BusinessMagazin

Tag: creditare

  • Care e noul nivel de echilibru pentru cursul valutar

    Prognoza ING Bank vorbeşte de un curs de 4,40 lei/euro la finele T1, 4,45 la finele T2 şi 4,35 la sfârşitul anului, ca efect al percepţiei bune a investitorilor faţă de România şi al semnelor de stabilitate politică după conflictele din USL de la finele anului trecut.

    După ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că o variaţie de 5% faţă de nivelurile curente este normală pentru leu, viceguvernatorul Cristian Popa a spus că deciziile recente de politică monetară (tăierea dobânzii de politică monetară la 3,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii la 12% pentru lei şi 18% pentru valută) au fost favorizate de faptul că leul se află la niveluri ce pot fi etichetate drept de echilibru, ceea ce îi face pe analiştii ING să conchidă că intervalul preferat de BNR la ora actuală ar fi de 4,40-4,60 lei/euro.

    În ceea ce îi priveşte pe analiştii BCR, aceştia nu exclud încă o reducere a dobânzii de politică monetară la 3,5% în februarie şi o nouă reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei până la 8% în cursul anului, pe fondul scăderii inflaţiei şi al perspectivei încă slabe a creditării şi a creşterii economice.

    În privinţa leului, ei amintesc că disputele politice din decembrie 2013 au afectat leul, care a ajuns atunci la minimul ultimelor două luni: “Atmosfera s-a liniştit de atunci, însă leul a rămas vulnerabil la începutul lui ianuarie, când banca centrală a continuat relaxarea monetară. Nu sunt excluse şi alte puseuri de voltilitate pe parcursul anului, în condiţiile unui curs valutar care va oscila în jur de 4,5 lei/euro”.

  • Ce se mai întâmplă cu băncile greceşti

    El a estimat, potrivit presei elene, că ponderea creditelor neperformante (peste 30%, respectiv aproape 44% la creditele de consum) este una dintre cauzele restrângerii creditării, astfel încât nu este de aşteptat pe termen scurt o relansare a finanţărilor bancare.

    Propovoulos a insistat însă că, după ce băncile au pierdut economii de cca 90 mld. euro între 2009 şi 2012 şi după un proces de recapitalizare la o scară incomparabilă cu niciun alt sector economic, sistemul bancar elen beneficiază în sfârşit de “o bază solidă”.

    Băncile elene au primit până acum 50 mld. euro fonduri de recapitalizare de la stat, iar Provopoulos a admis, într-o audiere în faţa unei comisii parlamentare, că anumite bănci ar putea avea nevoie de capital suplimentar, după ce rezultatele testului de soliditate financiară comandat de stat şi derulat de compania americană BlackRock Solutions vor fi publicate.

    Guvernatorul a adăugat însă că nu sunt motive de nelinişte, din moment ce Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are o rezervă de capital de 8,7 mld. euro capabilă să acopere orice necesităţi suplimentare de capital.

  • INTERVIU: Isărescu – Decizii politice care să cauzeze mişcări bruşte şi masive de capital, cel mai mare pericol. Ce spune şeful BNR despre o posibilă candidatură la Preşedinţie

     Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, condiţiile relaxării monetare mai accentuate de săptămâna trecută, care nu putea fi demarată în perioada în care inflaţia era ridicată.

    El a arătat că în 2014 şi-ar plasa eventuale resurse financiare în agricultură şi alte sectoare productive, aşa cum a făcut şi până în prezent.

    În acelaşi timp, şeful băncii centrale vede o schimbare în arhitectura sistemului bancar european, unde lichiditatea va fi asigurată de clienţii cu depozite în nivelul garantat, de 100.000 de euro, în timp ce deponenţii cu sume mai mari vor alege să-şi diversifice plasamentele şi să-şi asume responsabilităţi, ceea ce va determina dezvoltarea pieţei de capital.

    Isărescu a mai detaliat şi de ce nu candidează pentru funcţia de preşedinte al României, argumentând că o carieră politică nu poate debuta peste o anumită vârstă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 40 mil. euro pentru creditarea IMM-urilor

    Până când va fi disponibil noul produs de creditare, poate fi accesat actualul instrument financiar în derulare sub umbrela JEREMIE, activ din aprilie 2011, prin intermediul căruia au fost acordate peste 1.500 de credite, în valoare totală de peste 110 milioane de euro.

    “Continuarea colaborării cu FEI va susţine acordarea de împrumuturi în condiţii preferenţiale către IMM-uri, permiţându-ne să creştem capacitatea de creditare. Raiffeisen Bank va continua şi în 2014 strategia de creştere a volumului de business pe acest segment, acordul menţionat fiind un pas important în acest sens”, spune Monica Udrescu, director executiv pe segmentul IMM în cadrul Raiffeisen Bank.

    FEI, instituţie deţinută în majoritate de Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană, susţine IMM-urile europene, sprijinind accesul acestora la finanţare. Fondul dezvoltă instrumente de capital de risc, de garantare şi microfinanţare specifice acestui segment de piaţă.

    JEREMIE (“Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”) este o iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, care are ca obiectiv îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ – Programul PRIMA CASĂ a ajutat şi în 2013 dezvoltatorii de locuinţe: “Continuarea sa în 2014 este vitală”

    “Nu mai putem vorbi de criză, ci de o reaşezare a pieţei – dezvoltările imobiliare s-au reluat, în privinţa creditării, există variante multiple la care clienţii pot apela, preţurile la locuinţe nu au mai scăzut accentuat, ci mai degrabă s-au ajustat, iar numărul tranzacţiilor imobiliare este în creştere comparativ cu 2012 (…) Putem spune că ne îndreptăm spre o maturizare a pieţei”, a declarat pentru MEDIAFAX, Alina Necula, head of marketing & sales în cadrul dezvoltatorului imobiliar Adama.

    Necula menţionează că în 2013 a existat o pondere crescută de clienţi care au achiziţionat apartamente în baza economiilor din ultimii ani la care au mai adăugat, în unele cazuri, un împrumut de la bancă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport al Băncii Naţionale a Austriei: atenţie la riscurile din Est

    Banca centrală este însă optimistă în privinţa modului cum cele şase bănci austriece incluse în testul UE de soliditate financiară din 2014 (BAWAG, Erste, Volksbanken, Raiffeisen Zentralbank cu cei doi acţionari ai săi – Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich-Wien şi Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich) vor face faţă cerinţelor calitative şi cantitative de capital ale testului.

    Rata capitalului de rang 1 la nivelul sistemului bancar austriac era în iunie de 11,5%, în creştere cu 0,5% faţă de finele lui 2012. Guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny, atrage atenţia însă că băncile au nevoie în continuare de consolidarea bazei de capital, având în vedere profilul de risc generat de expunerea lor în Europa Centrală şi de Sud-Est şi aşteptările pieţelor financiare ca băncile să performeze mai bine decât le-o impun autorităţile europene de reglementare.

    În prima jumătate a anului, conform raportului OeNB, profitabilitatea băncilor austriece a fost influenţată negativ de condiţiile dificile de piaţă – dobânzi mici, venituri mai mici din dobânzi şi înrăutăţirea calităţii creditului, în special în Europa Centrală şi de Sud-Est, ceea ce a menţinut ridicat costul creditării. În acelaşi timp, băncile a trebuit să facă faţă unor cheltuieli operaţionale mai mari, a căror reducere va necesita renunţarea la activităţi neesenţiale şi axarea pe zonele esenţiale de activitate, respectiv un efort de reanalizare a structurii costurilor.

  • Bogdan Olteanu: Costurile de creditare au scăzut în ultima lună la bănci şi vor continua să scadă

     “Pe termen mediu spre scurt, costurile de finanţare în România, dacă asigurăm în continuare stabilitatea, vor scădea. Costurile de creditare medii pentru împrumuturile noi acordate persoanelor fizice au coborât sub 10% în ultima lună, persoanelor juridice sub 8%, fiind media pe sistemul bancar. Aşteptăm să scadă în continuare”, a afirmat Olteanu la o conferinţă pe teme bancare.

    El a dat ca exemplu situaţia Braziliei, unde guvernatorul Mugur Isărescu a avut recent o vizită de lucru, ţara având o rată a inflaţiei de 10% şi o dobândă medie pe piaţă pentru companii de 80%.

    În ceea ce priveşte stabilitatea, economia reală a României nu s-a modificat fundamental în ultima perioadă, în opinia lui Olteanu, iar realităţile globale şi oferta de bani globală nu s-au modificat dramatic în acest an. În schimb, s-a modificat percepţia asupra stabilităţii României, dar “nu pe atât pe cât ne-am dori aşa încât creditele să fie atât de ieftine precum sunt în alte ţări”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza UBS: Doi ani de acalmie pentru economia globală

    Cu excepţia unor şocuri în aria ofertei de materii prime şi a economiilor mici şi deschise care pot avea de suferit de pe urma unor deprecieri rapide ale monedelor naţionale, inflaţia va rămâne slabă, iar preţul petrolului ar putea să scadă în continuare.

    Economiile emergente vor rămâne afectate de reculul creditării. Ca efect al politicii monetare divergente între SUA şi restul lumii (cu o reducere foarte, foarte lentă a programului Fed de achiziţii de obligaţiuni ca mijloc de a stimula economia), este de aşteptat un dolar puternic pe parcursul următorilor doi ani.

  • Dragnea: Creditele pentru autorităţile locale vor fi anul viitor pentru investiţii şi co-finanţare

     “Plafonul de creditare pentru autorităţile locale pe care l-am stabilit în acest an cu Ministerul Finanţelor Publice a fost de 800 milioane de lei. Constatând nivelul uriaş de arierate al autorităţilor locale, nu numai FMI, ci şi noi (Guvernul – n.r.), s-a luat decizia corectă, după părerea mea, de a acorda împrumuturi pentru a stinge arieratele, pentru că altfel riscau să intre in faliment. Pentru anul viitor este discutat un plan, un plafon, care este cel puţin cât a fost până acum, eu sper să fie mai mult, care nu va fi destinat arieratelor, va fi destinat pentru investiţii şi co-finanţări de programe europene”, a afirmat Dragnea, viceprim-ministru şi ministru Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la o conferinţă pe tema dezvoltării regionale organizat la Arenele BNR.

    El a arătat că plafonul va fi probabil împărţit, după discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice, pe categorii de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv o parte importantă pentru municipii, una pentru judeţe şi alta pentru zona rurală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Creditele pentru autorităţile locale vor fi anul viitor pentru investiţii şi co-finanţare

     “Plafonul de creditare pentru autorităţile locale pe care l-am stabilit în acest an cu Ministerul Finanţelor Publice a fost de 800 milioane de lei. Constatând nivelul uriaş de arierate al autorităţilor locale, nu numai FMI, ci şi noi (Guvernul – n.r.), s-a luat decizia corectă, după părerea mea, de a acorda împrumuturi pentru a stinge arieratele, pentru că altfel riscau să intre in faliment. Pentru anul viitor este discutat un plan, un plafon, care este cel puţin cât a fost până acum, eu sper să fie mai mult, care nu va fi destinat arieratelor, va fi destinat pentru investiţii şi co-finanţări de programe europene”, a afirmat Dragnea, viceprim-ministru şi ministru Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la o conferinţă pe tema dezvoltării regionale organizat la Arenele BNR.

    El a arătat că plafonul va fi probabil împărţit, după discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice, pe categorii de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv o parte importantă pentru municipii, una pentru judeţe şi alta pentru zona rurală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro