BusinessMagazin

Tag: credite

  • Tipul de credit care anul trecut aproape că a disparut şi creditul care a explodat

    Pentru KIWI Finance, anul 2021 este cel mai bun din istoria de 18 ani a companiei. Pandemia a acţionat ca un vector de creştere a intermedierii financiare, dar şi a creditării ipotecare, iar achiziţia Kiwi Finance de către grupul OLX marchează un nou ciclu de dezvoltare în industria de real estate rezidenţial în România, potrivit Ancăi Bidian, CEO al brokerului de credite.

    Cererea solvabilă de creditare a înregistrat o creştere constantă în ultimii şapte ani, iar anul acesta avem un maximum în cererea de credite ipotecare. Motivele principale care alimentează această creştere sunt dobânzile mici, indicele de accesibilitate (preţ metru pătrat/venit mediu), un maxim de unităţi locative finalizate anul acesta şi necesarul în continuare foarte mare de locuinţe.

    Creditele de nevoi personale au fost cele care au frânat anul trecut, pentru că aproape a dispărut cererea în lockdown”, descrie Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, situaţia creditării în prezent. Ea a mai explicat că în cea de-a doua jumătate a anului trecut, creditele de nevoi personale şi-au reluat timid creşterea, iar anul acesta aproape că vor recupera nivelul din anul 2019. Pe de altă parte, creditul ipotecar mediu a crescut cu 10% faţă de 2020.

    „Creşterea creditelor ipotecare provine din diferenţa de curs, dat fiind că piaţa imobiliară este în continuare «euroizată», există câteva proiecte premium semnificative finalizate în Bucureşti şi Cluj şi o creştere organică de 4,2% a preţului, potrivit Eurostat. Ponderea creditelor din Bucureşti a scăzut în 2021 la 35% din total, faţă de 40% în 2020, în timp ce Timişoara şi-a păstrat locul secund cu o pondere de 27%”, explică Anca Bidian. Când vine vorba despre amânarea plăţilor la rate, în anul 2020, Kiwi Finance a recomandat clienţilor să nu apeleze la această măsură decât dacă într-adevăr au avut situaţii excepţionale induse de pandemie cu scăderi substanţiale de venituri. „Au fost puţini clienţi în portofoliu care au solicitat amânarea ratelor; din datele noastre rezultă că au fost mai puţin de 10% din total şi aceştia au reluat plăţile în totalitate la expirarea moratoriului. În anul 2021 nu au fost aproape deloc probleme în plata ratelor şi chiar vedem că pe sistem indicele de credite neperformante este la minimul ultimului deceniu. Mai mult decât atât, vedem că economiile populaţiei au crescut în pandemie în principal pentru că au dispărut din bugete multe categorii de cheltuieli şi mulţi clienţi au optat să facă rambursări parţiale anticipate pentru reducerea ratelor sau a sumei creditului”, susţine CEO-ul Kiwi Finance.

    Anca Bidian mai spune că anul 2020 a fost unul foarte solicitant, ciudat şi alert, iar fiecare zi a fost asemenea unui experiment. „Am avut tot timpul în minte că lumea nu se opreşte în loc şi am adaptat rapid toate procesele, modul de lucru şi de viaţă. În plină pandemie am trecut printr-un due diligence cu multe premiere şi pentru noi şi pentru bidderi, pentru că nimeni nu mai făcuse asta exclusiv online. Am terminat prima fază a proiectului nostru digital şi am lansat prima platformă de brokeraj cu propriul motor de eligibilitate din Europa Centrală şi de Est. La finalul anului, am încheiat cu succes tranzacţia cu OLX Group şi am închis anul cu cele mai bune rezultate din istoria KIWI.”

    Din perspectiva achiziţiei Kiwi Finance de către grupul OLX, Anca Bidian susţine că a fost o asociere care a venit aproape firesc. „Casa şi banii în acelaşi loc” este un concept validat în economiile mature, aşa că această asociere a venit aproape firesc. Un mare jucător în piaţa de real estate alături de cel mai relevant broker de credite aduc o noutate şi, în acelaşi timp, marchează un nou ciclu de dezvoltare în industria de real estate rezidenţial din România. KIWI funcţionează foarte bine în acest ecosistem, tocmai pentru că este o asociere naturală. În 2022 ne propunem acelaşi obiectiv pe care îl avem în fiecare an, să creştem mai mult decât piaţa şi astfel să câştigăm constant cota de piaţă, atât în industria bancară, cât şi în cea a brokerilor de credit. În acelaşi timp vrem să fim mai aproape atât de clienţi, cât şi de piaţa imobiliară, prin parteneriatele cu Storia.ro şi OLX”, a mai explicat Anca Bidian.

    Potrivit analizelor Kiwi Finance, piaţa imobiliară îşi va reduce ritmul de creştere pe locuinţe noi şi va intra pe un platou temporar de unităţi finalizate. Această situaţie este conjuncturală şi este dată în principal de proiectele amânate din 2020, de disfuncţionalităţile din laturile de aprovizionare şi de presiunea preţurilor materialelor de construcţii. „Banii vor fi în continuare ieftini, ceea ce va alimenta cererea, însă cu foarte mare presiune pe ofertă, pentru că nu se va cumpăra «la orice preţ». Din acest punct de vedere, cred că provocarea anului 2022 va fi pe ofertă, pentru a rămâne în zona de accesibilitate a cererii”, a mai adăugat CEO-ul companiei. În 2021, numărul tranzacţiilor prin credit ipotecar a crescut faţă de plata cash, iar compania are o segmentare relativ clară a profilului de client, susţine Anca Bidian. „În general, persoanele care nu se califică la un credit aleg plata cash, dacă au şi banii, bineînţeles. Segmentul de clienţi creditabili şi cu o educaţie financiară apelează aproape fără excepţie la un credit ipotecar, chiar dacă au sumele necesare pe cont sau cu atât mai mult cu cât au banii pe cont”, spune CEO-ul.

    Maturizarea economiei, cultura financiară şi generaţiile noi intrate în piaţa muncii cresc gradul de intermediere financiară, care este principalul vector de creştere. „Un alt trend măsurat este proporţia de credite ipotecare acordate cu ajutorul brokerilor de credite, care a ajuns la aproape 34% din totalul de credite standard în 2021, adică 1 din 3 clienţi apelează la un broker de credit. Pandemia a fost un accelerator pe acest parcurs şi cu siguranţă acest trend va continua în acelaşi ritm şi în anii următori – din estimările noastre, brokerii vor intermedia 50% din totalul de credite ipotecare în aproximativ 4-5 ani”, a mai adăugat Anca Bidian. Astfel, anul 2021 este cel mai bun an din istoria de 18 ani a companiei, iar estimările pentru finalul anului sunt de un volum de credite intermediate de 1,5 miliarde de lei şi o creştere a numărului de clienţi între 30% şi 35% faţă de 2020. „Volumul creditelor ipotecare a crescut mai mult decât piaţa imobiliară, ceea ce înseamnă că a crescut numărul tranzacţiilor imobiliare finalizate prin credit. Cred că anul acesta va fi anul în care proporţia credit versus plata integrală va balansa în favoarea creditului ipotecar, ceea ce arată categoric un nivel de maturitate al pieţei”, susţine Anca Bidian. Din perspectiva portofoliului companiei, creditele ipotecare reprezintă 87% din totalul volumelor de credite intermediate, iar restul de 13% sunt credite de nevoi personale. Din totalul creditelor ipotecare, aproximativ 10% sunt credite de construcţii, aflate pe o cerere crescătoare în ultimii ani. De asemenea, circa 99% din creditele ipotecare au fost acordate în lei, iar 1% în euro. „În primele şapte luni ale anului, KIWI Finance a intermediat credite în valoare de aproape 900 de milioane de lei, în creştere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creditele intermediate în perioada ianuarie-iulie 2021 reprezintă 75% din întreaga activitate de intermediere pe tot parcursul anului 2020”, a mai adăugat Anca Bidian.

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut marţi, 07 septembrie 2021, la 1,61% după 11 şedinţe de stagnare la pragul psihologic de 1,60%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,60% pe an, valoare la care urcase în 23 august.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a urcat ieri la un nou maxim istoric, după recordurile de săptămâna trecută.

    Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9475 lei/euro, în creştere cu 0,12% faţă de cursul de la finalul săptămânii trecute.

     

     

  • ING România a încheiat primul semestru cu venituri totale de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 6%, şi un profit brut de 441 milioane lei, în urcare cu 19%. Mihaela Bîtu, CEO: Observăm o încredere sporită a tuturor categoriilor de clienţi în revenirea economică, mulţi dintre aceştia reluându-şi planurile amânate din cauza pandemiei

    ING România a încheiat primul semestru cu venituri totale de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 6% faţă de perioada similară din 2020, şi un profit brut de 441 milioane lei, în urcare cu 19%.

    În acelaşi timp, portofoliul de credite s-a majorat cu 9%, la 30,4 miliarde lei, iar soldul depozitelor cu 13%, la 46 miliarde lei, potrivit unui comunicat al băncii.

    “Am început anul într-o notă pozitivă, care a marcat tot parcursul primului semestru. Observăm o încredere sporită a tuturor categoriilor de clienţi în revenirea economică, mulţi dintre aceştia reluându-şi planurile amânate din cauza pandemiei. În acest context pozitiv, portofoliul nostru de credite acordate precum şi cifra de afaceri au crescut, în vreme ce costurile cu provizioanele au scăzut semnificativ, ceea ce a condus la creşterea profitului cu aproape 20 de procente. De remarcat interesul susţinut al clienţilor pentru programul IMM Invest, valoarea creditelor aprobate în acest an ajungând în doar două luni şi jumătate  la nivelul întregului an 2020”, a declarat Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România.

    Producţia de credite ipotecare noi a crescut cu 21% în primul semestru al anului, iar cererile pentru Noua Casă au crscut cu aproape 50%.

    Pe segmentul de credite din programul IMM Invest, banca a primit până în luna iunie peste 4.000 de cereri, comparativ cu cele 7.500 înregistrate pe tot parcursul anului 2020. Valoarea creditelor aprobate în cele două luni şi jumătate de funcţionare a programului în acest an este similară celei înregistrare la nivelul întregului an 2020. În consecinţă, ING Bank a solicitat suplimentarea plafonului alocat pentru a continua să ofere şi această opţiune de finanţare până la sfârşitul anului.

    Plăţile contactless au rămas şi ele pe un trend ascendent, iar numărul de tranzacţii cu cardul a crescut cu 20% faţă de primul semestru din 2020, în timp ce valoarea plăţilor în comerţul online a crescut cu 25%. ING a introdus de curând posibilitatea de a copia detaliile cardurilor direct din aplicaţia mobilă în paginile de autorizare plăţi ale comercianţilor, pentru o experienţă de shopping mai plăcută şi mai rapidă.

  • ROBOR la trei luni a rămas la 1,60% pe an, iar cursul de schimb a mai făcut un pas în spate, la 4,9286 lei/euro

    Cursul de schimb leu/euro a continuat să scadă ieri, după ajustarea de luni, coborând sub recordul istoric stabilit la sfârşitul săptămânii trecute, de 4,9338 lei/euro.

    BNR a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,9286 lei/euro, cu 0,10% sub nivelul de luni.

    De la începutul anului, moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,3%. La rândul lui, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat ieri la 1,60% pe an, după ce a încheiat săptămâna trecută la 1,57% pe an.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an. ROBOR la trei luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. 

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019. Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

     

  • Euro închide săptămâna la maxim istoric

    BNR a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,9338 lei/euro, nivel maxim istoric, şi de 4,2258 lei/dolar.

    Cursul leu/euro a început săptămâna peste 4,91 lei/euro, nivel apropiat de cel de la sfârşitul săptămânii trecute.
     
    De la începutul anului, moneda naţională s-a depreciat cu 1,3%, în condiţiile în care în primele zile din ianuarie cursul era de 4,86 lei.
     
    La rândul lui, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a urcat vineri la 1,57%, faţă de nivelul de 1,53% pe an luni.

    Indicele IRCC, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele consumatorilor, folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi acordate începând din primăvara anului 2019, a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Potrivit ultimelor estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză, cursul mediu de schimb pentru 2021 este de 4,92 lei/euro şi de 4,98 lei/euro în 2022, urmând să depăşească 5 lei în 2023.

     

  • Raiffeisen Bank: Am înregistrat în prima parte a anului o creştere foarte bună a portofoliului de credite. În S1/2021 profitul a fost de 397 mil. lei, plus 42%

    Raiffeisen Bank, subsidiara de pe piaţa locală a grupului austriac cu acelaşi nume, a încheiat primul semestru (S1) din 2021 cu un profit net de 397 mil. lei, în creştere cu 42% faţă de S1 / 2020.

    Performanţă financiară a fost susţinută în principal de nivel considerabil mai mic al costului riscului – pe fondul disciplina de rambursare a creditelor, susţinută de măsuri de sprijinire a clienţilor, dar şi de îmbunătăţirea evoluţiilor macroeconomice şi creşterea cererii de credite, explică banca. „Suntem multumiţi de rezultate noastre din prima jumătate a anului 2021, în care sunt îngrijoraţi să susţinem clienţii şi revenirea economiei româneşti. Am reuşit menţinerea profilului de risc la băncii la niveluri sănătoase. Am crescut pe toate segmentele de clienţi, cu un vârf de 21% creştere pentru IMM-uri “, spune Steven van Groningen, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank.

    Creditele nete au crescut cu 11% faţă de S1 / 2020, la 30,2 mld. lei.

    La 30 iunie 2021, activele totale erau de 54,5 mld. lei, în creştere cu 18%, an la, iar veniturile Raiffeisen au crescut uşor cu 2% faţă de S1 / 2020.

     

  • Veşti proaste pentru cei cu credite în lei. Ciprian Dascălu: Banca urmăreşte creşterea dobânzilor pe termen scurt

    Dobânzile la lei vor creşte pe în perioada următoare, majorarea fiind rezultatul efortului BNR de a reduce surplusul de lichiditate al băncilor din ţară. Această majorare a dobânzilor nu se va manifesta pe termen lung, ci până când inflaţia va putea fi controlată mai uşor de Banca Centrală.

    „Banca centrală a început operaţiuni de stabilizare a surplusului de lichiditate, prin care se urmăreşte ajustarea în sus a ratelor de dobândă pe termen scurt în proximitatea dobânzii de politică monetară. Practic putem să spunem că ciclul de întărire a început la început, dar cu menţiunea că această politică a băncii centrale din România de controlare a condiţiilor monetare prin managemenul lichidităţii oferă flexibilitatea în cazul în care şocul inflaţionist curent se va dovedi a fi tranzitoriu”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, la ZF Live.

  • Băncile din România au acordat populaţiei şi companiilor credite noi în valoare de 388 mld. lei în ultimii cinci ani. Populaţia a accesat 44,45% din volumul creditelor noi în perioada 2016-2020, în timp ce companiile au contractat împrumuturi în proporţie de 55,55%

    Băncile din România au acordat credite noi populaţiei şi companiilor în valoare de 388 mld. lei în perioada 2016-2020, cu 37,5% mai mult faţă de soldul creditului neguvernamental de la sfârşitul anului trecut, care sa cirfat la 282 mld. lei, potrivit unei analize realizate în cadrul campaniilor #Dreptullabanking.

    Astfel, în cinci ani, portofoliul de credite noi a depăşit soldul creditului neguvernamental cu peste o treime.

    În ultimii cinci ani, cererea de credit a companiilor a impulsionat activitate de creditare la nivelul sistemului bancar românesc. Populaţia a accesat 44,45% din volumul creditelor noi în cei cinci ani, în timp ce companiile au contractat împrumuturi în proporţie de 55,55%.

    Trendul de creştere mai alertă la creditării corporate este estimate să se menţină. Reînnoirea parţială a portofoliului de credite se explică prin scadenţa scurtă a împărţirii contractelor de companii, într-o pondere importantă. Soldul creditului neguvernamental se calculează ca diferenţă dintre totalul creditelor noi acordate populaţiei şi companiilor şi rambursărilor parţiale şi totale, precum şi vânzările de credite.

    În acelaşi timp, se observă că există un interes mai mare pentru creditele noi acordate în moneda naţională. În perioada 2016-2020, peste 80% din împrumuturi au fost contractate în lei, în timp ce 17,1% au fost acordate în euro şi 2,5% au fost în dolari.

