, mai mult, au impulsionat comerţul online în sine prin faptul că au determinat consumatori altfel reticenţi să tranzacţioneze în mediul virtual. Cu alte cuvinte, au cultivat apetitul multora pentru achiziţii online, în primă fază prin cupoane foarte ieftine, de doar câţiva lei, iar odată prins gustul şi depăşite barierele legate de posibilul risc al unei plăţi cu cardul pe internet, o bună parte dintre ei au continuat să caute produse şi servicii.

    Aşa se face că, în total, consumatorii au scos din buzunar anul trecut peste 24 de milioane de euro pentru cupoane de reduceri, cu 34% mai mult decât cele 18 milioane de euro cheltuite în 2011, conform calculelor lui Andrei Ştefan, antreprenorul din spatele agregatorului de oferte Redutti.ro, care a dezvoltat un sistem de monitorizare a ofertelor publicate pe site-urile de cupoane din România.

    Este drept, cifra include şi o serie de achiziţii nefinalizate sau pentru care consumatorii au solicitat banii înapoi atunci când, din diferite motive, nu au putut beneficia de produsele sau serviciile achiziţionate în acest mod, dar ponderea acestor situaţii nu este foarte ridicată. În jur de 5,5 milioane de euro din valoarea menţionată mai sus au fost anul trecut veniturile din comisioane ale site-urilor care publică oferte de reduceri colective.

    APROAPE 2,3 MILIOANE DE CUPOANE AU FOST ACHIZIŢIONATE ÎN 2012, cu un milion mai multe decât în anul precedent, ceea ce înseamnă în medie 6.000 în fiecare zi dintr-o plajă de 4.000 de oferte active zilnic, între care 10% noi, reiese din raportul Daily Deals Dashboard al Redutti.ro. În tot anul trecut, cele aproximativ 110 site-uri active de cupoane de reduceri, cărora li se adaugă alte câteva zeci care apar şi dispar (numărul magazinelor de cupoane agregate de Redutti.ro este de 164), au avut 50.000 de oferte distincte.

    Deşi în continuare foarte multe dintre cupoanele publicate au un preţ destul de redus, valoarea medie a unui achiziţii a fost anul trecut de 10,5 euro, sub nivelul de 13,2 euro din 2011, semn că în ansamblu cupoanele sunt mai ieftine. Sau că ofertele aşa-numite de lux, pentru vacanţe de pildă, precum circuitul de 9 zile din China pentru 1.385 de euro de persoană sau 5 nopţi la Bansko în hotel de cinci stele cu 406 euro pentru două persoane, au fost mai puţin cumpărate.

    Cel mai scump asemenea cupon vândut anul trecut a fost pentru o vacanţă de lux în Dubai, la binecunoscutul hotel Atlantis The Palm, unde cinci nopţi de cazare pentru două persoane, cu mic dejun inclus şi transportul cu avionul cu toate taxele acoperite, a costat 16.600 de lei (3.725 de euro). Au fost cumpărate 17 astfel de cupoane, vândute prin site-ul BestDealz.

    La polul opus, au existat şi în 2012 cupoane “vedetă”, fie cu valoare foarte mică, de un leu, fie care au atras mii de cumpărători chiar dacă preţul a fost ceva mai ridicat. FunDeal, de exemplu, a vândut cu un leu acces la patinoarul din Orăşelul Copiilor din Bucureşti, cupon cumpărat în total de 9.195 de persoane. Tot acelaşi site a atras 7.965 de cumpărători la Water Park, cuponul de acces pentru o persoană timp de o zi costând 20 de lei. Pentru 7 lei dacă plata era făcută cu un card bancar Maestro sau 12 lei pentru plata cu alte carduri, BestDealz a vândut 6.721 de bilete la film la Movieplex Cinema. Iar de pe Kuponiada, 5.395 de cumpărători au plătit 2,9 lei pentru o pizza de la Pizza Expert.

  • Salariul mediu net a scăzut cu 8,8% în ianuarie, la 1.548 lei. În ce domenii au fost cele mai mici venituri

     Cel mai mare salariu net s-a plătit în transporturi aeriene (3.799 lei), iar cele mai mic în hoteluri şi restaurante (840 lei).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna ianuarie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 90%.

    În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă cel mai bine plătit freelancer din România: “Niciun job nu m-ar putea convinge să devin angajat”

    Tudor Maier este cel mai bine plătit freelancer român din domeniul designului grafic, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv, de cel puţin 2.500 de dolari pe lună. Tânărul în vârstă de 32 de ani şi-a construit astfel o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează.

    “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier. A fost dintotdeauna antreprenor, întrucât după ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câţiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia şi mai apoi a publicat un ziar de anunţuri şi mică publicitate. Câştigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, aşa că a devenit freelancer în 2008, căutând de muncă pe platformele specializate unde companii din toată lumea caută mână de lucru pentru diverse proiecte punctuale.

    “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie freelancerul. Acum însă, nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine.

    Maier este designer grafic şi lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperţi pentru cărţi, design de cărţi în format electronic, dar şi paginare şi design pentru reviste, cataloage, broşuri, afişe şi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puţin 20 de dolari pe oră şi lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există şi proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărţi pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani. Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com sau oDesk.com sau vWorker.com.

  • Peste 14.300 de cazuri de muncă la negru au fost depistate în 2012. În ce domenii au fost cele mai multe cazuri

    Inspecţia Muncii a precizat că în anul 2012, pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare totală de 106.746.000 de lei, dintre care 86.896.000 de lei pentru primirea la muncă fără încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă anterior începerii activităţii.

    “În anul 2012, la nivel naţional au fost depistate 14.326 persoane care desfăşurau activitate fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. Au fost sancţionaţi 5.575 angajatori, iar într-un număr de 405 cazuri au fost înştiinţate organele de cercetare penală pentru fapte care constituie infracţiuni şi anume, pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără a le încheia contracte individuale de muncă anterior începerii activităţii”, potrivit Inspecţiei Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Vreau să fiu o mamă bună pentru toate domeniile pe care le coordonez

    “Vreau să fiu o mamă bună pentru toate domeniile pe care le coordonez. De când am venit am fost întrebată doar de turism. Turismul este doar un sector, dar nu e pe primul loc în PIB, IMM-urile sunt în toate domeniile. Nu vreau să neglijez turismul, care are un potenţial mare, dar ar fi bine să mă întrebaţi şi depre IMM şi mediul de afaceri”, a spus Grapini într-o conferinţă de presă.

    Ea arătat că miercuri va fi aprobată ordonanţa de reorganizare a ministerului, care va funcţiona după această dată sub denumirea de Ministerul Economiei, cu atribuţii egale pentru cele trei portofolii – Energie, Economie, respectiv IMM, Turism şi Mediul de Afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul mediu a crescut în noiembrie cu 1,5%, la 1.575 lei. În ce domenii au fost cele mai mari creşteri

    “În luna noiembrie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri faţă de luna octombrie 2012 ca urmare a acordării de prime (inclusiv premii ocazionale), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri au fost de 21,6%, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), de 7% – 9% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), respectiv de 4% – 7% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, transporturi aeriene, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro