BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Cine este omul ce este pe cale să devină primul triliardar din lume până în 2027

    Averea lui Musk a crescut cu o rată medie anuală de 110%.
    El era, de asemenea, cea mai bogată persoană din lume, cu 251 de miliarde de dolari.
    Analiza Academiei a sugerat că fondatorul unui conglomerat de afaceri, Gautam Adani din India, va deveni al doilea care va atinge statutul de triliardar.
    Elon Musk este pe cale să devină primul triliardar din lume până în 2027, potrivit unui nou raport al unui grup care urmăreşte averea, scrie The Guardian.

    Concluzia Informa Connect Academy cu privire la patronul producătorului de automobile electrice Tesla, al companiei private de rachete SpaceX şi al platformei de social media X (fostă Twitter) provine din faptul că averea lui Musk a crescut cu o rată medie anuală de 110%.

    El era, de asemenea, cea mai bogată persoană din lume, cu 251 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index, în timp ce raportul Academiei „2024 Trillion Dollar Club” a început să circule vineri.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Corecţie drastică a prognozei de creştere economică în România din partea ING: „Revizuim prognoza de creştere economică la 1,3%”

    ING Bank şi-a  revizuit în jos prognoza de creştere economică a României în 2024, după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat primul set de date detaliat despre evoluţia economiei în prima jumătate din 2024. Economia a crescut cu numai 0,7%, ceea ce spulberă aşteptările guvernului şi analiştilor că ar putea să recupereze în a doua parte a anului şi să crească cu 2,5-3,5%.

    „Deşi consumul privat şi investiţiile au fost din nou motoare puternice ale creşterii anuale de 0,8% în al doilea trimestru, economia României performează slab în a reţine beneficiile activităţii puternice, care se disipează extern prin importuri. Acest lucru afectează vizibil creşterea. Revizuim în scădere prognoza noastră de creştere pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%”, scrie valentin Tătaru, economistul-şef pentru România al ING Bank.

    Ce spun analiştii ING:

    Datele de astăzi pentru al doilea trimestru al anului 2024 reconfirmă surpriza negativă din prima estimare. Creşterea anuală a consumului privat a accelerat vizibil, în mare parte în concordanţă cu ceea ce indicau deja datele despre vânzările cu amănuntul. Contribuţia sa pozitivă la creştere a fost solidă, de 4,9 puncte procentuale din totalul de 0,8% creştere a PIB-ului. În ceea ce priveşte creşterea investiţiilor, acestea rămân la un nivel robust, dar încetinesc, contribuind cu 1,4 puncte procentuale la creşterea PIB-ului.

    Însă aici este problema: exporturile nete au anulat majoritatea câştigurilor, scăzând cu 4,4 puncte procentuale. Cererea internă puternică a crescut importurile, scăzând creşterea cu 3,0 puncte procentuale, în timp ce cererea externă slabă a determinat exporturile să scadă restul de 1,4 puncte procentuale.

    Este clar că impulsul puternic al consumului privat şi politica fiscală relaxată generează un stimulent care se răspândeşte în principal în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai ţării. Deşi există şi un boom rapid al investiţiilor, constând în mai multe proiecte de mare amploare cu termene stricte, acesta se reflectă, de asemenea, în creşterea importurilor, deoarece oferta locală nu poate satisface cererea.

     

    Mai mult, faptul că aproape toate câştigurile din balanţa comercială de anul trecut au fost pierdute din cauza reacţiei puternice a consumatorilor la creşterile salariale arată că dezechilibrele structurale dintre cerere şi ofertă din România mai au mult până să se îmbunătăţească. Supraevaluarea leului, deşi utilă în lupta împotriva inflaţiei, afectează, de asemenea, situaţia comercială.

     

    În primele şase luni ale anului, economia a avansat cu doar 0,7%. Reconfirmarea imaginii creşterii din prima jumătate a anului ne-a determinat să revizuim proiecţia noastră de creştere a PIB-ului pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%, ceea ce încă necesită rate de creştere destul de solide în următoarele două trimestre. Nu vedem loc pentru îmbunătăţiri structurale majore, nici în privinţa disipării cererii interne puternice prin importuri, nici în creşterea cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali.

    Având în vedere toate acestea, şansele unei noi reduceri a ratei dobânzii de către BNR în trimestrul al patrulea au crescut. Cu toate acestea, deşi creşterea slabă a PIB-ului poate fi un argument pentru o politică monetară mai puţin restrictivă, activitatea puternică de creditare necesită încă prudenţă din partea factorilor de decizie.

     

     

  • Cursa cipurilor: Cum reuşeşte China să ocolească restricţiile de export ale SUA şi să obţină cipurile Nvidia la preţuri foarte mici

    Costul închirierii serviciilor cloud care utilizează cele mai avansate cipuri Nvidia pentru inteligenţa artificială este mai mic în China decât în SUA, ceea ce sugerează că aceste procesoare avansate ajung cu uşurinţă pe piaţa chineză, în pofida restricţiilor de export impuse de Washington, raportează Financial Times.

    Potrivit companiilor şi clienţilor care au vorbit cu Financial Times, patru mici furnizori chinezi de servicii cloud percep aproximativ 6 dolari pe oră pentru utilizarea unui server echipat cu opt procesoare Nvidia A100 într-o configuraţie de bază. Prin comparaţie, furnizorii mici de servicii cloud din SUA cer aproximativ 10 dolari pe oră pentru aceeaşi configuraţie.

    Conform experţilor din industria inteligenţei artificiale şi a serviciilor cloud, preţurile mai mici din China sugerează că există o ofertă abundentă de cipuri Nvidia în această ţară şi că măsurile luate de SUA pentru a limita accesul la tehnologii de vârf sunt ocolite, raportează Financial Times.

    Cipurile Nvidia A100 şi H100, care sunt uşor disponibile în China, se numără printre cele mai puternice acceleratoare de inteligenţă artificială şi sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de limbaj mari, necesare aplicaţiilor de inteligenţă artificială. Compania Nvidia, cu sediul în Silicon Valley, a primit interdicţia de a livra cipurile A100 în China începând din toamna anului 2022 şi nu a avut niciodată permisiunea de a vinde cipurile H100 în această ţară.

    Cu toate acestea, vânzătorii de cipuri şi start-up-urile tehnologice afirmă că aceste produse au fost relativ uşor de procurat. Cipurile A100 şi H100 sunt oferite deschis spre vânzare pe reţelele de socializare chineze şi pe site-uri de comerţ electronic precum Xiaohongshu şi Taobao (deţinut de Alibaba), dar şi pe pieţele de electronice, la preţuri puţin mai mari decât cele din alte ţări.

    Marii furnizori de cloud din China, cum ar fi Alibaba şi ByteDance, care sunt cunoscuţi pentru fiabilitatea şi securitatea serviciilor lor, practică preţuri de două până la patru ori mai mari decât furnizorii locali mai mici pentru serverele echipate cu cipuri Nvidia A100, conform tarifelor prezentate de aceşti operatori şi de clienţi. După aplicarea reducerilor, cele două companii oferă pachete la preţuri comparabile cu cele ale Amazon Web Services, care percepe între 15 şi 32 de dolari pe oră. Alibaba şi ByteDance nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

    „Companiile mari trebuie să respecte regulile, aşa că sunt dezavantajate. Ele nu vor să folosească cipuri obţinute prin contrabandă”, a declarat fondatorul unui start-up chinez. „Furnizorii mai mici sunt mai puţin preocupaţi de aceste aspecte.”

    Acesta a estimat că există mai mult de 100.000 de procesoare Nvidia H100 în China, pe baza disponibilităţii lor pe scară largă pe piaţă. Fiecare cip Nvidia are aproximativ dimensiunea unei cărţi, ceea ce le face relativ uşor de transportat peste graniţe de către contrabandişti, subminând eforturile SUA de a limita progresele Chinei în domeniul inteligenţei artificiale.

    „Noi ne-am cumpărat cipurile H100 de la o companie care le-a introdus ilegal din Japonia”, a declarat fondatorul unui start-up din domeniul automatizării, care a plătit aproximativ 500.000 Rmb (70.000 de dolari) pentru două plăci în acest an.

    Nvidia a afirmat că îşi vinde procesoarele „în principal unor parteneri bine cunoscuţi… care lucrează cu firma pentru a se asigura că toate vânzările respectă normele de control al exporturilor din SUA”.

  • INS confirmă creşterea economică din S1/2024 de doar 0,7% an/an: contribuţia consumului final individual al populaţiei şi investiţiile au crescut, iar exporturile şi consumul final al administraţiilor publice s-au redus. Pe categorii, industria şi tranzacţiile imobiliare au tras în jos economia

    Produsul intern brut (PIB) a crescut în primul semestru (S1) din 2024 cu 0,7%, pe serie brută, comparativ cu S1/2023 şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, arată datele provizorii (1) transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică.

    În T2/2024, economia României a înregistrat o creştere de 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară a anului trecut.

    Potrivit INS, o contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:

    ♦ Industria (minus 0,1%), cu o pondere de 17,5% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 0,6%;

    ♦ Tranzacţiile imobiliare (minus 0,1%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu 1,6%;

    ♦ Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (minus 0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu minus 1,3%;

    La creşterea PIB, în S1/2024 faţă de S1/2023, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice:

    ♦ Agricultura, silvicultura şi pescuitul (0,2%), cu o pondere de 1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%;

    ♦ Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%;

    ♦ Construcţiile (0,1%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%;

    ♦ Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;

    ♦ Informaţiile şi comunicaţiile nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;

    ♦ Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de 2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 0,9%;

    ♦ Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de 14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;

    Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,8% la formarea PIB, au contribuit cu 0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 5,4%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

    Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu 5,8%, contribuind cu 3,7% la creşterea PIB;

    ♦ Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu 1,3%, contribuind cu 0,1% la creşterea PIB;

    ♦ Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu 3,4%, contribuind cu 0,4% la creşterea PIB;

    ♦ Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6,0%, contribuind cu 1,4% la creşterea PIB;

    ♦ Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (minus 3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 4,0% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (minus 3,3%).

     

     

     

     

  • Bursă. UiPath anunţă venituri de 316 mil. dolari în T2/2024, în urcare cu 10% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Acţiunile cresc cu 7,5% în şedinţa pre-market de pe Wall Street

    UiPath (simbol bursier PATH), compania producătoare de software de automatizare fondată în România de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, a înregistrat venituri de 316 milioane de dolari în al doilea trimestru din 2024, adică intervalul mai-iulie, conform calendarului american de raportări.

    Rezultatul este cu 10% peste cel din T2/2023. Între timp, rata anuală de reînnoire a abonamentelor (ARR – unul dintre principalii indicatori folosiţi de societate) a crescut cu 19% an/an, conform situaţiilor semestriale publicate pe site-ul companiei.

    Acţiunile PATH se apreciau cu 7,5% în şedinţa after-hours de pe Wall Street. Joi, cotaţia a urcat cu 0,16%, în contextul în care dinamica din ultima lună constă într-o apreciere de 46,5%.

    „Conversaţiile noastre cu clienţii şi partenerii ne întăresc convingerea că există o nevoie din ce în ce mai mare pentru inteligenţă artificială şi automatizare (…) Pe măsură ce ne uităm la restul anului, vom continua să ne concentrăm pe inovaţia produselor, pe orientarea către client şi pe creşterea eficienţei operaţionale în întreaga afacere”, spune Daniel Dines, care a revenit recent în funcţia de CEO.

    În ceea ce priveşte T3/2024, UiPath se aşteaptă la venituri de 345-350 de milioane de dolari şi un ARR de circa 1,6 miliarde de dolari. În plus, societatea a anunţat o majorare cu 500 de milioane de dolari a programului de răscumpărare de acţiuni.

    Din comunicatul privind rezultatele semestriale mai reiese că Ashim Gupta, actualul director financiar (CFO), va prelua inclusiv funcţia de director operaţional (COO) în cadrul UiPath.

    Compania este evaluată la 7,3 miliarde de dolari, după ce acţiunile au scăzut cu 46,5% în 2024, la 12,74 dolari pe titlu.

     

  • Cel mai mare sindicat german, deschis ideii săptămânii de lucru de patru zile pe fondul conflictului cu VW

    Cel mai mare sindicat german, IG Metall, a anunţat că este dispus să ia în considerare o săptămână de lucru mai scurtă pentru angajaţii Volkswagen, oferind o concesie potenţial crucială în condiţiile în care constructorul auto ia în calcul închideri de fabrici fără precedent, relatează Bloomberg.

     

  • Afacerile din comerţ, principalul indicator pentru consumul privat, au crescut în iulie cu 8,1% an/an, susţinute în principal de vânzările de produsele nealimentare, plus 14,5%. La 7 luni, majorarea a fost tot de 8,1%

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a marcat în primele şapte luni ale anului o creştere de 8,1% ca serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 13,2%, la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 4,6%, şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 4,1%, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În luna iulie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut, pe ansamblu, tot cu 8,1%, serie brută, comparativ cu luna iulie 2023, ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 14,5%, la vânzările de produse alimentare cu 4,8%, în timp ce la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate creşterea a fost de doar 0,6%.

    Raportat la luna iunie 2024, în iulie volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut cu 4,6%, serie brută, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (plus 6,4%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 3,9%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 2,0%).

    (Sursa:INS)

     

  • NN Pensii, cel mai mare investitor de la Bursa de Valori Bucureşti, şi-a redus la jumătate expunerea la Fondul Proprietatea

    Fondul Proprietatea (FP) a anunţat miercuri la Bursa de Valori Bucureşti că Fondul de Pensii Facultative NN Activ, Fondul de Pensii Facultative NN Optim şi Fondul de Pensii Administrat Privat NN şi-au redus deţinerile de la 9,82% la 4,98% din totalul drepturilor de vot.

    Cele trei fonduri NN, deţineau la 30 august, în considerarea unei acţiuni concertate, un număr de 172,7 milioane de drepturi de vot, o investiţie care se ridică la puţin peste 100 mil. lei, conform calculelor realizate de ZF.

    ZF a scris la începutul acestei luni că opt din 10 acţiuni Fondul Proprietatea tranzacţionate în iunie au fost vândute de fondurile de pensii Pilon II, care au ajuns la o deţinere de 14%, faţă de 17% în urmă cu o lună.

    NN Pensii a fost probabil cel mai mare vânzător în iunie, iar la cumpărare a fost retailul, care a urcat de la 24% la 25% din drepturile de vot. Vânzări au realizat şi Aripi, BCR Pensii şi Metropolitan.

    Tot miercuri, Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat documentul de ofertă publică de răscumpărare de acţiuni emise de societate, sub formă de acţiuni şi certificate globale de depozit (GDR-uri).

    Intermediată de Swiss Capital, operaţiunea se va derula între 11 şi 25 septembrie. 269 de milioane de acţiuni vor face obiectul ofertei, la o valoare nominală de 0,52 lei pe titlu şi un preţ de cumpărare de 0,6622 lei pe unitate, respectivul echivalentul în dolari americani a sumei de 33,11 lei pe GDR.

    Fondul Proprietatea are 2,1 mld. lei capitalizare, iar de la începutul anului acţiunile FP înregistrează o scădere de 26%, pe fondul unor tranzacţii de 475,1 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Încrederea investitorilor scade în cea de-a doua mare economie a lumii: Băncile de investiţii îşi reduc previziunile de creştere pentru China, considerând că Beijingul riscă să nu îşi atingă ţinta oficială de 5%

    Băncile de investiţii îşi reduc previziunile de creştere pentru China, considerând că Beijingul riscă să nu îşi atingă ţinta oficială de aproximativ 5%, pe măsură ce încrederea scade în cea de-a doua mare economie a lumii, scrie FT. 

    Bank of America şi-a redus miercuri prognoza de la 5% la 4,8%, iar banca canadiană de investiţii TD Securities a redus-o de la 5,1% la 4,7%. Mişcările au urmat unei reduceri UBS săptămâna trecută şi unei serii de reduceri similare pe parcursul verii.

    Economiştii de la Citi au avertizat săptămâna aceasta că ţinta oficială de creştere a Beijingului – care este cea mai scăzută din ultimele decenii, de „aproximativ 5%” – „ar putea fi în pericol”, adăugându-se preocupărilor crescânde cu privire la traiectoria economiei Chinei, în timp ce factorii de decizie politică se confruntă cu o încetinire prelungită a sectorului imobiliar şi cu încrederea scăzută a consumatorilor şi investitorilor.

    Prognoza mediană pentru creşterea anuală a produsului intern brut a zeci de economişti intervievaţi de Bloomberg a scăzut la 4,8 %, faţă de 4,9 % la jumătatea lunii august. Anul trecut, China a înregistrat o creştere de 5,2 %, în conformitate cu previziunile.

    Analiştii Bank of America au declarat că motorul de creştere al Chinei a fost „sputtering” în al doilea şi al treilea trimestru, adăugând că economia „continuă să se lupte cu o problemă de încredere”.

    Timp de decenii, creşterea PIB-ului Chinei a atins cu uşurinţă ţinta guvernului, care este anunţată la începutul fiecărui an în cadrul unei reuniuni a parlamentului. Dar, în urma pandemiei Covid, cifra a atras o examinare atentă.

    „Cred că [motivul] pentru care a dobândit acum o importanţă sporită este [că] există în mod evident riscuri de scădere a creşterii”, a declarat Frederic Neumann, economist şef pentru Asia la HSBC, care se aşteaptă la o creştere de 4,9 %. „Prin prezentarea obiectivului de creştere, ancorezi aşteptările pe piaţă”.

    Acesta a adăugat că există „puţine îndoieli” că factorii de decizie chinezi ar putea conduce creşterea spre 5 %, având în vedere „controlul puternic asupra economiei”.

    Creşterea mai slabă decât se aştepta în al doilea trimestru, de 4,7 % în iulie, a declanşat o serie de reduceri ale previziunilor. Goldman Sachs, Citi şi Barclays şi-au redus în iulie ţintele de creştere pentru întregul an la 4,9, 4,8 şi, respectiv, 4,8 %, faţă de 5 %. JPMorgan se aşteaptă la o creştere de 4,6 %.

     

  • Cel mai mare producător auto de pe continent se află în faţa unei decizii istorice: Prima închidere de fabrici din Germania în 87 de ani de activitate a celebrului producător de maşini ameninţă viitorul industriei auto europene

    Volkswagen AG ia în considerare închiderea unor fabrici din Germania pentru prima dată în cei 87 de ani de existenţă, sfidând tradiţia şi riscând un conflict cu sindicatele. Această decizie reflectă problemele profunde ale industriei auto europene, scrie Bloomberg.

    După ani de zile în care a ignorat supraproducţia şi scăderea competitivităţii, măsurile luate de gigantul auto german ar putea declanşa o reajustare semnificativă în industrie. Cauzele sunt evidente: Europa se luptă să ţină pasul cu rivalii chinezi şi cu Tesla Inc. în producţia de maşini electrice.

    „Contextul economic a devenit şi mai dificil, noi competitori începând să intre agresiv pe piaţa europeană”, a declarat Oliver Blume, directorul general al VW. „Germania, ca locaţie de afaceri, rămâne în urma altor ţări în ceea ce priveşte competitivitatea”.

    Un posibil conflict de muncă ar reprezenta un test important pentru Blume, care este şi directorul mărcii de maşini sport Porsche. În trecut, conflictele sindicale au dus la demiterea mai multor directori VW.

    Creşterea profitabilităţii mărcii VW devine tot mai dificilă din cauza costurilor ridicate legate de logistică, energie şi forţa de muncă. Marja de profit a scăzut la 2,3% în prima jumătate a anului, comparativ cu 3,8% anul trecut. În acelaşi timp, VW pierde teren pe cea mai mare piaţă a sa, China, unde modelele sale electrice sunt depăşite de cele ale concurenţei, în timp ce vehiculele electrice chinezeşti mai ieftine câştigă teren în Europa.

    Acest conflict iminent la una dintre cele mai mari companii germane ameninţă consensul postbelic conform căruia angajaţii au o influenţă semnificativă în cadrul unei firme. Acordurile de co-determinare de lungă durată sunt sub presiune, în timp ce noi competitori atacă baza industrială a Germaniei şi partidele populiste câştigă teren.

    Rezultatele alegerilor din două landuri din estul Germaniei, de duminică, au reprezentat o înfrângere pentru social-democraţii cancelarului Olaf Scholz şi pentru partenerii săi de coaliţie. Partidul Alternativa pentru Germania s-a clasat pe locul al doilea în Saxonia, unde VW are o fabrică de maşini electrice la Zwickau, şi a câştigat în Turingia, fiind primul succes al unui partid de extremă dreapta într-o alegere de stat germană de la Al Doilea Război Mondial.

    „Sunt profund îngrijorat că managementul VW nu exclude închiderea fabricilor şi concedierile obligatorii”, a declarat Bernd Westphal, purtătorul de cuvânt al SPD pentru politica economică. „Grupul parlamentar SPD susţine ferm angajaţii şi aşteaptă discuţii constructive cu comitetele de întreprindere şi sindicatele.