Huawei P9 a primit titlul de “Smartphone-ul anului în Europa” din partea Asociaţiei Europene de Imagine şi Sunet (EISA).
Cu privire la acordarea distincţiei “European Consumer Smartphone 2016 – 17” pentru Huawei P9, juriul EISA a declarat, “Câteodată, înţelegerea lucrurilor importante este esenţială şi exact asta face Huawei P9. Cu un ecran IPS-NEO LCD de 5,2 inci, cu rezoluţie Full HD, un procesor octa-core HiSilicon Kirin 955 şi versiunea Android OS 6.0 cu Emotion UI 4.1, P9 este un smartphone atrăgător şi performant. Dar asta nu e tot: Huawei face istorie fiind primul producător care integrează expertiza Leica în fotografie în dispozitivele sale mobile. Sistemul dual camera captează mai multă lumină şi oferă mai multă claritate atât în ceea ce priveşte fotografiile, cât şi clipurile video. În timp ce bateria de 3000 mAh are îndeajuns de multă putere pentru a ţine pasul cu programul încărcat al utilizatorilor, finisajele premium combinate cu corpul unibody şi sticlă 2,5D transformă telefonul într-unul practic şi elegant în egală măsură.”
Livrările globale ale modelelor Huawei P9 şi P9 Plus au depăşit 4,5 milioane de unităţi în iulie, cu vânzări notabile înregistrate în multe ţări europene, precum Franţa, Finlanda şi Marea Britanie.
În 2014, produsele şi serviciile Huawei au acoperit peste 170 de ţări, deservind mai mult de o treime din populaţia lumii. În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce priveşte livrările de smartphone-uri la nivel global. Compania deţine 16 centre R&D în ţări precum Germania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Rusia, India şi China. Făcând parte din cele 3 filiale ale companiei Huawei, Huawei Consumer BG pune la dispoziţia consumatorilor săi telefoane mobile, dispozitive pentru acasă şi servicii cloud.
Huawei P9 a primit titlul de “Smartphone-ul anului în Europa” din partea Asociaţiei Europene de Imagine şi Sunet (EISA).
Cu privire la acordarea distincţiei “European Consumer Smartphone 2016 – 17” pentru Huawei P9, juriul EISA a declarat, “Câteodată, înţelegerea lucrurilor importante este esenţială şi exact asta face Huawei P9. Cu un ecran IPS-NEO LCD de 5,2 inci, cu rezoluţie Full HD, un procesor octa-core HiSilicon Kirin 955 şi versiunea Android OS 6.0 cu Emotion UI 4.1, P9 este un smartphone atrăgător şi performant. Dar asta nu e tot: Huawei face istorie fiind primul producător care integrează expertiza Leica în fotografie în dispozitivele sale mobile. Sistemul dual camera captează mai multă lumină şi oferă mai multă claritate atât în ceea ce priveşte fotografiile, cât şi clipurile video. În timp ce bateria de 3000 mAh are îndeajuns de multă putere pentru a ţine pasul cu programul încărcat al utilizatorilor, finisajele premium combinate cu corpul unibody şi sticlă 2,5D transformă telefonul într-unul practic şi elegant în egală măsură.”
Livrările globale ale modelelor Huawei P9 şi P9 Plus au depăşit 4,5 milioane de unităţi în iulie, cu vânzări notabile înregistrate în multe ţări europene, precum Franţa, Finlanda şi Marea Britanie.
În 2014, produsele şi serviciile Huawei au acoperit peste 170 de ţări, deservind mai mult de o treime din populaţia lumii. În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce priveşte livrările de smartphone-uri la nivel global. Compania deţine 16 centre R&D în ţări precum Germania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Rusia, India şi China. Făcând parte din cele 3 filiale ale companiei Huawei, Huawei Consumer BG pune la dispoziţia consumatorilor săi telefoane mobile, dispozitive pentru acasă şi servicii cloud.
Patru studenţi, supăraţi pe faptul că ochelarii de vedere erau extrem de scumpi, s-au gândit să revoluţioneze o industrie, unde Luxottica controla 80% din piaţa dispozitivelor de corecţie a vederii.
Ochelarii oferiţi de Luxottica se vindeau cu 500 de dolari, însă cei patru aveau să vândă o pereche de ochelari cu 95 de dolari şi, în plus, la fiecare tranzacţie compania lor ar dona o pereche de ochelari ţărilor nevoiaşe, în curs de dezvoltare. “Mereu am considerat că ochelarii sunt un articol medical. În mod firesc, am presupus că, dacă îi cumpăram de la un doctor, exista o justificare a preţului”, a declarat Dave Gilboa. Acesta a analizat afacerile Luxottica şi a decis că “nimic din costul bunurilor nu justifica preţul” şi a ajuns la concluzia că Luxottica umfla preţul foarte mult.
