BusinessMagazin

Tag: cumparaturi

  • Fashion Outlet Center Bucureşti a înregistrat creşteri de două cifre în primul semestru al anului

    Românii optează din ce în ce mai mult pentru cumpărăturile în outlet ca modalitate de a-şi reînnoi garderoba cu articole de marcă şi a economisi în acelaşi timp, conform ultimelor date despre vânzări publicate de FASHION HOUSE Group, parte a grupului Liebrecht & wooD şi dezvoltator al Fashion House Outlet Centre Bucureşti. În primul semestru al anului 2016, principalii indicatori de performanţă ai proiectului au marcat creşteri de două cifre, consolidând creşterea consistentă din anii anteriori, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În primul semestru al anului 2016, vânzările totale realizate în cadrul Fashion House Outlet Center Bucureşti au crescut cu 10,9%, în timp ce rata de conversie (ponderea cumpărătorilor în numărul total de vizitatori) s-a majorat cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, valoarea medie a unei tranzacţii şi-a menţinut trendul ascendent cu o mărire de 8,3%.

    În plus, probabil cea mai semnificativă evoluţie din primul semestru al anului 2016 a fost reprezentată de creşterea considerabilă a valorii cumpărăturilor per client (+25,5% faţă de primul semestru al anului 2015), dovedind faptul că oamenii ce vizitează FASHION HOUSE Bucureşti găsesc aici mai mult din ceea ce caută.

    Rezultatul pozitiv al primului semestru al anului 2016 continuă creşterea spectaculoasă înregistrată de Fashion House Bucureşti în 2015, când vânzările totale anuale, valoarea cumpărăturilor per client şi valoarea medie a unei tranzacţii au urcat la cele mai mari niveluri din ultimii 5 ani.

    „Pe măsură ce piaţa locală de retail se maturizează, preferinţele clienţilor devin mai sofisticate şi cumpărăturile în outlet câştigă popularitate: românii sunt din ce în ce mai selectivi, au o gamă mai largă de brand-uri din care pot alege, ştiu care dintre acestea li se potriveşte cel mai bine şi unde îşi pot găsi articolele preferate de modă la cel mai bun raport calitate-preţ. Performanţa Fashion House Outlet Centre Bucureşti este dovada acestui trend ascendent – observăm că un număr tot mai mare dintre clienţii noştri se întorc entuziasmaţi în outlet, mai dornici să cumpere, pe măsură ce descoperă avantajul de a obţine mai mult în schimbul aceluiaşi buget alocat articolelor vestimentare de marcă”, spune Brendon O’Reilly, managing director Fashion House Group.

    Reprezentanţii Fashion House Bucureşti declară că şi-au îmbunătăţit semnificativ şi mix-ul de chiriaşi în ultimii ani. Doar în 2016, compania a închiriat alţi 2.000 mp., la o rată de semnare de circa 2 noi brand-uri pe lună. Lista noilor chiriaşi cuprinde brand-uri internaţionale şi naţionale de top precum Desigual, Colin’s, Triumph, Sport Vision, Issimo Home, R&R Boutique, Various Brands, U-Grow, Multibrand Street & Go şi Land Mobile.

     „Anul 2016 a fost foarte bun până acum pentru Fashion House Outlet Centre Bucureşti – vânzările sunt în creştere şi faza 1 din proiect este aproape integral ocupată, setând premisele pentru extinderea proiectului în viitorul apropiat. Vom continua să îmbogăţim varietatea de chiriaşi, pentru a le oferi vizitatorilor mai multă valoare adăugată şi să conturăm o experienţă la cumpărături mai diversificată şi plină de entuziasm”, susţine Sorin Ioan Blaga, General Manager al Liebrecht & wooD Romania şi al Fashion House Outlet Centre Bucureşti.

    Deschis în 2008, Fashion House Outlet  Centre Bucureşti este primul şi singurul centru comercial de tip outlet din România. Având o suprafaţă totală de 16,000 m.p., Fashion House Outlet Centre Bucureşti găzduieşte un număr vast de retaileri locali şi internaţionali de top, printre care se numără: Puma, Adidas, US Polo, Champion, Stefanel, Collective, Mango, Tom Tailor, Benvenuti, Il Passo, Ecco, Santa Barbara, Camel Active, Reebok, Diesel, Lee Cooper, Guess, Mustang Jeans, Napoleoni, TED’s Coffee, Lacoste & Gant, Desigual, Triumph şi mulţi alţii. Cu reduceri permanente cuprinse între 30% şi 70% la toate articolele de modă, FASHION HOUSE Outlet Centre Bucureşti completează în mod optim oferta West Park Retail – unul dintre cele mai populare parcuri de retail din Bucureşti, recunoscut în mod special pentru gama sa cuprinzătoare de articole pentru casă.

    Fashion House Group (FHGR) este una dintre cele mai importante companii din sectorul de outlet-uri la nivel european, respectiv cel mai mare dezvoltator/operator de outlet-uri din ECE şi Rusia. FHGR a dezvoltat  şi gestionează cu succes 5 outlet-uri sub brand-ul FASHION HOUSE Outlet Centre în Polonia, România şi Rusia – având o suprafaţă închiriabilă totală de circa 100.000 m.p. Compania dezvoltă în prezent un nou outlet în St. Petersburg, Rusia.

  • Două mari bănci din Timişoara îşi obligă clienţii să accepte carduri nesigure

    Noile carduri emise de unele bănci din Timişoara i-au pus pe jar pe mulţi dintre clienţi, aceştia temându-se să nu rămână fără bani.

    Este vorba despre cardurile prevăzute cu ”contactless”, o tehnologie care permite utilizatorului să facă unele cumpărături de până în 100 de lei printr-o simplă scanare a dispozitivului, fără a mai avea nevoie de introducerea codului PIN.

    Băncile care au introdus această opţiune au ţinut să prezinte doar avantajul ei, respectiv faptul că, printr-o simplă scanare a unui astfel de card, clientul câştigă mai mult timp, nemaifiind nevoit să treacă prin toate etapele solicitate la bancomat sau la POS.

    Există însă şi un revers al medaliei. În caz de furt, cardul poate fi golit rapid, prin scanări succesive, de către oricine, fără să cunoască PIN-ul. Este suficient să fie trecut de mai multe ori prin faţa unui bancomat, până la retragerea întregii sume.

    Totodată, cel care l-a sustras îl poate folosi la mai multe cumpărături. Dacă proprietarul cardului nu realizează imediat furtul, degeaba mai sună la bancă pentru a-şi bloca contul, că acesta este deja golit.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Decizia surprinzătoare luată azi de compania care operează Zara, Pull&Bear şi Stradivarius

    Pablo Isla, preşedintele şi directorul executiv al grupului Inditex a declarat că va lansa plăţile mobile, prin intermediul aplicaţiilor, în cadrul tuturor magazinelor din grup – Zara, Pull&Bear, Stradivarius, Oysho, Zara Home şi Uterqüe. Cumpărătorii vor putea folosi şi varianta InWallet pentru a cumpăra din oricare magazin din Spania, din septembrie.

    Pablo Isla a mai arătat că anul trecut, Inditex a ajuns la vânzări de 20,9 miliarde de euro şi un profit de 2,89 miliarde de euro; ca urmare, dividendele pe acţiuni au ajuns la 0,60 de euro pe acţiune. Inditex operează peste 7.000 de magazine în 88 de ţări şi are magazine online în 29 dintre acestea.

  • Pe ce lucruri ridicole cu preţuri absurde dau banii bogaţii lumii -GALERIE FOTO

    Când ai mai mulţi bani decât ştii ce să faci cu ei îţi permiţi să fii excentric. Poţi cumpără ce vrei, chiar şi lucruri ridicole cu un preţ absurd. Câteva elemente comune se află în această listă (maşini sau case), însă aici apar şi lucruri mai bizare precum un porumbel care costă 200.000 de dolari sau şase litri de vin cumpăraţi cu peste 300.000 de dolari.

    1. Pereche de blugi Levi – 27.000 de dolari

    Doar 8 asemenea perechi au fost create de artistul Damien Hirst pentru o galerie de artă.

    2. Apartamentul Royal Penthouse al Hotelului President Wilson din Geneva – 65.000 de dolari

    Apartamentul Royal Penthouse Suite de la Hotelul President Wilson din Geneva este format din 12 camere şi şapte băi, o sală de sport şi jacuzzi. Aici au stat personalităţi precum Bill Clinton, Mihail Gorbaciov sau Michael Jackson.

    3. Un porumbel de curse – 200.000 de dolari

    Blue Prince este porumbelul de curse care s-a vândut cu 200.000 de dolari la o licitaţie. Tot acolo s-a vândut o colonie de porumbei cu 1,8 milion de dolari.

    4. Primul computer Apple – 219.249 de dolari

    Omul de afaceri Marco Boglione a achiziţionat primul computer Apple la o licitaţie Christie în noiembrie 2010 cu peste 200.000 de dolari. În prezent este cel mai scump PC vândut vreodată la licitaţie. Când a fost lansat în 1976 computerul costa 666 de dolari.

    5. Şase litri de vin – 304.375 de dolari

    Un pachet de şase sticle de vin de Cheval Blanc din 1947 a fost vândut la licitaţie în 2010 pentru 304.375 de dolari.

     

     

  • Care sunt mărcile cele mai apreciate de români

    Construirea ataşamentului emoţional dintre consumatori şi marcă este una din cele mai importante investiţii pe care le face o companie, declara Marc Gobé, un vizionar al marketingului. „Viziunea strategică trebuie să fie una de lungă durată întrucât legătura emoţională nu se va transfera imediat în vânzări, dar este un pilon solid şi indispensabil pe care se poate dezvolta marca în timp“, spune Manuela Dănilă, new business development & client service director în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    „Oamenii iubesc mărcile, dar uneori mărcile nu iubesc oamenii şi asta este cauza multor oportunităţi pierdute de a crea o legătură între marcă şi om“, spune Marc Gobé, care a dezvoltat de-a lungul carierei sale zece legi esenţiale pentru un branding de succes. Aceste legi sunt pilonul principal care stă la baza studiului Emotional Branding derulat de 360insights, aflat acum la a patra ediţie. Studiul identifică mărcile care au reuşit să construiască legături emoţionale puternice cu consumatorii români, analizând 400 de mărci din 13 categorii de produse şi servicii, iar cele patru ediţii ale studiului au marcat evoluţii spectaculoase şi căderi la fel de impresionante de pe podium.
    Covalact, de pildă, a urcat, din 2011 până la finalul lui 2015, 26 de poziţii în clasament, ajungând pe a treia poziţie în categoria produselor alimentare; tot o marcă de lactate, Delaco, a urcat în acelaşi interval 22 de poziţii, ajungând pe locul cinci în rândul produselor alimentare. Kinder a urcat 24 de trepte în segmentul dulciurilor, ajungând pe treapta a treia a podiumului, iar Aqua Carpatica a ajuns pe poziţia 11, după ce se clasa în 2011 pe locul 27 în categoria băuturilor nealcoolice.

    Abordarea ataşamentului emoţional al consumatorilor este o carte de jucat în toate perioadele, „pentru că noi, oamenii, luăm multe decizii pe baza emoţiilor“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. De fapt, adaugă el, medicii au constatat că în cazurile când, din cauza unor accidente sau alte situaţii nefericite, anumite persoane îşi pierd capacitatea de a simţi emoţii, acestea nu sunt capabile să ia nici cea mai mică decizie. „Este deci neapărat nevoie de un «impuls», iar acesta este dat de ataşamentul emoţional faţă de marcă, dar şi de siguranţa alegerii“, mai spune reprezentantul Ursus.Un exerciţiu util, spune reprezentanta 360insights, este de a compara indexul Emotional Branding cu vânzările sau cota de piaţă. „Atunci când indexul este mai mare decât cota de piaţă, marca este aspiraţională, dorinţa de achiziţie nu s-a concretizat, iar rolul marketingului este de a căuta pârghii prin care să faciliteze accesul consumatorilor la marcă, identificând factorii externi ce blochează consumul sau cumpărarea propriu-zise, oprind ataşamentul la nivel de atitudine“, explică Manuela Dănilă.

    Tot ea mai spune că dacă indexul este mai mic decât cota de piaţă este vorba de mărci care se bucură de factori de piaţă favorabili (ca distribuţie extinsă, preţ accesibil), ce susţin vânzarea, chiar dacă aprecierea mărcii e mai redusă. „Se impune în astfel de cazuri mai degrabă o strategie defensivă. Pentru a-şi proteja cota de piaţă, marca trebuie în primul rând să îşi securizeze grupul de consumatori, căutând să reiniţieze dialogul cu aceştia şi să le recâştige aprecierea“, afirmă Dănilă. Capitalul emoţional al unui brand este extrem de important şi poate deveni un avantaj competitiv esenţial, mai ales într-un context economic precum cel actual. În categoria dulciurilor, top 10 este format dintr-un amalgam ce include tablete, batoane, praline şi cremă tartinabilă, până la prăjituri şi gumă de mestecat, ceea ce, în opinia Manuelei Dănilă confirmă hedonismul românilor şi deschiderea lor către o plajă largă de subcategorii în acest segment.

    La fel ca în fiecare an, Milka este ocupanta detaşată a primei poziţii; ingredientul cheie în povestea sa este inovaţia cu care îşi surprinde consumatorii, arată studiul. Diversitatea şi creativitatea portofoliului fac experienţa mai mult decât un simplu moment de consum. Celelalte două ocupante ale podiumului, Snickers şi Kinder, se apropie mai mult ca în alţi ani de inimile românilor. Snickers atrage mai mult bărbaţii şi persoanele de peste 35 ani, în timp ce Kinder este mai degrabă pe placul tinerilor şi femeilor.

    Categoria snacksurilor sărate este relativ nouă în topul Emotional Branding, fiind monitorizată pe parcursul ultimelor două valuri. Clasamentul este condus de chipsuri, Lay’s şi Chio cresc fiecare câte două poziţii în clasament şi ajung acum ocupantele primelor locuri de pe podium. Lay’s îşi câştigă fanii prin dinamism şi prin reclame memorabile, făcându-i pe consumatori curioşi ce ar putea Lay’s să mai facă sau să mai spună. Chio este apreciat pentru inovaţii şi reuşeşte să îşi creeze un segment de public loial, menţinând astfel destul de strânsă lupta cu rivalii de la Lay’s. Din rândul chipsurilor, în top 10 se află şi marca Pringles, care primeşte în principal susţinerea tinerilor de 16-24 ani, atraşi de personalitatea mărcii. Toortitzi, marcă nou introdusă în clasament, ajunge direct pe pozitia a şasea; „inovaţia îi oferă unicitate şi întâietate în alegere, asociindu-se în principal cu legea preferinţei («Chiar dacă pot să aleg între mai multe mărci, o prefer pe aceasta»)“, spune reprezentanta 360insights.

    Categoria produselor alimentare apare drept cea mai dinamică, cu multe răsturnări de situaţie. Singura evoluţie constantă din top 10 îi aparţine liderului; Hochland menţine prima poziţie pentru cel de-al treilea val consecutiv, susţinută îndeosebi de familiile cu copii. Dr. Oetker este situată pe poziţia secundă, urcând trei trepte în clasament faţă de valul anterior al studiului, iar susţinerea sa provine îndeosebi din rândul femeilor.

     

  • Cât de periculoase sunt pungile de plastic pe care le folosim zilnic la cumpărături

    Sacoşele de plastic nu sunt bune pentru transportul alimentelor.

    Plasticul tinde să capteze hidratarea şi prospeţimea fructelor şi legumelor. S-a demonstrat ştiinţific că produsele care sunt stocate în pungi de plastic tind să absoarbă toxinele folosite în fabricarea pungilor, informează livestrong.com.

    Toxinele din plastic pot duce la dezechilibre hormonale, probleme cu sarcina şi alte tipuri de probleme de sănătate, vizibile în timp.

  • Cum convingi tinerii să gătească acasă? Le oferi pachete pentru gătit

    Cum se tot vorbeşte de ceva vreme că e bine să-ţi găteşti, măcar din când în când, mâncarea acasă, au apărut companii care încearcă să convingă oamenii că gătitul nu e ceva dificil. Acestea, scrie New York Times, livrează clienţilor la domiciliu nişte pachete pentru gătit, aşa-numitele ”mealkits„, care conţin ingredientele necesare şi instrucţiuni ilustrate pentru preparatul unei mese.

    Cei care apelează la mealkits sunt persoane tinere sau mai puţin tinere care doresc să gătească, dar nu au timp sau chef să meargă la cumpărături, iar pentru a le atrage companiile nu se sfiesc să apeleze la maeştri bucătari cu experienţă pentru consultanţă. Printre companiile cunoscute în SUA în acest domeniu se numără Blue Apron, Purple Carrot, PeachDish, Just AddCooking, Sun Basket sau Chef’d.

  • Aroganţa unui milionar chinez: merge la cumpărături însoţit de roboţi – FOTO

    Acest bogătaş din China nu merge la shopping însoţit de o echipă de bodyguarzi sau de o femeie frumoasă, ci de mai mulţi roboţi, scrie Mashable.

    Bărbatul a fost fotografiat alături de cei 8 roboţi ai săi la cumpărături în Guangzhou. Comportamentul lui nu a atras invidia privitorilor, ci critica acestuia pentru lipsa de bun gust. În media chineză este numit un “tuhao”, care în traducere liberă înseamnă “un om care s-a îmbogăţit peste noapte şi care este lipsit de bun gust”.

    Roboţii sunt foarte în vogă în China. Zilele trecute primul restaurant care are un robot chelner a fost deschis în China, Guiyang City.

  • Care sunt mărcile cele mai apreciate de români

    Construirea ataşamentului emoţional dintre consumatori şi marcă este una din cele mai importante investiţii pe care le face o companie, declara Marc Gobé, un vizionar al marketingului. „Viziunea strategică trebuie să fie una de lungă durată întrucât legătura emoţională nu se va transfera imediat în vânzări, dar este un pilon solid şi indispensabil pe care se poate dezvolta marca în timp“, spune Manuela Dănilă, new business development & client service director în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    „Oamenii iubesc mărcile, dar uneori mărcile nu iubesc oamenii şi asta este cauza multor oportunităţi pierdute de a crea o legătură între marcă şi om“, spune Marc Gobé, care a dezvoltat de-a lungul carierei sale zece legi esenţiale pentru un branding de succes. Aceste legi sunt pilonul principal care stă la baza studiului Emotional Branding derulat de 360insights, aflat acum la a patra ediţie. Studiul identifică mărcile care au reuşit să construiască legături emoţionale puternice cu consumatorii români, analizând 400 de mărci din 13 categorii de produse şi servicii, iar cele patru ediţii ale studiului au marcat evoluţii spectaculoase şi căderi la fel de impresionante de pe podium.
    Covalact, de pildă, a urcat, din 2011 până la finalul lui 2015, 26 de poziţii în clasament, ajungând pe a treia poziţie în categoria produselor alimentare; tot o marcă de lactate, Delaco, a urcat în acelaşi interval 22 de poziţii, ajungând pe locul cinci în rândul produselor alimentare. Kinder a urcat 24 de trepte în segmentul dulciurilor, ajungând pe treapta a treia a podiumului, iar Aqua Carpatica a ajuns pe poziţia 11, după ce se clasa în 2011 pe locul 27 în categoria băuturilor nealcoolice.

    Abordarea ataşamentului emoţional al consumatorilor este o carte de jucat în toate perioadele, „pentru că noi, oamenii, luăm multe decizii pe baza emoţiilor“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. De fapt, adaugă el, medicii au constatat că în cazurile când, din cauza unor accidente sau alte situaţii nefericite, anumite persoane îşi pierd capacitatea de a simţi emoţii, acestea nu sunt capabile să ia nici cea mai mică decizie. „Este deci neapărat nevoie de un «impuls», iar acesta este dat de ataşamentul emoţional faţă de marcă, dar şi de siguranţa alegerii“, mai spune reprezentantul Ursus.Un exerciţiu util, spune reprezentanta 360insights, este de a compara indexul Emotional Branding cu vânzările sau cota de piaţă. „Atunci când indexul este mai mare decât cota de piaţă, marca este aspiraţională, dorinţa de achiziţie nu s-a concretizat, iar rolul marketingului este de a căuta pârghii prin care să faciliteze accesul consumatorilor la marcă, identificând factorii externi ce blochează consumul sau cumpărarea propriu-zise, oprind ataşamentul la nivel de atitudine“, explică Manuela Dănilă.

    Tot ea mai spune că dacă indexul este mai mic decât cota de piaţă este vorba de mărci care se bucură de factori de piaţă favorabili (ca distribuţie extinsă, preţ accesibil), ce susţin vânzarea, chiar dacă aprecierea mărcii e mai redusă. „Se impune în astfel de cazuri mai degrabă o strategie defensivă. Pentru a-şi proteja cota de piaţă, marca trebuie în primul rând să îşi securizeze grupul de consumatori, căutând să reiniţieze dialogul cu aceştia şi să le recâştige aprecierea“, afirmă Dănilă. Capitalul emoţional al unui brand este extrem de important şi poate deveni un avantaj competitiv esenţial, mai ales într-un context economic precum cel actual. În categoria dulciurilor, top 10 este format dintr-un amalgam ce include tablete, batoane, praline şi cremă tartinabilă, până la prăjituri şi gumă de mestecat, ceea ce, în opinia Manuelei Dănilă confirmă hedonismul românilor şi deschiderea lor către o plajă largă de subcategorii în acest segment.

    La fel ca în fiecare an, Milka este ocupanta detaşată a primei poziţii; ingredientul cheie în povestea sa este inovaţia cu care îşi surprinde consumatorii, arată studiul. Diversitatea şi creativitatea portofoliului fac experienţa mai mult decât un simplu moment de consum. Celelalte două ocupante ale podiumului, Snickers şi Kinder, se apropie mai mult ca în alţi ani de inimile românilor. Snickers atrage mai mult bărbaţii şi persoanele de peste 35 ani, în timp ce Kinder este mai degrabă pe placul tinerilor şi femeilor.

    Categoria snacksurilor sărate este relativ nouă în topul Emotional Branding, fiind monitorizată pe parcursul ultimelor două valuri. Clasamentul este condus de chipsuri, Lay’s şi Chio cresc fiecare câte două poziţii în clasament şi ajung acum ocupantele primelor locuri de pe podium. Lay’s îşi câştigă fanii prin dinamism şi prin reclame memorabile, făcându-i pe consumatori curioşi ce ar putea Lay’s să mai facă sau să mai spună. Chio este apreciat pentru inovaţii şi reuşeşte să îşi creeze un segment de public loial, menţinând astfel destul de strânsă lupta cu rivalii de la Lay’s. Din rândul chipsurilor, în top 10 se află şi marca Pringles, care primeşte în principal susţinerea tinerilor de 16-24 ani, atraşi de personalitatea mărcii. Toortitzi, marcă nou introdusă în clasament, ajunge direct pe pozitia a şasea; „inovaţia îi oferă unicitate şi întâietate în alegere, asociindu-se în principal cu legea preferinţei («Chiar dacă pot să aleg între mai multe mărci, o prefer pe aceasta»)“, spune reprezentanta 360insights.

    Categoria produselor alimentare apare drept cea mai dinamică, cu multe răsturnări de situaţie. Singura evoluţie constantă din top 10 îi aparţine liderului; Hochland menţine prima poziţie pentru cel de-al treilea val consecutiv, susţinută îndeosebi de familiile cu copii. Dr. Oetker este situată pe poziţia secundă, urcând trei trepte în clasament faţă de valul anterior al studiului, iar susţinerea sa provine îndeosebi din rândul femeilor.

     

  • Majoritatea românilor folosesc cardul pentru cumpărători de până la 75 de lei

    Unu din cinci români utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor cu valori mai mici de 10 lei, arată rezultatele unui studiu MasterCard, care a analizat comportamentul de utilizare a cardurilor în România. Cele mai uzuale plăţi cu cardul sunt de valoare mică, trei sferturi dintre participanţii la studiu afirmând că, de regulă, utilizează cardul pentru achiziţionarea unor cumpărături de până la 75 lei.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, această tendinţă este încurajatoare, arătând o schimbare de mentalitate la nivelul pieţei locale: migrarea dinspre numerar înspre plăţile electronice pare să-şi facă loc în comportamentul de consum al românilor, dacă luăm în considerare faptul că 85% dintre respondenţi afirmă că utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor curente. De altfel, 4 din 5 români preferă cardurile pentru că astfel evită să poarte numerar asupra lor, în timp ce 67% apreciază uşurinţa cu care sunt realizate plăţile în acest fel.

    Potrivit studiului, cardurile sunt tot mai des utilizate pentru plata cumpărăturilor cotidiene. În decembrie 2015, numărul celor care efectuau zilnic plăţi cu cardul era cu 45% mai mare faţă de luna martie a aceluiaşi an. Acest rezultat indică o evoluţie îmbucurătoare la nivelul pieţei, susţinută şi de faptul că ponderea românilor care deţin un card bancar a fost în creştere pe parcursul lui 2015, ajungând în luna decembrie până la 95% în rândul adulţilor care locuiesc în zonele urbane din România şi care folosesc internetul.

    Boom-ul anului trecut în piaţa de carduri din România aparţine segmentului contactless. Între primul şi ultimul trimestru ale anului trecut, ponderea respondenţilor care afirmau că obişnuiesc să efectueze plăţi contactless a crescut cu 160%. În decembrie 2015, 4 din 10 dintre respondenţi se declarau obişnuiţi să efectueze plăţi contactless, confirmând tendinţa de creştere în popularitate a acestei metode de plată.

    Studiul a analizat şi percepţia consumatorilor români asupra plăţilor cu cardul pe Internet, reliefând faptul că majoritatea consumatorilor conştientizează beneficiile acestui tip de cumpărături. Astfel, 57% dintre aceştia au menţionat ca principal avantaj al plăţilor online cu cardul faptul că astfel pot face plăţi oricând şi de oriunde doresc. Pe de altă parte, securitatea datelor şi încrederea în unele pagini ale comercianţilor, deşi într-o uşoară scădere, rămân principalele preocupări ale utilizatorilor de carduri din România când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor online. 

     

    Studiul se bazează pe sondaje Omnibus realizate în lunile martie şi decembrie 2015, în mediul urban, în rândul utilizatorilor de Internet cu vârsta de peste 18 ani, de compania de cercetare iSense Solutions, pentru MasterCard.