BusinessMagazin

Tag: dezbatere

  • Dezbaterea noului Cod rutier în comisiile Senatului, amânată

     Şedinţa reunită a Comisiei pentru apărare, Comisiei pentru administraţie şi a Comisiei juridice din Senat în care urma să se dezbată noul Cod Rutier a fost amânată la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne şi din cauza absenţei de la lucrări a majorităţii membrilor celor trei comisii.

    Ministerului Afacerilor Interne a solicitat celor trei comisii, printr-o adresă semnată de secretarul de stat Bogdan Tohăneanu, amânarea dicuţiilor privind acest proiect de lege “având în vedere situaţia meteorologică existentă la nivelul ţării, dar şi recentele modificări intervenite în conducerea MAI”.

    La şedinţă nu a participat niciun reprezenzentant al MAI, solicitarea fiind prezentată celor şase senatori prezenţi de preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, senatorul Darius Vâlcov (PSD).

    După încheierea şedinţei, preşedintele Comisiei pentru apărare, Corneliu Dobritoiu (PNL), a explicat, la rândul său, motivele amânării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazanciuc: Nici vorbă să fie un conflict între politic şi justiţie

     “Nici vorbă să fie un conflict între politic şi justiţie. Există, evident, o înţelegere diferită a unor lucruri, uneori. De aceea aş vrea ca, de comun acord, să putem stabili câteva repere, atunci când vorbim despre justiţie”, a spus Cazanciuc, la finalul şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

    În acest sens, ministrul Justiţiei a spus că se află în dezbatere cu societatea civilă şi cu magistraţii, referitor la implementarea unui cod de conduită.

    “Nu discutăm de ultimele zile despre nevoia unei anumite conduite a politicienilor faţă de justiţie. Se întâmplă de mult timp ca dezbaterea politică să aibă în centrul atenţiei justiţia. De aceea, cred că este nevoie de o dezbatere cu judecătorii, cu procurorii, cu societatea civilă, cu politicienii, pentru a stabili câteva repere, de comun acord agreate, atunci când discutăm despre justiţie şi de aceea am încercat să conturăm un cod de conduită cu privire la justiţie, pe care să ni-l putem asuma cât mai repede posibil”, a adăugat Cazanciuc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul de stat pe 2014 se dezbate în plenul Parlamentului. Ponta roagă parlamentarii să aprobe bugetul, pentru salarii şi pensii, dar şi pentru stabilitate

    “Rog toţi parlamentarii României care consideră că este nevoie de creşterea pensiilor, mărirea salariului minim, subvenţii, autostrăzi în Transilvania sau alte regiuni, de stabilitate fiscal-bugetară şi politică… Bugetul este aşteptat de fiecare dintre cetăţenii României, cred că aici, în Parlament, este locul în care trebuie să se poarte toate discuţiile, chiar şi polemice, pe această temă, însă vreaă su vă rog ca la finalul acestor dezbateri să vă gândiţi că în afara acestei clădiri sunt 20 milioane români care aşteaptă creşterea pensiilor, sprijinul pentru viaţa lor de zi cu zi şi, după ce se epuizează bătăliile politice obişnuite, să avem aprobată, promulgată şi posibil de aplicat această lege care va face viaţa românilor mai bună”, a spus Ponta parlamentarilor.

    Premierul a afirmat totodată că acele critici legate de bugetul prea mare acordat autorităţilor locale, formulate inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, nu reprezintă un argument valabil atât timp cât fostul guvern a asigurat alocaţii mult mai mari pentru administraţia locală şi care s-au dovedit chiar insuficiente.

    La şedinţă sunt prezenţi 338 de parlamentari, 242 fiind absenţi. De asemenea, sunt prezenţi membrii Cabinetului.

    Şedinţa este condusă de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Zgonea a declarat, în această săptămână, că speră ca dezbaterile să se finalizeze până la Sfântul Nicolae.

    Potrivit deciziei Birourilor Permanente, la dezbaterile generale asupra bugetului Guvernul are timp de intervenţie de 50 de minute, iar grupurile parlamentare au în total 98 de minute, astfel: PSD- 40 de minute, PNL- 25 de minute, PDL – 12 minute, PPDD – 7 minute, UDMR – 4 minute, PC – 5 minute, iar minorităţile -3 minute.

    Pentru fiecare articol din proiect sunt alocate câte 5 minute de dezbateri şi câte un minut de fiecare amendament, iar pentru dezbaterile anexelor se alocă 20 de ore.

    În sală sunt instalate 3 microfoane pentru operativitatea dezbaterilor, a precizat Zgonea.

     

  • Disputele continuă la comisiile de buget. Andreea Paul şi Cosmin Nicula, nou schimb de replici

     La dezbaterea anexei privind bugetul MAE, Andreea Paul a fost întreruptă de Cosmin Nicula din prezentarea amendamentelor.

    “Domnule, poţi să te opreşti puţin. Pumnul în gură nu este o soluţie”, a replicat Andreea Paul.

    Ea l-a întrebat pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, de ce a fost nevoie să scoată steagul UE din Parlamentul României la discursul premierului chinez, ceea ce l-a făcut pe Nicula să-i spună acesteia că a depăşit bunul simţ.

    “Vă rog să vă cereţi scuze pentru jignirile succesive adresate unui deputat”, i-a spus pe un ton ridicat Andreea Paul lui Cosmin Nicula.

    “Îmi cer scuze tuturor românilor care ne urmăresc pentru comportamentul doamnei Paul”, a replicat Nicula.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisiile amână dezbaterea bugetului MAE. Borbely: Aşa au solicitat colegii

     Comisiile de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor aveau programată vineri, la ora 10.00, o şedinţă comună pentru a dezbate proiectul bugetului Ministerului Afacerilor Externe pe 2014.

    Ziariştii sosiţi la ora 10.00 la sala de şedinţă au constatat că aici nu se află nimeni. Iniţial, membri ai celor două comisii pe care jurnaliştii au încercat să îi contacteze nu au răspuns la telefon. În cele din urmă, vicepreşedintele Comisiei de politică externă Natalia Intotero (PSD) a transmis prin SMS că, urmare a deciziei preşedinţilor celor două comisii, reuniunea a fost amânată pentru duminică, la ora 17.00.

    Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely, aflat la Târgu Mureş, a declarat că votul final pentru bugetul MAE, care ar fi trebuit să aibă loc vineri, a fost amânat pentru duminică, la ora 17.00, la cererea colegilor din comisiile celor două camere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul alocat de stat Agriculturii va creşte anul viitor cu 7%, la 5,88 miliarde de lei

     “Este un buget care reflectă în mare parte formele de sprijin pe care le vom acorda anul viitor. Principala majorare de care beneficiază bugetul este la capitolul cofinanţare, pentru că sperăm să avem două programe de dezvoltare rurală şi avem nevoie de sume pentru cofinanţarea măsurilor”, a declarat joi Constantin, într-o conferinţă de presă.

    La capitolul ajutoare de stat, suma este de 2,365 miliarde de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenechiu: România, în normalitate când instituţiile economice nu vor mai fi manageriate de politicieni

     Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a participat, duminică, la Sinaia, la dezbaterea “România pentru mediul de afaceri”, organizată de Tineretul Naţional Liberal, unde a criticat faptul că la conducerea unor instituţii economice sunt numiţi oameni politici.

    “România va intra în normalitate când va înţelege că organizaţiile economice nu trebuie manageriate de politicieni”, a afirmat Fenechiu.

    El a mai spus că liderii politici trebuie să se înconjoare de profesionişti în domeniul economic, şi nu de “analişti care apar la televiziuni şi care le ştiu pe toate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la 1 ianuarie, statul face angajări

    Liderul PNL, Crin Antonescu, a acceptat până la urmă ideea de asumare a răspunderii, deşi sunt în continuare o serie de fruntaşi liberali care resping fie asumarea răspunderii, fie elemente din proiect. Klaus Iohannis, prim-vicepreşedintele PNL, a afirmat chiar că descentralizarea e o “găluşcă atât de mare”, încât n-o să mai continue cu nimic în următorii doi ani.

    Primele schimbări vor avea loc însă, cel mai probabil, la nivel de personal: toate instituţiile care vor fi transferate autorităţilor locale de la 1 ianuarie 2014 îşi vor schimba şefii cu alţii numiţi temporar, până la concurs, de preşedinţii consiliilor judeţene sau de primari.

    Procedurile pentru ocuparea definitivă a funcţiilor respective trebuie declanşate ulterior în termen de 30 de zile, iar în 60 de zile vor fi aprobate structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare al instituţiilor preluate. Propunerea persoanelor pentru funcţiile de conducere a structurilor descentralizate aparţine şefilor de CJ, urmând ca decizia să fie luată prin votul Consiliului Judeţean, respectiv prin dispoziţia primarului general al Capitalei.

    Conform Mediafax, care citează anexele la proiectul de lege, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

    Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

    Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

    Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi CGMB.

    Direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB.

  • JPMorgan reaprinde dezbaterea privind „too big to fail” – culisele unei amenzi record de 13 miliarde de dolari

    ALTE ASEMENEA ÎNŢELEGERI, ÎN CARE BANCA PLĂTEŞTE PENTRU A SCĂPA DE EVENTUALE PROCESE CIVILE DIN PARTEA STATULUI AMERICAN, SUNT FOARTE PROBABILE. JPMorgan îşi va reveni, bineînţeles, dar problemele băncii au redeschis discuţiile despre ce se poate face cu instituţiile de credit „too big to fail„, scrie, pentru cotidianul

    The Guardian, Howard Davies, profesor la Sciences Po din Paris şi fost preşedinte al Autorităţii pentru Servicii Financiare din Marea Britanie, viceguvernator al Băncii Angliei, precum şi director al London School of Economics.

    O AMENDĂ RECORD. În septembrie, surse apropiate discuţiilor afirmau că sancţiunile pentru JPMorgan urmau să se ridice la 11 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că autorităţile au câştigat teren în urma negocierilor din ultima perioadă. La insistenţele procurorului general al SUA, Eric Holder, acordul nu va proteja banca de eventuale acuzaţii de natură penală, preciza Bloomberg.
    Directorul general al băncii, Jamie Dimon, a stabilit termenii înţelegerii într-o întâlnire cu procurorul general. Acordul prevede despăgubiri de 4 miliarde de dolari către clienţi şi investitori şi sancţiuni de 9 miliarde de dolari sub formă de amenzi şi „alte plăţi„.

    Acordul de 13 miliarde de dolari se referă la acuzaţii de fals în declaraţii şi omiterea unor aspecte importante legate de vânzarea unor obligaţiuni în valoare totală de 33 miliarde de dolari, bazate pe pachete de credite ipotecare, în perioada 2005-2007, către Fannie Mae şi Freddie Mac, cooperativele de creditare ipotecară controlate de guvernul SUA. Cele două instituţii financiare au avut nevoie de ajutoare de stat în valoare totală de 187,5 miliarde de dolari pentru a supravieţui prăbuşirii pieţei creditelor ipotecare.

    BANCA ARE REZERVE URIAŞE PENTRU LITIGII. JPMorgan a înregistrat în trimestrul al treilea o pierdere de 380 de milioane de dolari, de la un profit de 5,7 miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, însă cifrele au fost influenţate negativ de înregistrarea în această perioadă a unor cheltuieli foarte mari pentru litigii.

    Banca a cheltuit, începând din 2010, 8 miliarde de dolari din economiile făcute în urmă cu trei ani pentru acoperirea costurilor din litigii. În prezent, JPMorgan are fonduri de 23 de miliarde de dolari pentru rezolvarea unor astfel de probleme. De asemenea, banca estimează pierderi suplimentare „rezonabile„ de încă 6,8 miliarde de dolari.

    Pe lângă rezervele uriaşe, constituite tocmai în acest scop, JPMorgan este şi o bancă foarte profitabilă, o adevărată maşină de făcut bani. Profitul anual depăşeşte cu mult costurile cu litigiile ale instituţiei de credit. JPMorgan a înregistrat un profit de 21,3 miliarde de dolari în 2012, al treilea an consecutiv de câştiguri record.

  • Consilierul lui Victor Ponta: Premierul a spus în Guvern că cineva a pus piedici privatizării CFR. Se va afla la moţiune

     Întrebat dacă în şedinţa de vineri a Guvernului a fost discutat un nou calendar pentru privatizarea CFR Marfă, Mirel Palada a afirmat că au fost discutate, la modul general, condiţiile în care această privatizare a fost întârziată.

    Palada a precizat că a fost vorba de un comentariu al prim-ministrului referitor la piedicile puse privatizării CFR Marfă.

    “A fost un comentariu general la adresa felului în care a fost întârziat acest proces de privatizare şi că urmează să se facă privatizarea din nou. S-a discutat despre piedicile care au fost puse privatizării şi despre felul în care acestea s-au reflectat într-o moţiune de cenzură (simplă – n. red.) ce urmează să fie discutată săptămâna viitoare”, a spus consilierul premierului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro