BusinessMagazin

Tag: control

  • Control la Tarom: provizorat, pierderi, nerespectarea datelor personale ale demnitarilor

    Controlul desfăşurat de Guvern la Tarom a confirmat existenţa unor nereguli la Tarom în ziua de 10 octombrie 2019, cînd a avut loc dezbaterea unei moţiuni de cenzură a guvernului Dăncilă, arată raportul corpului de control făcut public de Guvern. 

    Raportul arată că în data de 10.10.2019, din cele 42 de zboruri programate şi efectuate de aeronavele Tarom, 18 zboruri au înregistrat întârzieri cuprinse între 5 şi 45 de minute, durata medie a „întârzierii la plecare” fiind de 16 minute, în perioada 07-13.10.2019 nefiind înregistrate curse anulate.

    Raportul spune că pe listele de pasageri ale curselor aeriene operate de companie către Bucureşti la data de 10.10.2019 s-au aflat 5 parlamentari.

    Raportul mai arată că la data de 28.10.2019, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a comunicat faptul că, în cursul anului 2019, reprezentanţii Tarom au notificat autorităţii trei situaţii privind încălcări de securitate.

    Prima a reprezentat o eroare operaţională generată de resetarea softului utilizat pentru emiterea facturilor, investigaţia finalizându-se fără aplicarea de măsuri corective.

    A doua a vizat dezvăluirea către presă a unei liste privind pasagerii unui zbor Tarom, prin fotografiere cu telefonul mobil a ecranului unei staţii de lucru, fiind afectate 22 de persoane (dintre care un demnitar-ministru). Cu privire la acest aspect, conform comunicatului postat pe site-ul ANSPDCP, investigaţia efectuată la Tarom s-a finalizat în data de 07.11.2019, iar în urma verificărilor s-a constatat că aceasta a încălcat prevederile legale şi a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 95.194 lei, echivalentul a 20.000 euro.

    A treia notificare s-a referit la publicitatea itinerariului unor pasageri – persoane publice (demnitari – senatori/deputaţi), precum şi interogări ale unor baze de date, investigaţiile cu privire la acest incident fiind în curs de desfăşurare. Potrivit documentelor puse la dispoziţie de persoana responsabilă cu protecţia datelor cu caracter personal la nivelul Tarom, cea de a treia notificare de încălcare a securităţii datelor cu caracter personal a fost transmisă electronic către ANSPDCP la data de 22.10.2019 şi a semnalat „apariţia în media a unor informaţii referitoare la divulgarea numelor unor persoane publice care au călătorit pe data de 10 octombrie pe curse interne TAROM”. La nivelul ANSPDCP, se afla în desfăşurare o investigaţie cu privire la diseminarea/transmiterea de către persoane din cadrul companiei, a listelor de pasageri sau a numelor unor pasageri ai zborurilor interne ale TAROM SA, operate în data de 10.10.2019.

    Acţiunea de control de la Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom a vizat perioada 01.01.2019 – 26.11.2019. Obiectivele au fost de a verifica respectarea prevederilor legale privind regulile de guvernanţă corporativă la nivelul Tarom, precum şi modalitatea de operare a aeronavelor din flota Tarom. De asemenea, s-a analizat modul de îndeplinire de către minister a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar la Tarom.

    Principalele constatări ale actului de control efectuat de Corpul de Control al Primului-Ministru (CCPM) au fost:

    – La nivelul Tarom SA a fost perpetuată situaţia provizoratului în administrarea Companiei, aspect care a condus la situaţia ca, în perioada 01.01.2017 – 31.10.2019, în CA al Tarom SA să fie numiţi 32 de administratori provizorii. Raportat la această situaţie, ministrul de resort nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale privind declanşarea şi desfăşurarea procedurii de selecţie prevăzute de lege, fapt ce a condus la o instabilitate managerială, situaţie ce poate afecta performanţele economice ale Companiei pe termen mediu şi lung.

    – În perioada 01.01.2017 – 31.10.2019, conducerea executivă a Companiei a fost asigurată de 8 directori generali numiţi exclusiv pentru mandate provizorii, fluctuaţia de personal generând o instabilitate în ceea ce priveşte activitatea managerială a companiei care s-a desfăşurat în lipsa unui plan de management aprobat şi asumat care să asigure realizarea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari, cu consecinţe directe asupra situaţiei economico-financiare a Companiei.Consecinţele negative ale instabilităţii manageriale asupra activităţii Companiei au fost evidenţiate şi de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) în cadrul activităţilor de supraveghere a conformării operatorului aerian la normele ce reglementează operaţiunile aeriene şi navigabilitatea.

    – Deşi posturile de membri CA al Tarom SA erau vacante începând cu data de 15.03.2019, demersurile efectuate de către Ministerul Transporturilor pentru iniţierea procedurii de selecţie a acestora au fost declanşate după 3 luni de la acel moment, în prezent nefiind finalizate, încălcându-se în acest mod prevederile legale.

    – La data de 19.06.2019, a fost numit în funcţie un director general provizoriu al Tarom SA, pentru un mandat de 4 luni (până la 19.10.2019). La data de 03.10.2019 a fost aprobată prelungirea perioadei de mandat al acestuia începând cu data de 20.10.2019, cu o perioadă de două luni, fără a fi precizate motivele temeinice pentru susţinerea unei astfel de decizii, aşa cum sunt prevăzute la art. 642 (1) din OUG nr. 109/2011, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 15.10.2019, ca urmare a analizei activităţii directorului general provizoriu al Tarom, membrii CA au hotărât revenirea asupra deciziei de prelungire a mandatului şi revocarea acestuia din funcţie începând cu data de 16.10.2019.Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la motivele ce au stat la baza revocării din funcţie a directorului general al Companiei, precum şi faptul că aceste aspecte fac obiectul unui dosar penal înregistrat la nivelul Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie din cadrul DNA, unde se efectuează cercetări, raportul de control a fost înaintat, spre valorificare, unităţii de parchet anterior menţionate.

    – În cadrul activităţii de supraveghere derulate la Tarom SA de către AACR în cursul anului 2019, au fost identificate neconformităţi referitoare la implementarea cerinţelor privind timpii de muncă şi de odihnă a personalului navigant, implementarea cerinţelor referitoare la sistemul de management al siguranţei şi la transportul aerian de bunuri periculoase.Totodată, la solicitarea Tarom SA, AACR a desfăşurat o investigaţie cu privire la „înregistrări din carnetul de zbor al unui pilot” al Companiei, în urma căreia a fost avertizat pilotul în cauză cu privire la completarea defectuoasă a carnetului de zbor propriu, a fost emisă o neconformitate de nivel 2 către Tarom SA şi a fost sesizată Poliţia Transporturi pentru „un caz de fals în înscrisuri în carnetul de zbor”.

    Flota Tarom SA era constituită, la data de 09.10.2019, dintr-un număr de 25 aeronave cu o vechime cuprinsă între 1-31 de ani. Reprezentanţii Tarom SA au concluzionat că imobilizările dese şi prelungite pentru remedierea deficienţelor apărute în operarea aeronavelor de tip Boeing 737-300 şi ATR42/72 au avut un impact negativ atât asupra imaginii companiei, cât mai ales asupra rezultatelor financiare din operarea curselor regulate.

    Tarom a înregistrat pierderi anuale brute în fiecare dintre exerciţiile financiare aferente perioadei 2008-2018, iar în primele opt luni ale anului 2019, compania a înregistrat pierderi, dar în primele opt luni ale anului 2019 s-a constatat o uşoară redresare a performanţelor economice ale companiei. Evoluţia disponibilului Tarom SA a înregistrat un trend pronunţat descendent începând cu semestrul al doilea al anului 2016 şi până la finele primului trimestru al anului 2019.

    Până la finalizarea verificărilor CCPM, contractul de leasing („Leasing Agreement”) care prevedea preluarea noilor aeronave ATR nu a fost încheiat de Tarom SA cu NORDIC AVIATION CAPITAL DAC, firma de leasing nominalizată în MoU încheiat în data de 21.06.2019. Din informaţiile/documentele puse la dispoziţia CCPM de reprezentanţii Tarom, nu a reieşit în ce modalitate a fost selectată firma de leasing NORDIC AVIATION CAPITAL în vederea derulării operaţiunilor de leasing operaţional şi buy-back, raportat la obligaţiile instituite de prevederile art. 23 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările şi completările ulterioare.

    De asemenea, au fost constatate şi alte aspecte care ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni, motiv pentru care actul de control a fost înaintat unităţii de parchet competentă.

    Raportul de control a fost finalizat la data de 05.12.2019 şi transmis către Prim-ministru (spre informare), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (spre analiză şi valorificare), Curtea de Conturi a României (spre informare), Ministerul Finanţelor Publice (spre analiză şi valorificare), Compania Naţională de Transporturi Aeriene – Tarom SA (spre valorificare) şi unitatea de parchet competentă.

  • VIDEO. Grupul GSP, controlat de Gabriel Comănescu, a scos la suprafaţă nava Queen Hind, scufundată cu 14.000 de oi la bord în Portul Midia

    Nava Queen Hind, care s-a scufundat în noiembrie 2019 cu 14.000 de oi la bord în Portul Midia, a fost readusă la cheu de Grupul GSP, controlat de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu.

    „Echipele GSP au finalizat cu succes ranfluarea Queen Hind. Operaţiunea este unică, din datele noastre, în regiunea Mării Negre. Nava este stabilizată la cheu. Ne bucurăm că am restabilit normalitatea în Portul Midia, după un efort uman şi tehnic neîntrerupt”, a specificat Gabriel Comănescu, preşedintele GSP Offshore.

    Operaţiunea de ranfluare a început încă de luna trecută, când autorităţile constănţene au atribuit contractul de 19 milioane de lei companiei controlate de omul de afaceri constănţean.

    Peste 100 de angajaţi şi colaboratori GSP au lucrat non-stop la acest proiect. Echipa de 20 de scafandri a lucrat chiar şi în patru ture, transmite compania.

    Compania GSP a mobilizat, pentru operaţiunea de ranfluare, cea mai mare macara maritimă din bazinul Mării Negre, GSP Neptun.

    „GSP demarează faza doi a planului agreat cu partenerii noştri de la Portul Constanţa. Misiunea de a elibera Queen Hind de încărcătura biologică, în condiţii de siguranţă atât pentru personalul implicat, cât şi pentru mediu se va desfăşura în colaborare strânsă cu autorităţile locale şi naţionale cu atribuţii în acest sens”, potrivit reprezentanţilor.

     

     

     

     

     

     

  • Ion Ghizdeanu, „ţarul” bugetului în guvernarea PSD, a fost pus sub control judiciar pentru 1080 de dosare falsificate

    Fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, a fost pus de procurori, joi, sub control judiciar. El este acuzat de fals intelectual după ce ar fi falsificat nu mai puţin de 1080 de procese verbale.

    Ion Ghizdeanu a fost pus sub control judiciar de procurori, după ce ar fi falsificat 1080 de procese verbale necesare primăriilor pentru a obţine finanţare din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii pentru proiectele locale.

    Fostul şef al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză a fost audiat, joi, de procurori.

    Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au ridicat documente de la 17 primării din întreaga ţară în acest dosar.

    Ion Ghizdeanu era considerat omul-cheie al PSD-ului în implementarea politicilor economice şi împărţirea banilor statului.

    Acesta e bănuit că din septembrie până în noiembrie anul trecut a falsificat evaluarea unor proiecte depuse de autorităţile locale. Nu pe toate, ci pe cele ale primarilor PSD, ca să le ajute să obţină finanţări de la stat.

    Surse susţin că aproape 80% dintre programele dezvoltate prin Fondul de Investiţii mergeau către social democraţi.

    Joi au avut loc percheziţii la 17 primării din România care au obţinut finanţare din fondul gestionat de Ghizdeanu.

    Ghizdeanu a fost şef al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, instituţie care gestiona Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Acesta acorda finanţări tuturor primăriilor care aveau proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii.

  • Cine este omul care a creat cea mai mare „Revoluţie” din istoria recentă a lumii. El i-a convins pe britanici să iasă din Uniunea Europeană

    Dominic Mckenzie Cummings este un nume care nu a strălucit în trecut în mentalul colectiv al britanicilor, fiind doar unul dintre consilierii angajaţi de diferiţi politicieni pentru a-i ajuta cu diverse problematici unde aveau nevoie de expertiza specialiştilor. În prezent însă, este cunoscut drept omul care a convins britanicii să voteze pentru ieşirea din Uniunea Europeană – care este programată după mai multe amânări pentru 31 ianuarie 2020. 

    Dominic Cummings nu a apucat să vadă rezultatul muncii sale de la birourile Vote Leave. El a părăsit organizaţia în februarie 2016 şi a lucrat alături de compania Babylon Health până în septembrie 2018. În 2019, el a revenit în atenţia publică când a trecut pragul reşedinţei de la Numărul 10 de pe Downing Street – unde se află sediul central al guvernului britanic – alături de noul premier britanic, Boris Johnson. UNICUL lor scop: să ducă Brexitul la bun sfârşit. 

    La finalul anului 2015, Dominic Cummings a fost numit directorul de campanie al organizaţiei Vote Leave. Pe atunci britanicii îşi aminteau despre politician doar o declaraţie a premierului de atunci, David Cameron, care spunea despre el că este un  „psihopat de carieră”.
    Cu ajutorul unor companii de analiză de date precum Cambridge Analytica, Dominic Cummings a reuşit să sintetizeze principalul mesaj pe care vor să îl audă britanicii şi să îl dea mai departe. El a creat astfel mesajul „Take back control” (n.r: „Preia din nou controlul”), cu care i-a ţintit pe cetăţenii din Marea Britanie, mizând în acelaşi timp pe principalele puncte slabe din dialogul social cotidian al ţării.
    Încercând să se pregătească pentru referendumul din 2016, calculele lui Cummings nu îi urmăreau pe britanicii care ar fi votat oricum pentru avantajele blocului comercial şi nici pe aceia care deja erau convinşi de avantajele ieşirii din Uniunea Europeană. Astfel, echipa organizaţiei Vote Leave avea o singură misiune: să îi convingă pe „indecişi” – adică pe cei care nu ştiau cum să voteze sau dacă ar fi cazul măcar să iasă la vot.
    Deoarece în acelaşi timp coexista şi organizaţia Leave.EU, care milita pentru acelaşi scop, şi cu ajutorul unor mesaje care se bazau pe problematica imigraţiei, pe influenţa puternică a Curţii Europene de Justiţie asupra justiţiei naţionale sau pe oricare alt punct sensibil de pe agenda socială a britanicilor, Cummings a reuşit: în iunie 2016, în cadrul referendumului, 51,9% dintre oamenii care au ieşit la vot au ales ieşirea din Uniunea Europeană.
    Unul dintre sloganurile de campanie s-a bazat pe sumele cu care Marea Britanie contribuia anual în blocul european. Financial Times scria la începutul lunii ianuarie că o serie de calcule făcute de organizaţiile britanice arată că ţara a pierdut deja mai mulţi bani din cauza Brexitului decât ar fi plătit către UE în toţi aceşti ani. O altă tematică pe care a pariat campania în contextul în care imigraţia devenea o problemă în societatea britanică este cea a aderării Turciei la Uniunea Europeană – o tematică falsă. Însă el a pus la punct împreună cu firmele cu care colabora o reţea digitală vastă de conturi şi pagini de Facebook, Twitter şi alte reţele de socializare, unde mesajul era personalizat pentru fiecare utilizator în parte – aceeaşi reţetă pe care istoria recentă ne-a ilustrat-o în cazul campaniei electorale care l-a transformat pe Donald Trump în preşedintele SUA.
    Cu toate acestea, Dominic Cummings nu apucat să vadă rezultatul muncii sale de la birourile Vote Leave. El a părăsit organizaţia în februarie 2016 şi a lucrat alături de compania Babylon Health până în septembrie 2018. În 2019, el a revenit în atenţia publică când a trecut pragul reşedinţei de la numărul 10 de pe Downing Street – unde se află sediul central al guvernului britanic – alături de noul premier britanic, Boris Johnson. Unicul lor scop: să ducă Brexitul la bun sfârşit.
    Cu o voce subţire şi aspectul unui cercetător excentric, Cummings a preluat o parte din fosta echipă de strategie condusă de Theresa May, iar în iulie 2019 i-a anunţat pe toţi că biroul de la numărul 10 trebuie să funcţioneze de parcă ar fi NASA – cu el la controlul misiunii. „Era impresionant. Sentimentul general era acela că am pierdut ultimii trei ani. Spunea atunci că performanţele slabe nu vor fi tolerate. Apoi a invitat pe toată lumea la ceva de băut – era foarte diferit de vechiul regim. Chiar avea puterea să te inspire”, a declarat pentru Financial Times unul dintre cei prezenţi în iulie la numărul 10. Totuşi, pe măsură ce Cummings capătă o importanţă din ce în ce mai mare, întrebările referitoare la trecutul său sunt din ce în ce mai presante. În noiembrie 2019, un whistleblower (avertizor de integritate) a ridicat întrebări cu privire la interacţiunile lui Cummings din timpul anilor petrecuţi în Rusia; el a petrecut câţiva ani în proaspăt defuncta Uniune Sovietică. Născut în Durham, Marea Britanie, în 1971, cu un tată contructor şi o mamă profesoară şi specialist în economie comportamentală, a urmat şcoala din oraşul natal, iar mai apoi liceul Exeter. A urmat universitatea Oxford, de unde a absolvit în 1994 cu specializarea de Istorie antică şi modernă, potrivit Conservative Home.
    După finalizarea studiilor, el s-a mutat în Rusia postsovietică, unde a locuit din 1994 până în 1997, implicat în mai multe businessuri. Din 1999 şi până în 2002 a coordonat din poziţia de director una dintre primele campanii împotriva uniformizării propuse de blocul european, sub denumirea „Business for Sterling” (n.r. Business pentru Lira Sterlină). Campania se împotrivea ideii ca Marea Britanie să intre în zona euro. După finalizarea acestei campanii, în următorii ani el a lucrat pentru scurt timp ca director de strategie pentru liderul Partidului Conservator de atunci, Duncan Smith. În anii ce au urmat a lucrat în cadrul unui think-tank propriu, pe care l-a închis înainte de a intra în echipa politicianului conservator Michael Gove în 2007. Dominic Cummings a stat alături de Gove din 2007 şi până în 2014 – inclusiv în perioada în care Gove a devenit ministrul educaţiei. Comportamentul său în cabinetul de la Educaţie a generat acea remarcă a fostului premier britanic David Cameron, care l-a numit un „psihopat de carieră”.
    Dincolo de mesajul lui Cummings, el îşi propune acum să reformeze modul în care se face politică la numărul 10. El a publicat pe blogul său un mesaj prin care cheamă la angajare „ciudaţii şi inadaptaţii” – făcând apel pentru data scientists, dezvoltatori de software şi economişti, care să se angajeze pentru a îmbunătăţi performanţa guvernului. Cu toate acestea, Cummings a fost acuzat de mai multe ori de ipocrizie, în contextul în care a ieşit la iveală că a accesat o subvenţie din fonduri europene în valoare de 250.000 de euro pentru propriul său business. Însuşi Cummings catalogase aceste subvenţii drept „absurde” în discursul său antieuropean, plângându-se că multe dintre subvenţii ar fi acordate „unor proprietari deja bogaţi care fac lucruri stupide cu aceşti bani”. 

  • Un antreprenor din România a început o afacere într-un chioşc. Cum a reuşit ca după un sfert de secol să îl transforme într-un business de 50 de milioane de euro

    „Principala investiţie pe care a făcut-o Casa Auto (parte a Grupului Tester, care se ocupă de businessul auto reprezentând 13 mărci) în anul 2019 este Centrul Tehnic, prima caroserie-vopsitorie robotizată din România şi Europa de Sud-Est. A fost o decizie îndrăzneaţă, în care top managementul Casa Auto m-a încurajat şi în care, pe lângă suma consistentă investită, de 2,5 milioane de euro, procesul tehnologic este total nou – linia de producţie şi roboţii făcând posibilă o calitate ridicată a reparaţiilor într-un timp de cinci ori mai rapid decât într-o tinichigerie clasică”, descrie Bogdan Piţigoi cele mai recente realizări.

    Şeful Tester Grup notează şi că afacerea lucrează cu cei mai reprezentativi asigurători din România, cu o parte dintre ei având încheiate convenţii pentru autoconstatare, ceea ce scurtează mult timpul necesar întocmirii documentaţiei necesare unei reparaţii de tinichigerie-vopsitorie.

    Cum se diferenţiază însă showroomurile Casa Auto de cele ale competitorilor? „Încă din anul 2001 am început să cred în conceptul de showroom multibrand, ceea ce presupune ca showroomurile mai multor mărci să fie în aceeaşi clădire, sub acelaşi acoperiş, dar în acelaşi timp în interiorul lor să păstreze atmosfera şi universul caracteristic fiecărei mărci în parte”, explică Bogdan Piţigoi.
    Şeful Tester Grup speră ca anul 2020 să fie la fel de bun ca şi 2019, atât din punctul de vedere al pieţei auto, cât şi la nivelul întregii economii a României. Cu acest gând, el a bugetat o altă investiţie importantă: primul mall auto din România.

    Acesta va consta într-o clădire pe două etaje cu o suprafaţă desfăşurată de 3.200 mp, în care vor fi amplasate opt dintre mărcile reprezentate de Casa Auto. Clădirea va fi amplasată pe o suprafaţă de teren de 12.000 mp, în apropierea unui showroom multibrand cu alte cinci mărci din portofoliul companiei. „În acelaşi loc avem şi service-uri de reprezentanţă pentru operaţiunile mecanice şi electrice, o spălătorie nouă şi modernă împreună cu un service de ultimă generaţie ce oferă servicii de reglare unghiuri, echilibrare şi schimbare roţi, precum şi un hotel de anvelope”, notează Piţigoi. Pe scurt, spune el, Mallul Casa Auto va oferi clienţilor vânzări, service şi nu numai pentru toate mărcile pe care le reprezintă.

    Piaţa auto locală de astăzi s-a maturizat şi este în echilibru cu potenţialul real al României, crede Bogdan Piţigoi, acesta situându-se în opinia sa în intervalul 150.000-200.000 de maşini noi pe an. Faţă de ultimii ani, el observă o creştere a cererii pentru maşini de clasă medie, tendinţă normală raportată la creşterea clasei sociale medii în România. „Clienţii au un grad mai înalt de cunoaştere a maşinilor şi sunt mult mai hotărâţi referitor la tipul de maşină de care au nevoie”, spune şeful Tester Grup. „De asemenea, ei au cunoştinţe şi aşteptări mari referitoare la service şi, pe bună dreptate, îşi doresc servicii de calitate în toate domeniile.”

    Casa Auto a comercializat în 2019 un număr de 4.000 de maşini, oferind servicii after sales pentru 52.000 de clienţi. În ceea ce priveşte bussinessul imobiliar, un alt segment important pentru grup, au fost prelungite contractele de închiriere pentru clienţi importanţi cum ar fi Oracle, Sonovision, KPMG sau Geberit şi au fost semnate noi contracte de închiriere cu clienţi importanţi precum SCC, Softvision, Buck, Ipsos sau Digitex. „În concluzie, cei doi piloni importanţi ai Grupului Tester (Casa Auto pentru segmentul auto şi Ideo, Centro respectiv Solo Park pentru domeniul real estate) au fost în creştere evidentă de bussiness, ceea ce ne dorim şi pentru anul 2020.”
    Bogdan Piţigoi crede că piaţa locală este „în cea mai fastă perioadă economică a ei şi sunt convins de potenţialul României de a se dezvolta accelerat în continuare”.

  • Un antreprenor român, care a făcut mai multe magazine în România, s-a extins şi în Paris, deschizând un magazin chiar lângă turnul Eiffel. Le vinde francezilor ce le place cel mai mult

    „Grupul Le Manoir are o relaţie comercială foarte bună cu Franţa, cunoaştem bine piaţa de produse gastronomice şi vinuri, aşa că decizia de a ne extinde a venit natural. Avem parteneriate strânse cu cramele şi artizanii prestigioşi, ceea ce ne ajută să avem acces la produse rare, complicat de obţinut, care sunt extrem de căutate în ţările cu tradiţie gastro-oenologică, oferindu-ne un avantaj competitiv relevant”, descrie Cristian Preotu decizia de a se extinde peste hotare.

    Anul trecut, afacerile grupului Le Manoir au crescut cu 10%, depăşind 6 milioane de euro. Din portofoliul companiei fac parte divizia B2B Le Manoir, magazinele Comtesse du Barry, magazinele Petit Bateau, restaurantele bucureştene Relais & Châteaux Le Bistrot Français şi SushiRoom, precum şi barul de mixologie The Owl, inclus în august 2019.

    În decembrie 2018, antreprenorul a lansat divizia de distribuţie de vinuri româneşti în Franţa şi, în aceeaşi perioadă, a demarat pregătirea magazinului Le Manoir din Paris. „Ştiam de atunci că un punct de vânzare va fi mai ofertant decât un birou de reprezentare, fiindcă ne va permite să dezvoltăm relaţii şi mai strânse cu producătorii francezi şi pentru că va fi mai eficient din punct de vedere logistic. Astfel, acum, dacă avem cantităţi mici, de câteva sticle – valoroase, de obicei – alegem să le grupăm, pentru a obţine un cost mai bun, dar şi pentru a beneficia de o metodă de expediere mai sigură.” În plus, deoarece de ceva vreme are vânzări şi în afara Europei, în ţări din Asia şi SUA, antreprenorul spune că este mai eficient să facă aceste operaţiuni comerciale direct din ţara de achiziţie, din Franţa, fără a mai fi necesar ca vinurile să tranziteze România.

    Un alt aspect care l-a determinat să deschidă magazinul din Paris a fost dorinţa de a introduce vinurile româneşti pe listele restaurantelor din Franţa, „un obiectiv de business important pentru anul 2020”. Investiţia în magazinul de 120 de metri pătraţi deschis în luna septembrie 2019 pe Rue de Grenelle, poziţionat în proximitatea Ambasadei României, aproape de Turnul Eiffel, a fost de aproximativ 350.000 de euro. Antreprenorul spune că fiind deja familiar cu mediul de lucru din Franţa, cu legile şi instituţiile, lucrurile nu au fost extrem de complicate, iar provocările cu care s-a confruntat au fost cele de ordin administrativ – autorizaţii şi permise. „Nivelul de dificultate nu a fost mai mic decât în România, dar s-a dovedit surmontabil.”

    La început, povesteşte Preotu, majoritatea clienţilor au venit din stradă, atraşi de vitrina elegantă a magazinului. „Suntem într-o zonă tranzitată, centrală, aproape de o serie de obiective turistice, astfel încât magazinul a dezvoltat două tipuri de clientelă, fiind frecventat atât de către cei care locuiesc în cartier, cât şi de turişti.” În scurt timp, în doar câteva săptămâni, magazinul a ajuns la o medie de 20-25 de clienţi pe zi, cu un bon mediu de 45-50 de euro/persoană. Potrivit descrierii antreprenorului, clienţii magazinului din Paris sunt predominant persoane cu venituri medii şi peste medie, pasionaţi de gastronomie, vinuri şi băuturi fine.

    Cei mai mulţi dintre ei sunt deja familiarizaţi cu o serie de producători cunoscuţi, dar deschişi să descopere etichete noi, din ţări mai puţin promovate, precum România. Preţurile produselor comercializate încep de la 10-20 de euro şi pot continua până la câteva mii, pentru un armagnac (tip de brandy –  n. red.) din secolul al XIX-lea, de pildă. „Le Manoir Paris este, practic, echivalentul culinar al unui magazin multibrand, cu articole vestimentare şi accesorii”, notează antreprenorul. Din portofoliul magazinului fac parte producători internaţionali din regiunile Burgundia, Loire, Côtes du Rhône sau Sancerre, cu nume ca: Domaine Vacheron, Joseph Drouhin sau Château de Beaucastel, dar şi case consacrate, cu tradiţie, precum Château Pontet Canet, Château Smith Haut Lafitte sau Petrus. „Şi selecţia de şampanii, spumante şi băuturi tari cuprinde opţiuni de la mici producători, dar şi nume clasice, iconice, toate unite de o premisă comună: calitatea şi pasiunea pentru meşteşug şi bun-gust.” În ceea ce priveşte producătorii din România şi Moldova, în magazin sunt comercializate vinuri din crame precum Davino, Avincis, Metamorfosis, Villa Vinèa sau Gitana.

    Comparativ cu publicul din Franţa, Preotu spune că, deşi majoritatea clienţilor din unităţile româneşti Comtesse du Barry reprezintă un public avizat, ce cunoaşte produsele rare din portofoliul de branduri al businessului şi are o putere mare de cumpărare pe această zonă, fiind comparabil cu cel francez ca gusturi şi venituri, printre clienţii din piaţa locală există şi o categorie nouă – persoane cu venituri medii, „care sunt surprinse să descopere că, deşi ca experienţă şi ca game nu concurăm cu magazinele de cartier sau cu supermarketurile, ce merg pe volum, avem o serie de produse de calitate, cu preţuri extrem de accesibile, de la 5 euro în sus.” Astfel de persoane, spune el, nu au neapărat un echivalent în Franţa, unde există deja o cultură a ingredientelor şi a calităţii, iar consumatorii ştiu ce aşteptări să aibă de la un magazin precum Le Manoir.

    „Pentru noi, acesta este un segment important de public, faţă de care am o foarte mare apreciere, deoarece îl simt foarte receptiv la informaţii noi – petrece timp în magazin, descoperă vinuri şi specialităţi culinare, degustă, se lasă consiliat de colegii noştri şi, ulterior, decide. Aici avem parte de un proces mai lung, care se desfăşoară pe parcursul mai multor vizite, dar care face parte dintr-o tendinţă naturală, prin care ne creştem calitatea vieţii alegând mai înţelept şi orientându-ne mai mult spre calitate.”

    Preotu spune că în ultimii ani piaţa de băcănie fină şi vinuri a crescut cu consecvenţă, de la un an la celălalt, iar acum se îndreaptă spre maturizare şi se apropie de cele din ţări care au cultură gastro-oenologică deja construită, pe parcursul secolelor, cum sunt Franţa sau Italia. „Simţim acest lucru în creşterea frecvenţei de cumpărare, ceea ce e un semn al democratizării consumului. În plus, există un apetit tot mai mare pentru produsele bio – vinuri, peşte, articole de băcănie, ciocolată –, din care noi avem o selecţie generoasă în magazine.” În ceea ce priveşte tendinţele consumatorilor, antreprenorul notează că, în magazinele grupului, o serie de clienţi care la început veneau foarte rar, când aveau nevoie de un cadou pentru o persoană importantă, au ajuns treptat să cumpere pentru ei, întâi la intervale mai mari şi acum constant, săptămânal sau la două săptămâni. „Aceasta este, de fapt, o tendinţă care ilustrează cum au evoluat lucrurile şi care ne dă încredere că noi, ca popor, suntem tot mai atenţi la calitate, ingrediente, sursele alimentelor pe care le alegem.”
    Nu în ultimul rând, antreprenorul spune că a observat şi un interes în creştere pentru accesoriile potrivite, care să le permită pasionaţilor să se bucure de aromele şi calităţile vinurilor. „De exemplu, tot mai mulţi cumpărători aleg să investească într-un set de pahare superioare calitativ celor din supermarketuri, care permit o aerare mai bună a oricărui tip de vin, fie el alb, roze, roşu sau spumant.”
    Pe lista de „rezoluţii” în business pentru anul acesta, antreprenorul a adăugat: extinderea cocktail barului The Owl cu un nou spaţiu privat, deschiderea în zona Dorobanţi a unui magazin bio cu produse proaspete din carne, peşte, legume, vinuri şi îmbogăţirea portofoliului de produse cu branduri noi de gastronomie şi vinuri. „În plus, suntem la stadiul de concept cu o serie de proiecte, pentru care vom demara, anul acesta, o serie de activităţi de amenajare şi reamenajare.”

  • Producătorul Stalinskaya, controlat de Jabbar Kanani, cumpără brandurile de apă Lipova şi Carpatina

    Prodal 94, producătorul unor branduri de băuturi spirtoase precum Stalinskaya (vodcă) şi Wembley (gin), cumpără companiile Lipomin SA şi Carpatina SA. Tranzaţia a primit ok-ul Consiliului Concurenţei. Lipomin SA şi Carpatina SA sunt controlate de ACCESSION II Romania Limited, conform ultimelor date de la Registrul Comerţului. 

    Companiile Lipomin şi Carpatina comercializează apă minerală plată şi apă minerală carbogazoasă sub brandurile Lipova şi Carpatina.

    Lipomin a avut în 2018 o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de anul precedent, o pierdere netă de 340.000 de lei, faţă de o pierdere netă de 1,4 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a avut un număr mediu de 26 de salariaţi.

    Pe de altă parte, Carpatina a realizat o cifră de afaceri de 20,6 milioane de lei, în scădere cu 6,5% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat o pierdere de 2,6 milioane de lei, la jumătate faţă de anul anterior. Producătorul a avut un număr mediu de 50 de angajaţi. Ambele companii au trecut prin insolvenţă.

    Lipova şi Carpatina concurează pe piaţa apelor minerale naturale cu branduri precum Borsec, AQUA Carpatica, Dorna, Zizin şi Tuşnad.

    Prodal 94 este o companie controlată de doi oameni de afaceri de origine iraniană, Jabbar Kanani şi Bagher Karimzadeh, conform datelor de pe platforma de analiză Confidas. Jabbar Kanani este şi proprietarul Agricover, un jucător important de pe piaţa cerealelor.

  • ANPC amendează operatorii economici care gestionează aplicaţiile Glovo, Foodpanda şi Takeaway.com

    ANPC a amendat operatorii economici care gestionează aplicaţii de livrare a mâncării Glovoappro SRL, Food Panda Ro SRL şi SC Hellohungry SA, care au fost amendate cu 15.000 de lei şi au primit avertismente, anunţă autoritatea. 

    Controlul s-a efectuat ca urmare a reclamaţiilor înregistrate la Comisariatul de Protecţia a Consumatorilor din Municipiul Bucureşti cu privire la faptul că nu au fost onorate şi respectate complet unele comenzi, nu s-au respectat ingredientele declarate în preparatele culinare livrate sau nu au fost acordate discounturile afişate, precum şi nefuncţionarea sistemului de efectuare a plăţii la operatorii economici SC Glovoappro SRL precum SC Food Panda Ro SRL şi SC Hellohungry SA

    Au fost transmise prin email invitaţîi către aceşti operatori economici, iar acţiunile de control au fost finalizate la sediul CPCMB la dată de 22.11.2019, când au fost întocmite 3 procese verbale de constatatare contravenţie aplicându-se sancţiuni contravenţionale în valoare de 15000 lei şi trei avertismente.

    La extinderea verificărilor s-au solicitat documente din care să reiasă ultimele 15 livrări efectuate cât şi denumirea operatorilor economici de la care au fost preluate comenzile, lista unităţilor de alimentaţie publică cu care deţîn contracte de colaborare, precum şi modele de contracte încheiate cu aceştia, documente care să ateste autorizarea echipamentelor în care sunt transportate comenzile, termenii şi condiţiile de utilizare a site-urilor sau platformelor pe care le deţîn.

    În cazul SC Food Panda SRL căreia îi aparţine aplicaţia foodpanda.ro au fost instrumentate cinci reclamaţii care nu s-au putut concluziona şi au fost soluţionate amiabil.

    La momentul efectuării controlului s-a procedat la verificarea rucsacelor de transport comenzi produse alimentare şi s-a constatat faptul că pereţii reglabili din interior, din material termoizolant nu realizează o izolare completă a produselor alimentare calde de reci, astfel încât să nu existe transfer termic între produse.

    Totodată, din declaraţiile verbale ale angajaţilor care efectuau activităţi de transport produse alimentare cu rucsace termoizolante, a rezultat că igienizarea acestora se realiza cu şerveţele umede, alcool sanitar, fără a avea cunoştinţă de alte procedee de igienizare.

    Din verificările efectuate s-a constatat că operatorul economic nu dispune de o procedură care să prevadă modalităţi de sigilare ale ambalajelor produselor alimentare, la preluarea acestora de la furnizori şi nici o procedură de igienizare a genţilor termoizolante utilizate, folosind în cadrul serviciilor prestate proceduri nesigure.

    Operatorul economic a fost sancţionat contravenţional cu avertisment.

    În cazul operatorului economic SC Glovoappro SRL, ce deţine aplicaţia glovoapp.com au fost instrumentate şase reclamaţii, constatându-se că operatorul economic denotă un comportament incorect în relaţia cu consumatorii.

    Din verificarea modului de compartimentare a rucsacelor de transport comenzi produse alimentare, s-a constatat faptul că pereţii reglabili din interior, din material termoizolant nu realizează o izolare completă a produselor alimentare calde de reci, astfel încât să nu existe transfer termic între produse, iar din declaraţiile verbale ale angajaţilor a reieşit faptul că igienizarea acestora se realizează cu serveţele umede, bicarbonat de sodium, alcool sanitar sau în cadă proprie de acasă prin spălare, fără a avea cunoştinţă de alte procedee de igienizare.

    Astfel, şi în acest caz s-a constatat că operatorul economic nu dispune de o procedură care să prevadă modalităţi de sigilare ale ambalajelor produselor alimentare, la preluarea acestora de la furnizori şi nici de igienizare a genţilor termoizolante utilizate, folosind în cadrul serviciilor prestate proceduri nesigure.

    Operatorul economic a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei şi avertisment.

    În cazul operatorului economic SC Hellohungry SA, căruia îi aparţine aplicaţia takeaway.com au fost instrumentate două reclamaţii, constatându-se că operatorul economic nu a respectat condiţiile prescrise şi declarate, deoarece a acceptat prin platforma sa, o comandă în valoare de 30 de lei, iar ulterior i-a fost comunicat consumatorului, direct de către reprezentaţii restaurantului, că pentru a putea livra produsele, comandă minimă trebuie să fie de 50 lei, fapt ce denotă un comportament incorect în relaţia cu consumatorii.

    Operatorul economic Hellohungry a pus la dispoziţie procedura de igienizare a genţilor termo, genţi folosite la transportul produselor livrate, contractul de prestări servicii nr. 10/16.05.2019 încheiat cu societatea S.C. Eco Clean S.R.L., pentru igienizarea genţilor, tricourilor, hanoracelor şi gecilor folosite de livratorii societăţîi, cât şi ultimele două facturi emise pentru prestări servicii de curăţătorie.

    Operatorul economic Hellohungry a prezentat 4 modele de genţi în care se livrează mâncarea, declarând că transportul produselor se efectuează în genţi separate, în funcţie de produsele alimentare livrate (cele calde, separat de cele reci).

    Totodată a reieşit faptul că operatorul economic nu dispune de o procedură care să prevadă modalităţile de sigilare a ambalajelor produselor alimentare la preluarea acestora de la furnizori, astfel se constată faptul că Hellohungry foloseşte în cadrul serviciilor prestate proceduri nesigure.

    Operatorul economic a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 10000 lei şi avertisment.

    În cazul operatorilor economici SC Glovoappro SRL şi SC Food Panda SRL, s-a dispus măsura de refacere a serviciului de preluare produse prin implementarea unei proceduri care să prevadă modalităţile de sigilare a ambalajelor produselor alimentare livrate, precum şi implementarea unei proceduri de igienizare a genţilor termoizolante în conformitate cu art. 15(1) din OG21/92 modificată.

    Totodată, în conformitate cu art.15(1) din OG21/1992 modificată, pentru operatorul economic Hellohungry s-a dispus măsura de refacere a serviciului de preluare produse prin implementarea unei proceduri care să prevadă modalităţile de sigilare a ambalajelor produselor alimentare livrate.

    În baza listelor puse la dispoziţie de operatorii economici menţionaţi mai sus, s-au contactat unităţile de alimentaţie publică, pentru a pune la dispoziţie facturile şi declaraţiile de conformitate pentru tacâmurile de plastic achiziţionate de aceştia şi puse la dispoziţia consumatorilor.

     

  • Schema prin care hackerii pot fura milioane de dolari cu un singur e-mail

    Cea din urmă metodă poartă numele de business email compromise (BEC) şi este una din cele mai costisitoare ameninţări cibernetice la nivel mondial. Potrivit asigurătorului american AIG, BEC a întrecut ransomware în topul celor mai costisitoare ameninţări de tip cibernetic la adresa companiilor asigurate pentru astfel de incidente. De ce e această ameninţare atât de periculoasă?

    Ce este BEC şi cum funcţionează
    Operatorii din spatele BEC sunt infractori informatici meticuloşi care îşi fac temele cu mult timp înainte de a lovi. Aşa cum sugerează şi denumirea, se caracterizează prin compromiterea unui cont de e-mail, de regulă al unui angajat cu poziţie de importanţă strategică în organizaţie. Atacatorul îşi studiază victima folosind din surse deschise (comunicate de presă, reţele de socializare, etc) informaţii publice despre ea şi despre compania la care lucrează. Acesta foloseşte apoi diferite metode de inginerie socială pentru a obţine acces la contul de mail al directorului vizat. Înainte să lanseze atacul propriu-zis, hackerul pândeşte în linişte studiind atent conversaţiile cu persoane din diferite departamente, în special cel financiar, pentru a vedea cum poate să imite cât mai veridic „vocea” în scris a şefului. Apoi trimite un mail în numele directorului către departamentul financiar solicitând un transfer de bani, de exemplu, către un furnizor sau partener sau pentru o situaţie neprevăzută ce trebuie tratată în regim de urgenţă. Iar angajaţii păcăliţi fac transferul fără să ştie că banii de fapt se duc într-un cont controlat de atacator.

    Din înţelepciunea celor care au păţit-o
    Uneori e suficient ca atacatorul doar să imite o adresă de mail pentru a păcăli destinatarul. Acest lucru s-a întâmplat în 2016 la filiala locală a producătorului german de cabluri pentru industria auto Leoni AG. După ce au studiat bine compania şi procedurile interne, atacatorii au contactat directoarea financiară din România cu un mesaj trimis de pe o adresă de mail similară cu cea a CEO-ului companiei-mamă din Germania, solicitând un transfer urgent de 40 de milioane de euro. Nu a trecut mult timp până când directoarea s-a conformat şi a aprobat transferul. Abia câteva zile mai târziu compania realiza că fusese victima unei scheme BEC. Odată făcută publică eroarea, acţiunile companiei au coborât cu 14%, reducând considerabil valoarea companiei la bursă. De ce au ţintit atacatorii tocmai sucursala românească a grupului? Pentru că era singura autorizată să efectueze transferuri bancare în numele companiei. O nouă dovadă care arată cât de meticulos şi-au cercetat atacatorii victimele.
    Un alt exemplu notabil este incidentul de la compania americană de agricultură Scoular Corporation petrecut în 2014. Aproape identic cu incidentul de la Leoni AG, acest atac s-a folosit de un mail pretinzând a fi de la CEO-ul firmei în care se solicita unui angajat de la financiar pe nume Keith un transfer de 17 milioane de dolari pentru a impresiona nişte viitori parteneri din China: „Trebuie să finanţăm bine compania pentru a le arăta chinezilor puterea noastră. Keith, nu voi uita profesionalismul tău în acest deal şi îmi voi arăta aprecierea faţă de tine cât de curând”.
    Desigur, mesajul nu provenea de la CEO, ci de la un atacator anonim care reuşise să se infiltreze în reţeaua companiei. Observăm cum atacatorii se folosesc inclusiv de şiretlicuri psihologice, precum măgulirea şi promiterea unor beneficii ca să convingă victima să efectueze transferul bancar.
    Într-un incident mai recent, atacatorii s-au folosit nu de e-mail, ci de telefon pentru a imita literalmente vocea şefului cu scopul de a solicita un transfer urgent. Acest atac a încorporat tehnologie „deep fake,” care foloseşte inteligenţa artificială pentru a produce sunete sau imagini superficial autentice pentru urechea şi ochiul uman.

    O afacere de zeci de miliarde
    Atacurile de acest tip devin din ce în ce mai comune. Potrivit Reţelei de Executare a Crimelor Financiare – o divizie a Trezoreriei Statelor Unite – operatorii BEC au fraudat 21,5 miliarde de dolari în ultimii şase ani numai de la companii americane. Acelaşi raport spune că numărul reclamaţiilor referitoare la BEC au crescut de la 500 pe lună în 2016 la 1.100 pe lună în 2018, deci o dublare în doar doi ani.
    Păşind în 2020, recomandarea specialiştilor în securitate informatică este ca toate companiile, mici şi mari, să implementeze autentificarea în doi paşi pentru accesul la mail şi aplicaţii interne şi să adopte protocoale stricte pentru depistarea mailurilor suspecte, inclusiv cursuri de pregătire a angajaţilor privind tentativele de fraudă.

  • Cine este miliardarul ceh Petr Kellner, noul proprietar al ProTV

    Miliardarul ceh Petr Kellner, 55 ani, a devenit noul proprietar al Pro TV, cel mai mare canal de televiziune din România, după ce acesta a cumpărat întreg grupul Central European Media Enterprise (CME) de la gigantul american AT&T, într-o tranzacţie de 2,1 miliarde de dolari. Kellner este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere estimată de Forbes la peste 15 miliarde dolari, şi a cumpărat prin vehiculul său de investiţii PPF întreg grupul CME, principalul acţionar al Pro TV, care cuprinde 30 de televiziuni în România, Cehia, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia.
    „Comitetul special al boardului, împreună cu consilierii noştri, a condus un proces extins de revizuire a alternativelor pe care le are CME, ceea ce a însemnat implicarea mai multor parteneri strategici şi financiari. Anunţul de astăzi de vânzare a CME către PPF reafirmă angajamentul nostru în a livra valoare pentru acţionari“, a spus John Billock, preşedinte al boardului CME, după anunţarea tranzacţiei.
    Miliardarul ceh Petr Kellner, ieşit de pe băncile facultăţii în Praga cu o diplomă în economie, şi-a pus bazele averii la începutul anilor ’90 vânzând produse de birotică şi papetărie. Mai târziu, el a reuşit să prindă „lozul cel mare” în timpul privatizărilor şi a cumpărat cel mai mare asigurător din Cehia.
    Astăzi, PPF controlează mai multe companii din sectoare diferite, printre care compania financiară cu activităţi în sectorul nonbancar Home Credit, ce operează în zece pieţe. Cu active de peste 49 miliarde dolari şi un profit net de peste 950 milioane dolari în 2018, vehiculul de investiţii PPF controlează peste 20 de companii, printre care PPF Banka (bancă), Air Bank (bancă), PPF Real Estate Holding, PPF Life Insurance (asigurări de viaţă – Rusia), ClearBank (bancă), Telenor CEE (operator telecom cu circa 9 milioane de clienţi).
    În cadrul tranzacţiei cu CME, PPF s-a înţeles să plătească cu 30% mai mult decât valoarea din piaţă a acţiunilor CME din primăvară, când grupul de televiziuni a anunţat că evaluează mai multe alternative pentru viitorul companiei.
    CME şi-a început activitatea la începutul anilor ’90, compania fiind fondată de antreprenorul american Ronald Lauder, fost ambasador al SUA în Austria şi fiul celei care a creat celebrul brand de cosmetice Estee Lauder.
    În România, Ronald Lauder s-a asociat în anii ’90 cu antreprenorul român Adrian Sârbu, cel care a creat Pro TV. Adrian Sârbu a ieşit total din CME şi din Pro TV în 2013.
    Grupul CME este controlat de AT&T după o tranzacţie ulterioară pe piaţa din SUA, în cadrul căreia acesta a fost preluat de la Time Warner.
    În 2018 veniturile nete ale CME au fost de 703 mld. dolari, cu un profit operaţional de 222 mld. dolari. Canalele de televiziune din România ale grupului au avut venituri de 201 mld. dolari, cu un profit operaţional de 85,7 mld. dolari.
    CME i-a avut consultanţi financiari în această tranzacţie pe Allen & Company şi Bank of America Merrill Lynch, iar ca consultant juridic pe Convington & Burling LLP.
    „Achiziţia CME cu acti­vele sale media în cinci ţări europene va completa şi va consolida în continuare operaţiunile noastre de telecomunicaţii din Europa Centrală şi de Est. Dorim să valorificăm sinergiile naturale dintre crearea de conţinut şi distribuţia acestuia, cu scopul de a dezvolta în continuare afacerile noastre de teleco­municaţii şi mass-media. CME este o organizaţie sănătoasă şi bine condusă şi nu intenţionăm să aducem modificări semnificative la nivelul operaţiunilor sale“, a comentat Peter Kellner anunţul privind achiziţia CME.
    Consultantul financiar al PPF în această tranzacţie a fost banca de investiţii americană JPMorgan, iar consultant juridic a fost casa de avocatură White & Case LLP.
    Băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale au fost consultanţi în atragerea finanţării, iar împrumutul de 1,15 miliarde euro a fost dat de băncile BNP Paribas, Credit Agricole CIB, Credit Suisse, HSBC, Société Générale şi UniCredit.
    În ultimii ani, PPF s-a axat în România pe tranzacţii imobiliare, cumpărând două clădiri de birouri de lângă guvern – Metropolis şi Crystal Tower.
    Întrebat de Business Magazin care sunt planurile miliardarului ceh cu activele CME, în special cu cele din România, şi dacă are în vedere vânzarea unora dintre ele, PPF transmite că „nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor”.
    „Procesul de achiziţie a CME este abia la început. Va mai dura câteva luni până când procesul va fi complet şi PPF va controla companiile CME. Însă PPF consideră că businessul CME este sănătos, bine gestionat şi că nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor. Vom proceda aşa cum facem mereu, vom analiza performanţa, vom adăuga expertiză acolo unde este nevoie, dar nu a fost niciodată stilul PPF să schimbăm totul”, transmite compania controlată de Petr Kellner, la solicitarea Business Magazin.
    Reprezentanţii PPF au adăugat că activele CME vor avea un rol important în portofoliul lor şi că vor continua să dezvolte businessul media.
    „Achiziţia CME este o oportunitate unică de investiţii într-unul dintre cei mai mari producători de conţinut din regiunea Europei Centrale şi de Est. Cumpărăm o companie media sănătoasă şi bine gestionată, cu o cotă de piaţă ridicată, cu audienţă, şi intenţionăm să dezvoltăm în continuare businessul, care va avea un rol important în portofoliul nostru.”