Tag: costuri

  • De necrezut! Câţi lei costă 1 litru de ulei de floarea soarelui în Lidl, Mega Image, Carrefour şi Auchan

    Din cauza inflaţiei şi a războiului de la graniţă, economia României a început să aibă probleme. Scumpirile vin în lanţ, o sticlă de ulei scumpindu-se cu peste 30% în ultimele luni.

    Preţurile pentru o sticlă de ulei la marile hypermarketuri din România arată astfel:

    Lid:l 13,99
    Mega Image: 11,85 Lei
    Bringo 12,49: RON
    Auchan 11,75: Lei

    Tot mai mulţi turişti se plâng de preţurile tot mai mari din Mamaia, atât când este vorba despre cazare, cât şi despre preţurile de la terasele din staţiune, scrie gandul.ro

    Spre exemplu, un pahar de bere costă într-un celebru local din zona „Butoaie” din Mamaia costă 14 lei, aproape dublu faţă de preţul berii la draught de la multe din terasele din Bucureşti.

  • Judeţul din România distrus de secetă are peste 40% din suprafaţa cultivată cu cereale este afectată drastic

    Suprafeţele cultivate cu cereale din judeţul Vrancea au un grad de afectare ca urmare a secetei de aproape 100%, potrivit Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea, formată din agricultori care însumează o suprafaţă de peste 25.000 de hectare. În judeţul Vrancea, în 2021, suprafaţa totală cultivată cu cereale a fost de 63.200 hectare, ceea ce înseamnă că fermieri care au 40% din suprafaţa totală sunt puternic afectaţi de această calamitate naturală.

    „Fermierii au pierderi în unele cazuri şi de peste 1.000 lei la hectar, multe exploataţii agricole fiind în imposibilitatea de a-şi  continua activitatea având în vedere investiţiile mari care sunt necesare într-o fermă agricolă şi costurile în creştere pentru înfiinţarea culturilor de toamnă pentru anul următor. Suprafeţele cultivate cu porumb care sunt irigate prezintă şi acestea un grad de afectare de 40-50% dar sunt foarte puţine ha irigate iar costurile cu combustibilul şi impedimentele cu care se confruntă fermierii fac ca nici irigaţiile să nu reprezinte o soluţie de salvare în acest moment”,  a spus Teofil Dascălu, preşedinte al ACCPT Vrancea.

    ACCPT Vrancea a înaintat un memoriu către autorităţi privind necesitatea declarării judeţului zonă calamitată de secetă. Reprezentaţii asociaţiei susţin că este nevoie urgentă de acordarea de despăgubiri  fermierilor vrânceni afectati de secetă pentru a-i ajuta în timp util să-şi înfiinţeze culturile viitoare.

    „Fermierii reprezentaţi de ACCPT Vrancea au înregistrat pagube uriaşe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022 şi primăvara anului 2022, suprafeţele cu culturi agricole de toamnă având un grad de afectare datorat secetei de 50-80%, lucru constatat şi de Direcţia Agricolă Vrancea care a înregistrat înştiinţări de daună pentru 24.000 de hectare doar pentru culturile de toamnă. Situaţia este mult mai dramatică în ceea ce priveşte culturile de primăvară care au un grad de afectare de 90-100%. Toţi fermierii, membri ACCPT Vrancea care exploatează terenuri pe raza judeţului Vrancea au apreciat ca fiind calamitată în proporţie de 100% cultura de porumb”, se arată în memoriul înaintat de ACCPT Vrancea autorităţilor locale.

    Fermierii speră la acordarea de subvenţii pentru energia electrică folosită pentru irigaţii. De asemenea, cred că e necesară implementarea de urgenţă a sistemului de atragerea a precipitaţiilor care a fost testat cu succes în alte judeţe din ţară. În acest moment, în Vrancea funcţionează doar sistemul antigrindină.


     

  • Cârciumile tradiţionale din satele Cehiei îşi trag obloanele din cauza poverii costurilor

    Cehii şi-au făcut de mult o tradiţie din a se strânge la cârciumile din sat pentru a sta la taclale cu prietenii sau a sărbători ocazii speciale, Cehia fiind renumită pentru cultura berii, însă din cauza costurilor în creştere dramatică multe astfel de localuri luptă pentru supravieţuire, relatează Reuters.

    Asemenea altor localuri din Cehia, U Kryslu din satul Sec, cu 318 lo­cuitori, suferă de pe urma prăbu­şirii veniturilor în condiţiile în care clienţii îşi restrâng cheltuielile, a­ceasta fiind ultima lovitură suferită de localurile care se chinuie să-şi re­vină de pe urma lockdownurilor.

    „În multe sate nu vor mai exista cârciumi“, spune Helena Chytra, primar al Sec. „Cu cinci sau zece ani în urmă, cârciuma era plină în weekenduri“.

    Deşi dau pe gât 129 litri de bere pe cap de locuitor anual, cel mai ridicat consum la nivel mondial, cehii au început în număr din ce în ce mai mare să bea acasă. Potrivit Plzensky Prazdroj, producătorul faimoasei beri Pilsner Urquell, aproximativ 12% din cârciumile din orăşelele ceheşti cu sub 5.000 de locuitori s-au închis în ultimii trei ani, aproape dublul ratei din oraşele mai mici. Costurile în accelerare ar putea da lovitura de graţie unui număr mult mai mare, spun analiştii.

    Acum, mulţi proprietari de cârciumi mici ezită să treacă mai departe costurile în preţuri mai mari de teamă să nu piardă clienţi şi mai mulţi, chiar în condiţiile în care inflaţia din Cehia s-a apropiat de un maxim pe 30 de ani de 16% în mai.

    Pentru ajutor, unii proprietari au apelat la Plzensky Prazdroj şi progra­mul său destinat satelor, ce oferă con­sultanţă şi ajutor financiar pro­prietarilor locali cu probleme care se tem de posibile noi lockdownuri şi o deteriorare a condiţiilor economice din toamnă.

    Plzensky Prazdroj şi-a început programul cu 80 de cârciumi în 2017, iar acum ajută 900, aproape 10% din cârciumile din satele ceheşti.

    Susţinerea înseamnă granturi financiare directe, cât şi consultanţă cu privire la lucruri ca meniul şi aspectul cârciumilor.

    Programul ţinteşte afacerile din sate cu sub 5.000 de oameni unde cârciumile sunt adesea unul din puţinele locuri în care locuitorii pot socializa, arată Petra Kubova, purtătoare de cuvânt a Pilsner.

     

  • Ce putem face pentru a traversa mai bine noua criză. Ioan Popa, Transavia: Trebuie să te concentrezi şi pe partea de costuri, nu doar pe preţurile la care vei vinde produsele

    Ioan Popa, preşedintele şi fon­datorul grupului Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, spune că în momente de criză fie apar probleme grave, fie apar oportunităţi, iar comporta­mentul echipei Transavia a fost unul în care întotdeauna s-a asigurat că în orice moment businessul funcţio­nează la cei mai buni parametri.

    „Criza pe noi ne-a găsit într-un moment bun, în care ne-am negociat preţurile la energie, ne-am făcut stocuri de materii prime, ne-am negociat şi preţurile la anumite componente pe care le cumpărăm în decursul unui an. Când faci business, trebuie să te concentrezi şi pe partea de costuri, nu doar pe partea preţul la care vei vinde produsele, pentru că asta nu depinde doar de tine”, a declarat Ioan Popa.

    De altfel, Transavia este una dintre companiile care a trecut cu bine peste criza din 2008 şi care a crescut an de an, atunci când mulţi antreprenori şi-au văzut businessurile prăbuşindu-se.

    Ioan Popa adaugă că, în acest an şi până la finalul anului viitor, îşi propune să realizeze investiţii în energia verde, astfel încât compania să-şi asigure tot consumul de care este nevoie.

    „Facem investiţii în spaţii de depozitare, atât la materii prime, cât şi produs finit. Acest lucru a apărut exact din impedimentele care au loc în lanţul de aprovizionare şi de desfacere”.

    Grupul Transavia a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 953 de milioane de lei, în creştere cu 18% faţă de anul precedent. De asemenea, investiţiile din 2021 au fost în creştere faţă de anul 2020, în valoare de 99 de milioane de lei, faţă de 77 de milioane de lei, conform informaţiilor oferite de reprezentanţii grupului. Grupul numără aproximativ 2.300 de angajaţi.

    Transavia este unul dintre cele mai puternice businessuri de familie româneşti, cu o experienţă de 30 de ani pe piaţă. Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor, localizate în opt judeţe din România, în Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Timiş, Mureş, Harghita şi Caraş-Severin, având o suprafaţă de teren agricol cumulată de 10.000 de hectare, potrivit informaţiilor furnizate anterior de companie.

    De asemenea, Transavia are patru ferme de producţie de cereale, o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de producţie a furajelor de 250.000 tone/an, trei abatoare şi o fabrică de procesare a cărnii.

     

  • Să vezi şi să nu crezi! Câţi euro costă un şezlong pe o plajă din Thassos. Un turist român a făcut poza

    Tariful pentru un şezlog diferă în funcţie de staţiune şi de agentul economic care o operează, atât pe litoralul românesc, cât şi în insulele greceşti.

    „Acum la Marble beach… Aveţi o băutura în banii ăstia.”, a scris, zilele trecute, un turist român aflat pe o plajă din staţiunea grecească Thassos. Tariful afişat de operatorul plajei era de 12,5 euro, care, la un curs rotungit, înseamnă 62,5 lei.

    Românul şi-a împărtăşit experienţa, în scop informativ, pe un forum, un grup public pe Facebook, dedicat zonei Thassos.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Oraşul din România în care un apartament cu 2 camere costă 1,2 milioane de euro

    Când vine vorba de imobiliare, cel mai scump oraş din ţară este Cluj-Napoca, unde un apartament cu 2 camere a ajuns să coste peste un milion de euro. Practic, cine vrea să achiziţioneze acestă proprietate trebuie să scoată din buzunar numai puţin de 1.295.000 de euro, adică 20.887 euro pe metrul pătrat.

    Apartamentul are 62 de mp, este situat pe Calea Turzii în zona metropolitană a oraşului, într-un cartier rezidenţial şi este parţial mobilat. În preţul acestuia este inclus şi un loc de parcare suprateran.

    ”SVN România | Cluj va propune spre vânzare apartament de 2 camere cu suprafaţa utilă de 52,10 mp + balcon de 7,60 mp. Compartimentarea este decomandata, astfel: 1 bucătărie, 2 dormitoare, 1 debara, 1 baie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cât mai costă o chirie în Bucureşti: Preţurile variază de la câteva sute de euro şi poate ajunge chiar şi la 1.000 de euro VIDEO

    Cei care vor să-şi ia o chirie în Capitală vor trebui să scoată din buzunar cel puţin 450 de euro. Preţurile pot ajunge şi la 1.000 de euro pentru segmentul premium al chiriilor, în funcţie de cât de bine este poziţionat, potrivit specialiştilor.

    „În medie, preţul pentru două camere este de 550 euro pentru segmental classic al pieţei. Preţurile pentru apartamentele mai vechi ajung la 450 de euro. Pe piaţa premium preţul unei chirii variază de la 700 de euro şi poate să treacă de 1.000 euro, dacă vorbim de o locaţie bună” a spus Damian Şerban, Managing Director, R&D Advisers, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

     

     

     

  • Oraşul din România în care o casă costă doar 1.800 de euro. Nu e glumă!

    Dacă în Bucureşti şi în marile oraşe preţurile locuinţelor au explodat în ultimele luni pe fondul pandemiei şi a războiului din Ucraina, nu acelaşi lucru se întâmplă în oraşele mai mici din provincie. În municipiul Zalău, oamenii îşi vând proprietăţile la preţuri derizorii.

    Este şi cazul unei proprietare din Zalău. Ea a postat în urmă cu câteva zile pe un site de anunţuri imobiliare un anunţ în care spune că vinde o casă plus teren  de 4.300 de metri pătraţi, la doar 1,800 de euro. Mai mult decât atât, preţul este negociabil.

    ”Vând casă nelocuibilă în Zalău, strada cetăţii Nr. 116 cu terenul aferent în suprafaţa de 4300 de metri. Toată utilităţile sunt prezente (gaz, curent, canalizare). Vând şi o livadă în suprafaţa de 10 arii la intrarea în Ortelec. Mai multe detalii la telefon”, este descrierea postată pe Olx.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Doctorul de afaceri: care este cea mai bună soluţie prin care să îţi salvezi afacerea de la faliment

    După 20 de ani de analize financiare ale companiilor din România, Alice Ionescu a ajuns la concluzia că şi în cazul evoluţiei unei afaceri se pot aplica principii similare medicinei. Astfel, cel mai bun remediu împotriva falimentului este, la fel ca în cazul unei boli, prevenţia.

     

    Ca multe alte afaceri, doctorbusienss.ro, a luat naştere după ce fondatoarea platformei a identificat o nevoie nefructificată încă: după ce a efectuat analize financiare de peste 20 de ani, ea a observat că cele mai multe dintre problemele unei afaceri sunt conştientizate doar când apar blocaje pe fluxurile de cash. „Cauzele acestor blocaje sunt ori înţelese prea târziu ori deloc. Dacă anterior ar fi existat atenţie asupra situaţiei financiare a afacerii, problemele ar fi putut fi evitate. Văzându-le şi conştientizând aceste probleme, iei măsuri la timp, nu laşi să se înrăutăţească lucrurile. Experienţa mi-a arătat că orientarea pe controlul şi înţelegerea situaţiei financiare a dus la redresarea companiilor.” Alice Ionescu este de părere că, dacă antreprenorii ar evalua stabilitatea financiară a firmelor lor, creanţele şi datoriile la sfârşitul fiecărei luni, ar putea evita un potenţial blocaj. În realitate însă, există firme în care cifra de afaceri şi volumul încasărilor reprezintă singurele informaţii privind situaţia în care se află compania.

    Conform fondatoarei doctorbusiness.ro, există antreprenori care nici nu cer balanţa contabilă a firmei, întrucât nu o pot înţelege. În acest context, ea spune că a reuşit să implementeze sisteme de raportare managerială, să creeze obiceiuri sănătoase de urmărire rapidă a celor mai importante şi sensibile aspecte ale businessului. „Cu alte cuvinte, am reuşit să mut o parte din atenţia pe care antreprenorul o are pentru dezvoltarea firmei către zona financiară, făcându-i să înţeleagă că lucrurile sunt foarte simple atunci când ai claritate. Pentru că, până la urmă, fără o bază sănătoasă, nu poţi merge mai departe”, adaugă ea. Pe lângă afişarea rezultatelor legate de performanţa firmei (venituri, cheltuieli, profit), aplicaţia realizează, totodată, o radiografie a stabilităţii patrimoniului (datorii, stocuri, creanţe) şi un diagnostic al stării de sănătate, acoperind aici nivelul de îndatorare, capacitatea de plată şi capitalul de lucru. Odată cu intrarea pe pagina principală a site-ului, antreprenorul poate încărca balanţa lunară, urmând să primească în câteva secunde un raport de analiză de 20-30 de pagini de informaţii, grafice, recomandări, explicaţii. Poate observa astfel starea de sănătate a firmei prin 14 indicatori de performanţă prezentaţi într-o metodă „semafor”: verde – afacere sănătoasă, galben – stare de oboseală şi roşu – nevoie de tratament. Un beneficiu notabil al platformei este că antreprenorii pot rămâne anonimi, nefiind nevoie de codul CUI sau numele companiei. „Nu-mi place cuvântul faliment. Eu ajut companiile să fie profitabile şi stabile financiar. DoctorBusiness.ro este şi un sfătuitor care pune degetul pe rană şi oferă soluţii pentru stabilizare. Raportul generat de aplicaţie evidenţiază punctele forte şi vulnerabilităţile (…) Nu trebuie să fi făcut ASE-ul ca să înţelegi raportul de analiză financiară”, crede Alice Ionescu.

    Astfel, mottoul companiei pare a fi „să previi este mai bine decât să constaţi”, în vreme ce antreprenorii pot vedea cheltuielile care afectează cifra de afaceri, distanţa faţă de obiectivul propus în fiecare lună şi o lungă serie de vulnerabilităţi. Deşi provocările companiilor sunt cât se poate de diverse, simptomul este mereu acelaşi: lipsa de cash. Totuşi, cel mai des întâlnite probleme constau în achiziţia de active din banii de capital de lucru, estimarea incorectă a costurilor pe produse şi costurilor fixe, un nivel scăzut de productivitate şi creanţele neîncasate la scadenţă şi negarantate, unele cauze fiind neurmărirea scadenţei, mai degrabă decât lipsa de cash a clientului. „Neurmărirea stocurilor este o cauză foarte des întâlnită, ca şi lipsa unui responsabil pentru stocurile firmei. Sunt multe companii cu lipsuri in gestiune, necorelând acest lucru cu faptul că pe acolo se scurge o parte din profitul acumulat”, observă Alice Ionescu. Ea adaugă că antreprenorii se confruntă, între timp, cu probleme care ţin de garanţii neacordate clienţilor, cu valori mai mari decât profitul proiectului şi neurmărirea scadenţei lor.

    În consecinţă, o firmă cu multe astfel de proiecte şi fără o linie de finanţare rămâne în scurt timp fără capital de lucru. Aici se mai adaugă, de asemenea, corelarea defectuoasă dintre momentul achiziţiei şi cel al producţiei şi, într-un final, lipsa de planificare a companiei – de la buget, producţie şi  vânzări la cash flow, prioritizarea sarcinilor şi faptul că strategia nu este cunoscută de toată echipa. În ceea ce priveşte profilul firmelor care au descărcat o analiză financiară a afacerii lor pe doctorbusiness.ro, cifrele de afaceri sunt cuprinse între 55.000 şi 350 de milioane de lei, iar obiectul lor de activitate poate fi dedus din structura de costuri şi de patrimoniu. Astfel, doctorbusiness.ro interacţionează cu firme de producţie (cu active multe şi costuri cu materiile prime), companii de IT (cu o pondere accentuată a salariilor în cifra de afaceri şi active necorporale), firme de comerţ online (cu costuri mari de promovare) şi companii care oferă servicii de transport (cu mari cheltuieli de combustibil). „Din păcate, deoarece antreprenorii români încă trăiesc cu frica amenzilor de la ANAF, atenţia majorităţii contabililor este către bugetul de stat, ceea ce este un lucru foarte bun. Însă, către bugetul antreprenorului nu se mai uită nimeni. Există încă în companiile româneşti conversaţii între contabili şi antreprenori care se rezumă la «cât avem de plată TVA/impozit», «am făcut OP-urile pentru salarii», «nu mi-aţi adus documentele»”, explică Alice Ionescu. Ea susţine că, deşi fiecare companie are modelul şi particularităţile ei de business, la nivel macro, toate au aceleaşi scopuri traduse în cifre: vânzări, profit, cash şi stabilitate financiară. În contextul actual, marea provocare a doctorbusiness.ro constă în expunerea cât mai concisă a produsului în faţa antreprenorilor. Până acum, investiţiile platformei sunt reprezentate de costurile de promovare şi dezvoltare, de la analiză, programare la testare şi design. Antreprenoarea şi-a propus ca aplicaţia să ajungă la pragul de 10.000 de utilizatori până la finalul anului.

    Însă, în final, ce îi diferenţiază, mai exact, pe antreprenorii de succes de cei care au dat greş sau care încă se chinuie să îşi ducă businessul pe noi culmi? „Să dai greş se întâmplă. S-a întâmplat şi celor care au acum afaceri de succes. Nu eşecul este problema, ci renunţarea. Cred că e nevoie de un întreg «pachet» care să asigure succesul: încredere, îndrăzneală, muncă, consecvenţă, claritate şi hotărâre.” Alice Ionescu a început analiza financiară într-o companie de producţie, perioadă în care a început să se „joace” cu automatizările, creând un program care afişa în timp real profitul produselor în funcţie de variaţiile de preţ la materii prime. A urmat apoi un job în cadrul unei firme de comerţ, unde a văzut prima dată un ERP (enterprise resource planning), la a cărui configuraţie şi-a adus raportul, obţinând rapoarte de management particularizate pe modelul de business şi pe nevoia de informare a antreprenorului. Cea mai mare experienţă spune că a dobândit-o,  însă, în compania UTI, unde a învăţat să pună rapid la punct un sistem de raportare financiară şi bugetare, iar de şapte ani lucrează ca freelancer. „Închei prin a spune că motorul unui business sunt vânzările. Însă pe palierul următor stă administrarea eficientă a resurselor. Daca ai vânzări, este imposibil să nu obţii profit. Tot ce trebuie să faci este să ai o atenţie constantă pe situaţia financiară”, a conchis Alice Ionescu.

  • Cât costă un litru de motorină într-o benzinărie din Bulgaria. Un turist român a făcut poză

    Preţurile la combustibil au explodat în ultimele luni. Mulţi români care plănuiesc să plece în vacanţă în Bulgaria sau în Grecia se gândesc să alimenteze în ţara vecină, cu gândul că tarifele sunt mai mici la benzină şi motorină. Dar hai să vedem cât de reală este această presupunere.

    Un turist român s-a gândit să informeze şi alţi turişti care vor să îşi petreacă vacanţa pe una dintre insulele greceşti, aşa că a postat o fotografie pe un forum, în care apar preţurile de la pompă din Bulgaria.

    Preţurile sunt exprimate în leva, moneda Bulgariei, iar 1 litru de motorină costă 3,4 leva (1 leva = 2,53 ron), ceea ce înseamnă 8.59 lei. Pe de altă parte, benzina costă 3,32 leva, ceea ce reprezintă 8.39 lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro