Francezii de la Renault nu au anunţat oficial, însă cel mai probabil mâine Dacia va prezenta SUV-ul Duster cu noul motor de 1,3 litri TCe şi 130 CP care înlocuieşte vechiul 1,2 TCe, scos din producţie în prima jumătate a acestui an.
Tag: Dacia
-
Directorul de vânzări de la Dacia trage un semnal de alarmă. Vânzările de maşini diesel vor scădea de la 60% din piaţă în 2017 la 20% în următorii ani
Estimările jucătorilor din auto cu privire la scăderea puternică a valorii reziduale a maşinilor diesel vor îndrepta clienţii tot mai mult către motorizările pe benzină, în special în cazul modelelor de volum.Trecerea la noile standarde WLTP alături de tendinţa la nivel european ca autorităţile să aibă în plan restricţionarea maşinilor diesel vor transforma radical piaţa auto inclusiv în România, unde automobilele pe motorină vor înregistra vânzări tot mai mici. -
Povestea românului care a cumpărat o Dacia şi apoi a aflat că maşina a fost a lui Nicolae Ceauşescu a ajuns în The Telegraph
Bărbatul a cumpărat maşina de pe un site local, cu 1.500 de euro. „Era în Bucureşti, iar cel care o vindea nu ştia povestea ei”, a spus Măgureanu. După ce a aflat că i-a aparţinut lui Ceauşescu, acesta şi-a petrecut timpul readucând maşina la viaţă.
„Nu sunt un mare fan al lui Ceauşescu, nu a fost un om bun, dar dintr-un punct de vedere istoric, îmi place faptul că deţin maşina. Am numit-o «Tovarăşa»”, a declarat bărbatul.
Citiâi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Povestea românului care a cumpărat o Dacia şi apoi a aflat că maşina a fost a lui Nicolae Ceauşescu a ajuns în The Telegraph
Bărbatul a cumpărat maşina de pe un site local, cu 1.500 de euro. „Era în Bucureşti, iar cel care o vindea nu ştia povestea ei”, a spus Măgureanu. După ce a aflat că i-a aparţinut lui Ceauşescu, acesta şi-a petrecut timpul readucând maşina la viaţă.
„Nu sunt un mare fan al lui Ceauşescu, nu a fost un om bun, dar dintr-un punct de vedere istoric, îmi place faptul că deţin maşina. Am numit-o «Tovarăşa»”, a declarat bărbatul.
Citiâi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Dacia a produs peste 6 milioane de autovehicule în cei 50 de ani pe care îi împlineşte în 20 august
Parte a Groupe Renault, Dacia este în prezent o marcă internaţională, prezentă în 44 de ţări, pe patru continente.
„În data de 20 august 1968 era inaugurată Uzina de Autoturisme Piteşti (UAP). Primul autoturism ieşit de pe porţile uzinei purta numele Dacia 1100 şi era un vehicul produs după licenţa modelului Renault R8. Un an mai târziu intra în fabricaţie Dacia 1300, care avea să fie modelul de bază al mărcii timp de aproape trei decenii. Fabricat în numeroase variante – berlină, break, pick-up şi derivat chiar într-o versiune sport cu două uşi – modelul va rămâne în memoria a generaţii de şoferi drept maşina care a pus România pe roţi”, transmite Dacia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cine face un brand din şcolile profesionale
Anual, România pierde 140.000 de români, 70.000 din deficitul natural (decese minus naşteri) şi 70.000 din migraţie, spune preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.
Până acum România a pierdut peste 3 mil. de români, majoritatea apţi de muncă. Cei mai mulţi au plecat la muncă peste hotare pentru că în ţară nu mai aveau unde să lucreze, prăbuşirea economică din perioada 1990-2004 fiind extrem de dură. Dar şi pentru că în Occident sunt salarii mai mari sau pentru că primesc oferte mai bune când sunt trimişi sau vânaţi de multinaţionale. Vârfurile unei generaţii, care termină liceul sau facultăţile de top, au ca opţiune de studiu sau de muncă ţările cele mai dezvoltate şi mai puţin România.
Zonele din Moldova şi Muntenia sunt cele mai afectate şi sărăcite. În aceste zone, lipsa investiţiilor străine se vede cel mai mult. Cu toate că salariile sunt mai mici, multe investiţii străine, în special din zona de industrie, nu vin în aceste zone pentru că nu există infrastructură (90% din banii de infrastructură s-au dus în vestul ţării), nu există şcoli, nu există fluxuri de tineri, nu există interes din partea autorităţilor locale, nu sunt bine primiţi şi nici bine văzuţi.
Cum şi de ce s-a ajuns aici? Un motiv ţine de desfiinţarea şcolilor profesionale în 2009 de către Ecaterina Andronescu, profesor universitar şi un cunoscut lider al PSD (acum e puţin în dizgraţia lui Dragnea).
Nu toată lumea poate urma o facultate, nu toţi elevii care termină gimnaziul sunt susţinuţi de familii şi de zona în care trăiesc să se ducă la liceu (să nu uităm că jumătate din România este rurală).
Şcolile profesionale erau o alternativă foarte bună pentru cei care nu ţineau şi nu voiau să ţină pasul cu „toceala”. Şcoala profesională punea accentul pe obţinerea unei meserii şi mai puţin pe carte, pe teorie.
În 2004 erau aproape 280.000 de copii înscrişi la şcolile profesionale, în 2008 erau 180.000, iar apoi a urmat prăbuşirea unui sistem de educaţie vocaţională: în 2009 mai erau înscrişi 109.000 elevi în şcolile profesionale, în 2010 51.000, în 2011 10.000.
Pur şi simplu decizia Ecaterinei Andronescu din guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier şi Traian Băsescu preşedinte, i-a alungat din România pe cei care puteau fi foarte buni meseriaşi în construcţii, transport, restaurante, hoteluri etc.
Confruntate cu lipsa forţei de muncă, companiile străine, în special cele germane, au făcut presiuni pentru reînfiinţarea şcolilor profesionale, duale, vocaţionale. De la 10.000 în 2011, în 2012 au fost 18.000 de elevi înscrişi în şcolile profesionale, 25.000 în 2013, 50.000 în 2014, 65.000 în 2015 şi 80.000 în 2016.
Decizia dezastruoasă din 2009 a Ecaterinei Andronescu se simte şi astăzi.
Problema este că aceste şcoli profesionale, deşi sunt extrem de utile într-o economie (şapte din zece germani care muncesc au la bază o şcoală profesională), fiind echivalentul IMM-urilor, nu au cea mai bună imagine. Iar acest lucru vine din trecutul comunist, când toţi părinţii voiau să îşi vadă copiii cu liceul terminat şi apoi la facultate. Terminarea unui liceu profesional era a treia opţiune.
Iar această imagine se perpetuează şi astăzi.270.000 de copii abandonează şcoala, unul din cele mai ridicate niveluri din Europa, pentru că preferă să se ducă la muncă brută în Occident.
Pentru că pe stat nu îl interesează şcolile profesionale, având în vedere că pentru a lucra la stat trebuie să ai liceul şi facultatea, viitorul acestor instituţii de învăţământ, şi în primul rând imaginea lor, depinde de companiile private, care sunt principalii beneficiari de forţă de muncă, începând de la picoli, chelneri, croitori, bucătari, instalatori, electricieni sau şoferi.Piaţa serviciilor se bazează pe şcolile profesionale, iar în piaţa serviciilor activează în special companiile româneşti.
Este foarte bine că Oracle, Orange, IBM, Petrom, Dacia investesc în facultăţile din România. Dar companiile din eşaloanele 2, 3 şi 4 ca putere financiară se bazează mai mult pe ceea ce produc liceele şi şcolile profesionale. Aşa cum au grijă de brandul lor, aşa ar trebui să aibă companiile româneşti grijă de brandul unor şcoli profesionale, care ar trebui să fie principalii lor furnizori de forţă de muncă. Dacă vom avea şcoli profesionale care să rivalizeze ca renume cu cele mai bune licee din România şi, de ce nu, cu cele mai bune facultăţi, atunci se va schimba şi percepţia tinerilor privind opţiunea de a lucra prima dată în România.Mai mult decât atât, programa şcolilor profesionale poate fi făcută mult mai uşor de către companii în funcţie de ce au nevoie decât dacă ar încerca să schimbe sau să introducă ceva în cursurile de la liceu sau de la o facultate.
Pentru a ţine tinerii în ţară, mai ales pe cei din zonele mai puţin dezvoltate, dezvoltarea şcolilor profesionale este singura opţiune. Şi, în mod cert, după ce termină o astfel de şcoală nu sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, aşa cum sunt plătiţi acum cei care termină o facultate. În Bucureşti şi în principalele oraşe din ţară există o criză acută de bucătari, cei mai buni fiind plătiţi şi cu 2.000 de euro pe lună, net. Fiecare oraş ar trebui să aibă o şcoală profesională masterchef din care să iasă bucătari de top. Sau şcoli de fotbal de unde poţi să ieşi fotbalist, antrenor, manager sau impresar.
Dacă peste zece ani vom avea 50.000-60.000 de absolvenţi de facultate, poate avem 150.000-200.000 care termină şcoli profesionale.
-
LOVITURĂ uriaşă de la Ford pentru Dacia. Decizia fulger cu care gigantul american vrea să îngroape concurenţa
Peste 11.000 de automobile Ford Ecosport au ieşit pe poarta uzinei din Craiova în ianuarie, în cea mai bună lună înregistrată vreodată până acum, depăşind cu mult producţia din erele Oltcit şi Daewoo. Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în prima lună din an creşterea a fost de peste 200% faţă de perioada similară a anului trecut, când în producţie era vechiul B-Max.
Volumul de producţie de la Craiova evidenţiază o cadenţă medie de peste 500 de maşini, cadenţă care a început luna ianuarie la 500 şi a încheiat-o la 600. Mai mult, atât în ianuarie cât şi în februarie uzina a produs inclusiv în weekend pentru a face faţă comenzilor.Dacă Ford va menţine cadenţa de producţie până la sfârşitul anului, la Craiova se vor produce în acest an cel puţin 130.000 de maşini, în valoare de 2 miliarde de euro. Dacă la această valoare se adaugă şi motoarele produse, Ford ar putea încheia anul ca cel de-al doilea mare exportator al României după Dacia.În primele patru luni de producţie Ecosport a ajuns la un total de 20.000 de maşini, cele mai multe fiind asamblate în ianuarie.Ford Ecosport a fost al doilea în ierarhia automobilelor produse local după cadenţa din ianuarie. Pe primul loc a fost noul Duster, cu aproape 18.000 de unităţi. -
Cum arată cel mai scump Duster construit vreodată. FOTO
La expoziţia BSDA, dedicată în principal Industriei de Apărare, este prezent şi Duster-ul cu senile, care se află deja în dotarea Jandarmeriei Montane.
Cui se adresează, în general, această „invenţie”?
„Sunt foarte multe sectoare la care se adresează acest produs, precum Jandarmeria Montană, SMURD, dar şi orice alt detaşament de intervenţie în teren greu. Poate fi agricultură, armată, dar şi industria hotelieră. Se poate merge cu el pe zăpadă, prin noroi sau nisip. Se montează foarte simplu, în aproximativ o oră”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Oierre Lavivier, director general al Acf Industrie Braşov, compania cae dezvoltă şenilele pentru Duster.
-
Cum arată cel mai scump Duster construit vreodată. FOTO
La expoziţia BSDA, dedicată în principal Industriei de Apărare, este prezent şi Duster-ul cu senile, care se află deja în dotarea Jandarmeriei Montane.
Cui se adresează, în general, această „invenţie”?
„Sunt foarte multe sectoare la care se adresează acest produs, precum Jandarmeria Montană, SMURD, dar şi orice alt detaşament de intervenţie în teren greu. Poate fi agricultură, armată, dar şi industria hotelieră. Se poate merge cu el pe zăpadă, prin noroi sau nisip. Se montează foarte simplu, în aproximativ o oră”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Oierre Lavivier, director general al Acf Industrie Braşov, compania cae dezvoltă şenilele pentru Duster.
-
Cea mai mare companie din România: Dacia a apăsat pedala de acceleraţie şi a urcat cu 11,4%, la un business de 5,07 mld. euro în 2017
În ceea ce priveşte profitul, acesta a urcat cu aproape 18% la 539 mil. lei de 456 mil. lei.În total, uzina Dacia de la Mioveni a înregistrat în primele trei luni ale acestui an o creştere a producţiei de 2% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de aproape 85.400 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).În total, producţia din primele trei luni ale anului are o valoare de piaţă de aproape 1,3 mld. euro dacă se ia în calcul un preţ mediu de 15.000 de euro cu TVA.