    Populaţia a accesat credite aproape numai în lei, circa 98%, ceea ce a condus la eliminarea riscului valutar. Creditele noi acordate în euro au fost accesate preponderant de companii în proporţie de 95,24% şi numai 4,76% de către populaţie, în timp ce creditele noi în dolari au fost contractate aproape în totalitate de companii.

    Băncile au sprijinit debitorii care au întâmpinat difficultăţile financiare din cauza pandemiei prin suspendarea obligaţiilor la plată. Ponderea creditelor care au beneficiat de efectele moratoriilor pulbice şi private, până la finele lunii martie 2021 a fost de 12,7% din totalul creditelor, potrivit informaţiilor publicate de raportul BNR asupra stabilităţii financiare.

    În România, raportul credite / depozite pentru populaţie şi societăţi nefinanciare este de 66,38% în luna martie 2021, în timp ce media UE este de 111%, ceea ce arată un potenţial mare pe care îl are pe băncile din România de a creşte activitatea de creditare.

  • Ungaria, sub asediu. Ungurii se tem de un „atac financiar“

    Băncile centrale din Europa de Est, şi de oriunde, nu se mai tem aşa tare de creditele neperformante, toxina care a otrăvit până la colaps sistemul financiar american şi a paralizat până la urmă întreaga industrie bancară mondială în criza anterioară. Însă văd pericole în alte părţi. În Ungaria, guvernatorul a atenţionat că dacă guvernul nu ţine cheltuielile în frâu poate atrage „un atac financiar puternic“ asupra ţării. În Polonia, autoritatea de supraveghere financiară a dat vina pe aprecierea francului elveţian pentru problemele băncilor locale cu creditele în valută, descrise ca reprezentând riscuri majore pentru sistem.

    În filmul legendar „The Big Short“, excentricul medic şi manager de fonduri de hedging Michael Burry este unul dintre primii investitori care întrevăd apocalipsa ce avea să se abată asupra băncilor americane din cauza colapsului pieţei creditelor ipotecare, scrie Edina Schweizer, specialist bancar regional, într-o analiză publicată de Budapest Business Journal.

    El îşi dă seama că ponderea creditelor neperformante (NPL) va creşte ameţitor în 2007 şi cu această convingere în gând îşi constituie poziţii  short, pariind împotriva instrumentelor financiare garantate prin ipoteci. Puţini înţeleg ce se întâmplă şi foarte puţini îi împărtăşesc opinia. Când în cele din urmă piaţa se prăbuşeşte, Burry obţine un profit de aproape 490%, îşi închide fondul de investiţii şi pleacă de la birou în vechile lui bermude ponosite. Atunci, semnele că NPL-urile vor ajunge la niveluri copleşitoare erau evidente, cel puţin pentru Burry şi câţiva alţii. Dar pentru  cine  contează, nu. Banca Centrală Europeană a considerat chiar că este cazul să aplice o majorare de dobândă, semn că a fost prinsă pe picior foarte greşit de criză.

    Acum, după criza provocată de COVID-19, băncile au în faţă din nou perspectiva creşterii NPL-urilor în portofoliile lor. Au învăţat ele ceva din criza trecută? Sunt mai bine pregătite? Sunt mai mari pericolele? Actuala criză este diferită de cea din 2008 în primul rând pentru că a lovit diferit diversele sectoare ale economiei.

    Au încasat şocuri puternice turismul, industria restaurantelor, hotelurilor şi modei. Activitatea în transport şi în comerţul electronic a explodat. Doar creditorii din primele sectoare produc probleme băncilor deocamdată. Guvernele ajută cu subvenţii, măsuri fiscale şi moratorii la plată piaţa muncii, companiile şi debitorii. Nivelul intervenţiilor statului este fără precedent. Aceste măsuri întârzie efectele negative asupra băncilor şi dau timp acestora şi instituţiilor de supraveghere să identifice vulnerabilităţile. Există însă şi incertitudini, create de penurii şi de evenimentele perturbatoare neprevăzute.

    De asemenea, nimeni nu ştie cât va dura pandemia şi cât de periculoase sunt noile tulpini de coronavirus care provoacă COVID. Focare noi de boală apar în diferite zone ale lumii. Franţa face vac­cinarea obligatorie. Compor­ta­mentul şi preferinţele con­sumatorilor se pot schimba. Guvernele nu pot finanţa la infinit salariile din companiile private. 