Cei patru studenţi la Wharton School of business (Neil Blumenthal, Dave Gilboa, Andy Hunt şi Jeff Raider) s-au întrebat de ce nimeni nu vinde ochelari online. S-au uitat la modul în care Zappos a transformat piaţa de încălţăminte vânzând pantofi online. Aşadar s-au gândit să vândă şi ei ochelarii online. Prietenii au fost sceptici la auzul acestei idei şi le spuneau că nimeni nu ar fi cumpărat ochelari de pe internet, în special datorită faptului că trebuia să-i probeze mai întâi.
Gândidu-se la acest lucru au decis să lase clienţii să comande cinci perechi pe care le putea proba pe gratis.
Cei patru au numit compania Warby Parker, combinând numele purtate de două personaje create de scriitorul Jack Kerouac.
Planul lor era să vândă două perechi de ochelari pe zi, dar când revista GQ, la doi ani distanţă de la apariţia ideii, i-a numit “compania Netflix în domeniul dispozitivelor de corectare a vederii” şi-au atins targetul primului an în mai puţin de o lună şi 20.000 de clienţi pe lista de aşteptare. Abia în nouă luni au putut satisface întreaga cerere.
Mai mult de atât, publicaţia Fast Company i-a numit ca fiind cea mai inovatoare companie din lume din 2015. Câştigătorii precedenţi au fost giganţi precum Google, Nike sau Apple.
În doar cinci ani, cei patru prieteni au construit o companie ce şi-a făcut loc pe o piaţă dominată de un jucător, au dăruit peste un milion de perechi de ochelari oamenilor nevoiaşi, iar compania lor a înregistrat un venit anual de 100 de milioane de dolari şi a fost evaluată la peste 1 miliard de dolari.
Galaxy S7 edge şi iPhone 6s sunt terminale premium, preferate de către cei pentru care statutul contează. Însă aceste dispozitive sunt deţinute de zeci de milioane de oameni din întreaga lume, lucru care s-ar putea să nu fie pe placul unui şeic din Golf sau al unui miliardar indian. Pentru cei cu posibilităţi financiare ridicate, care doresc să aibă smartphone-uri pe care nu le mai văd la altcineva data viitoare când ies la restaurant, mai multe firme oferă modele de lux, notează Go4it.
3. Sirin Solarin Crystal White Carbon DLC: – 15.900 de dolari
Produs de Sirin Labs, o companie nou intrată în piaţa smartphone, Solarin este un produs cu funcţii avansate de securitate, adresat celor care doresc să poată desfăşura comunicaţii securizate fără teama de a fi interceptaţi.
Dacă ne-am imagina care au fost cele mai negre aspecte ale vieţii în Evul Mediu, cu siguranţă igiena personală, medicina primitivă, foametea sau bolile contagioase ar ocupa un loc fruntaş printre opţiunile noastre. Dar, fără îndoială, nici unul dintre aceste aspecte nu putea egala ingeniozitatea strămoşilor noştri europeni atunci când era vorba de crearea dispozitivelor de tortură. Iar dacă v-a stârnit interesul, Descoperă va invită să aflaţi mai multe despre inventivitatea macabră a judecătorilor medievali şi a celor care reprezentau legea în acea perioadă.
TP-LINK anunţă extinderea gamelor de produse destinate întreprinderilor mici şi mijlocii şi Small Office Home Office cu noi modele de dispozitive access point de interior şi exterior. Totdată, TP-LINK anunţă doi noi parteneri de distribuţie – MGT Educational, distribuitor de produse IT&C cu peste 75 de branduri în portofoliu şi 3700 de produse, de la echipamente de reţelistică şi supraveghere, la PC-uri, imprimante şi produse foto-videoşi Mondoplast, distribuitor specializat de echipamente şi cabluri pentru telecomunicaţii.
”TP-LINK este prezent în 6 din 10 case din România care folosesc echipamente Wi-Fi. Prin aceste noi parteneriate ne dorim să ajungem la cât mai mulţi clienţi şi din categoriaîntreprinderilor mici şi mijlocii (Small and Medium Business) şi a clienţilor SOHO (Small Office Home Office) şi ne bazăm pentru acest lucru pe oferta tot mai diversificată de produse şi pe raportul preţ-calitate”, a declarat Hermes Song, director general TP-LINK Romania. ”Estimăm o creştere cu 25% a livrărilor de echipamente SMB până la finalul anului şi o pondere de 30% din total”, a mai adăugat Hermes Song.
Doua exemple pentru afacerile mici şi mijlocii sunt dispozitivele access point AC1200 EAP320 şi AC1900 EAP330 oferă viteze Wi-Fi cumulate de 1200Gbps, respectiv 1900Gbps în cele două benzi de frecvenţă.
Ultima companie din Japonia şi din lume care mai producea playere VHS, Funai Electric, renunţă la aceste dispozitive, la 40 de ani după ce tehnologia a debutat pe piaţă.
Funai Electric a decis să renunţe la producţie după 30 de ani, deoarece găsirea de componente pentru playerele VHS a devenit mult prea dificilă.
Chiar de la cele mai rudimentare tipuri de dispozitive wearables, scopul lor principal a fost să aducă utilizatorului un plus de informaţie şi, astfel, ajutor. Atunci când vă gândiţi la wearables probabil că vă apare în minte o imagine cu un smartwatch sau o brăţară de fitness.
Însă aceste obiecte pe care le purtăm sunt printre noi de mai mult timp decât am fi tentaţi să ghicim. Gândiţi-vă doar ce beneficii au adus ochelarii: nu numai că au ajutat oamenii să vadă mai bine, ci au avut un rol însemnat în reducerea analfabetismului.
Un alt obiect pe care oamenii îl poartă zilnic de ani de zile este bătrânul ceas. Chiar şi primul gadget wearable dotat cu un computer a fost realizat pentru a veni în ajutorul omului, chiar dacă nu neapărat în scopuri nobile. În anii ’60 Ed Thorpe şi Claude Shannon au inventat un calculator cât un pachet de ţigări ce încăpea într-un pantof, care a fost creat special pentru a prezice numerele câştigătoare la ruletă. Iar Steve Mann este cel care a dezvoltat, în anii ’80 şi ’90, mai multe versiuni ale unui prototip de cască inteligentă (headset).
Avansurile recente în domeniul telecomunicaţiilor, senzorilor, microcipurilor, au deschis noi drumuri şi oportunităţi pentru tehnologia wearable. În trecut, senzorii nu funcţionau foarte bine şi ofereau date inexacte, însă acum circuitele mici, transmisiile wireless şi senzorii pot fi integraţi cu uşurinţă în tot felul de gadgeturi. Conform definiţiei, un obiect wearable este o colecţie de componente care monitorizează stimuli interni sau externi şi care se poartă pe corp. Acum acestă tehnologie este cea mai întâlnită sub formă de ceasuri inteligente, brăţări sau headseturi, dar ce ne rezervă viitorul?
Următorul val în domeniul wearable, în opinia lui Tudor Ţiboc, sunt hainele şi accesoriile vestimentare, cu camere video minuscule integrate, dar şi ochelarii inteligenţi. „Următorul dispozitiv interesant cred că va veni fie din zona de entertainment, fie din domeniul medical. Mi se pare că ambele au un potenţial ridicat de dezvoltare“, este de părere Alexandru Paraschiv, de la AMA România.
Un produs care ar putea să ne schimbe modul cum lucrăm şi cum ne „jucăm“ este Magic Leap, care ar putea fi viitorul realităţii agumentate şi ar putea să ne aducă în universul Minority Report, unde Tom Cruise se juca cu tot felul de elemente grafice pe un ecran. Iar demo-ul lansat de companie în aprilie a lăsat lumea cu gura căscată. Acolo putem vedea o persoană care se află într-o cameră obişnuită şi îi apar, ca prin minune, grafice, notificări şi imagini ce se îmbină cu mediul înconjurător. Este sprijinit de Google şi Qualcomm, iar în februarie a primit o finanţare de la Alibaba; compania este evaluată la 4,5 miliarde de dolari.
Proiectul a fost anunţat acum ceva timp, dar încă nu se ştie prea multe despre tehnologia folosită de Magic Leap, iar producătorii sunt foarte secretoşi. În esenţă, este un headset în a cărui dezvoltare sunt implicaţi oameni precum Richard Taylor, fondator al Weta Workshop, companie responsabilă pentru efectele speciale din filmele Avatar, Stăpânul inelelor, sau Neal Stephenson, scriitor de romane SF. Ochelarii nu generează un spaţiu virtual, ci inserează straturi de grafică generată de calculator (holograme) într‑un mediu real.
Imaginaţi-vă că pe birou veţi vedea graficele de la bursă, în timp ce scrieţi un mail. Pentru a le putea vedea veţi avea nevoie de ochelari, care încă nu ştim cum arată. Potrivit reprezentanţilor companiei, produsul va putea fi purtat în public, ca Google Glass, şi nu va împiedica interacţionarea cu lumea reală. Şi Spielberg este interesat de acest produs, iar presa străină scrie că lucrează cu Magic Leap la următorul său film, Ready Player One, peliculă adaptată după o carte SF cu acelaşi nume. Magic Leap promite că „lumea înconjurătoare va deveni ecranul tău şi vei putea face tot ceea ce faci pe smartphone sau calculator“. Iar eu unul sunt foarte entuziasmat.
Chiar de la cele mai rudimentare tipuri de dispozitive wearables, scopul lor principal a fost să aducă utilizatorului un plus de informaţie şi, astfel, ajutor. Atunci când vă gândiţi la wearables probabil că vă apare în minte o imagine cu un smartwatch sau o brăţară de fitness.
Însă aceste obiecte pe care le purtăm sunt printre noi de mai mult timp decât am fi tentaţi să ghicim. Gândiţi-vă doar ce beneficii au adus ochelarii: nu numai că au ajutat oamenii să vadă mai bine, ci au avut un rol însemnat în reducerea analfabetismului.
Un alt obiect pe care oamenii îl poartă zilnic de ani de zile este bătrânul ceas. Chiar şi primul gadget wearable dotat cu un computer a fost realizat pentru a veni în ajutorul omului, chiar dacă nu neapărat în scopuri nobile. În anii ’60 Ed Thorpe şi Claude Shannon au inventat un calculator cât un pachet de ţigări ce încăpea într-un pantof, care a fost creat special pentru a prezice numerele câştigătoare la ruletă. Iar Steve Mann este cel care a dezvoltat, în anii ’80 şi ’90, mai multe versiuni ale unui prototip de cască inteligentă (headset).
Avansurile recente în domeniul telecomunicaţiilor, senzorilor, microcipurilor, au deschis noi drumuri şi oportunităţi pentru tehnologia wearable. În trecut, senzorii nu funcţionau foarte bine şi ofereau date inexacte, însă acum circuitele mici, transmisiile wireless şi senzorii pot fi integraţi cu uşurinţă în tot felul de gadgeturi. Conform definiţiei, un obiect wearable este o colecţie de componente care monitorizează stimuli interni sau externi şi care se poartă pe corp. Acum acestă tehnologie este cea mai întâlnită sub formă de ceasuri inteligente, brăţări sau headseturi, dar ce ne rezervă viitorul?
Următorul val în domeniul wearable, în opinia lui Tudor Ţiboc, sunt hainele şi accesoriile vestimentare, cu camere video minuscule integrate, dar şi ochelarii inteligenţi. „Următorul dispozitiv interesant cred că va veni fie din zona de entertainment, fie din domeniul medical. Mi se pare că ambele au un potenţial ridicat de dezvoltare“, este de părere Alexandru Paraschiv, de la AMA România.
Un produs care ar putea să ne schimbe modul cum lucrăm şi cum ne „jucăm“ este Magic Leap, care ar putea fi viitorul realităţii agumentate şi ar putea să ne aducă în universul Minority Report, unde Tom Cruise se juca cu tot felul de elemente grafice pe un ecran. Iar demo-ul lansat de companie în aprilie a lăsat lumea cu gura căscată. Acolo putem vedea o persoană care se află într-o cameră obişnuită şi îi apar, ca prin minune, grafice, notificări şi imagini ce se îmbină cu mediul înconjurător. Este sprijinit de Google şi Qualcomm, iar în februarie a primit o finanţare de la Alibaba; compania este evaluată la 4,5 miliarde de dolari.
Proiectul a fost anunţat acum ceva timp, dar încă nu se ştie prea multe despre tehnologia folosită de Magic Leap, iar producătorii sunt foarte secretoşi. În esenţă, este un headset în a cărui dezvoltare sunt implicaţi oameni precum Richard Taylor, fondator al Weta Workshop, companie responsabilă pentru efectele speciale din filmele Avatar, Stăpânul inelelor, sau Neal Stephenson, scriitor de romane SF. Ochelarii nu generează un spaţiu virtual, ci inserează straturi de grafică generată de calculator (holograme) într‑un mediu real.
Imaginaţi-vă că pe birou veţi vedea graficele de la bursă, în timp ce scrieţi un mail. Pentru a le putea vedea veţi avea nevoie de ochelari, care încă nu ştim cum arată. Potrivit reprezentanţilor companiei, produsul va putea fi purtat în public, ca Google Glass, şi nu va împiedica interacţionarea cu lumea reală. Şi Spielberg este interesat de acest produs, iar presa străină scrie că lucrează cu Magic Leap la următorul său film, Ready Player One, peliculă adaptată după o carte SF cu acelaşi nume. Magic Leap promite că „lumea înconjurătoare va deveni ecranul tău şi vei putea face tot ceea ce faci pe smartphone sau calculator“. Iar eu unul sunt foarte entuziasmat.
Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?
Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana.