    Băncile europene au plasat sub moratorii credite echivalente cu 871 de miliarde de euro în 2020. Suma reprezintă 6% din creditele totale ale băncilor europene. Ungaria avea la sfârşitul anului trecut 39% din împrumuturile comerciale şi 54% din cele de retail sub moratorii, niveluri „uimitoare“. Banca naţională a Ungariei estimează că 15-20% din totalul creditelor de la bănci au riscuri ridicate. Moratoriul actual întârzie declararea acestora ca neperformante. După retragerea moratoriului, programată pentru august, băncile se pot trezi în dificultate. De asemenea, se vor trezi şi firmele zombie, iar debitorii pot deveni obişnuiţi cu condiţiile favorabile lor, prinzând gustul refuzului de a-şi plăti datoriile.

    Ponderea NPL-urilor din Ungaria era de 1,8% la sfârşitul anului trecut, nivel scăzut record. Un oficial al băncii centrale maghiare estima în aprilie că ponderea nu va trece de 10% în iunie, termenul iniţial de retragere a moratoriului. De aici se poate trage concluzia că băncile pot absorbi cel puţin o parte din pierderile cauzate de NPL-uri în 2021.

    Însă guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy a spus recent că mixul  format din deficitul bugetar mare, inflaţie ridicată pe o perioadă prelungită, dobânzile reale profund negative şi extinderea moratoriului poate declanşa „un atac financiar puternic“ contra Ungariei.

    În România, testele de stres efectuate de BNR au găsit că rata creditelor neperformante va atinge 9,2% în decembrie 2021 şi 9,9% în 2022. În aprilie, rata NPL-urilor era de 3,94%, peste nivelul de la final de 2020, de 3,83%

    . Bulgaria are o rată a NPL peste media UE, remarcă agenţia Scope Ratings. Despre sistemul bancar polonez, agenţia de rating Fitch scrie că acesta este bine capitalizat, cu active de o calitate sănătoasă, la finalul anului trecut rata creditelor cu probleme fiind de 6,9%, şi profitabil.

    Banca centrală a avertizat însă că incertitudinile asociate cu portofoliile de credite în valută pentru ipoteci sunt foarte ridicate, iar materializarea anumitor scenarii ar putea avea ca rezultat pierderi semnificative pentru băncile expuse, punând în pericol întregul sistem financiar. Mii de polonezi au luat credite în franci elveţieni în urmă cu un deceniu pentru a profita de dobânzile reduse, dar s-au lovit de costuri mai mari când valoarea francului a explodat. Mulţi clienţi ai băncilor au acuzat clauze abuzive şi au atacat băncile în instanţă. Părţile au fost lăsate în ceaţă în mai când Curtea Supremă a amânat un ghid pentru instanţele inferioare referitor la cum să trateze astfel de cazuri. Curtea a cerut instituţiilor statului să înainteze opinii. „Riscul jurudic al portofoliilor de credite în valută a crescut şi a devenit recent principala ameninţare pentru stabilitatea sistemului financiar intern“, a scis ca răspuns guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski, un aliat al guvernului aflat în campanie electorală.

     

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut miercuri, 07 iulie 2021, la 1,49% după doar două şase de stagnare la pragul de 1,53%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,50% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până astăzi, 07 iulie 2021, când a scăzut la 1,49%.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR privind indicele IRCC care a scăzut şi egalat dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Indicele IRCC, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele consumatorilor, fo­losit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi acor­date începând din primăvara anului 2019, a scăzut aproape la ju­mătate faţă de prima valoare cal­culată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Astfel, indicele care va fi folosit în procesul de creditare în T3/2021 (iulie, august şi septembrie) a fost calculat la 1,25% pe baza datelor din T1/2021.

    Valoarea anterioară a IRCC, care a fost folosită pentru creditele noi din T2/2021 a fost de 1,67%. Iar IRCC folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi din T1/2021, a fost de 1,88%, fiind calculat cu un decalaj, pe baza datelor din T3/2020, valorile IRCC fiind atunci peste ROBOR la 3 luni.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.