BusinessMagazin

Tag: construire

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Roxana Bujor, director companii mijlocii, UniCredit Bank: „Sunt mulţi antreprenori români pe care îi admir pentru ceea ce fac”

    Rol ocupat în companie: Sunt director companii mijlocii, cu rol principal de coordonare a reţelei UniCredit Bank pentru segmentul de companii mijlocii în ceea ce priveşte strategia comercială, distribuţia şi acoperirea teritorială. Obiectivul meu şi al echipei este de a menţine poziţia de top a băncii în piaţă în sprijinirea businessului românesc, prin servicii de calitate, soluţii personalizate şi consultanţă profesionistă. Sunt permanent preocuptată de adaptarea modelului de business la dinamica pieţei, cu atenţie în primul rând pentru nevoile şi satisfacţia partenerilor noştri de afaceri. Ce mă defineşte? Ascult, înţeleg şi creăm împreună cele mai potrivite soluţii, acţionând cu profesionalism, transparenţă şi deschidere.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Am o carieră de peste 15 ani în sistemul bancar, dintre care ultimii 12 ani în cadrul UniCredit Bank şi o importantă experienţă interdepartamentală. Înainte de a ocupa poziţia actuală, am deţinut poziţiile de manager regional pentru companii (oct. 2012 – dec. 2018), manager sucursala (iul. 2010 – sept. 2012) şi relationship manager companii (febr. 2005 – iul. 2010, în cadrul UniCredit şi al unei alte bănci).
    Rolul propus pentru anul 2030: Membru în Consiliul Director (management board) în calitate de vicepreşedinte executiv al uneia dintre diviziile de business. 
    CEO/Antreprenor admirat: Sunt mulţi antreprenori români pe care îi admir pentru ceea ce fac; dedicaţia, pasiunea şi curajul cu care şi-au construit businessul şi cu care continuă să activeze cu succes chiar şi în condiţii macroeconomice şi de piaţă dificile, adaptându-şi strategiile fără a se abate de la principiile şi scopul primordiale. Dacă trebuie să nominalizez însă un singur business, spun Dedeman – fraţii Pavăl. Cu un model de succes, Dragoş şi Adrian Pavăl au construit unul dintre cele mai puternice branduri româneşti. Admir curajul, muncă, seriozitatea şi inteligenţa acestora, dar şi faptul că investeasc în continuare în România, rămânând în acelaşi timp discreţi şi foarte serioşi.

    Profilul Roxanei Bujor a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din România, ediţia 2020. 

  • Cum au ajuns un contabil şi un IT-ist să vândă unelte pentru meşteri. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro

    Mihai Mavru, de profesie contabil, şi Cătălin Iordache, cu experienţă în domeniul IT, au lansat un magazin de unelte şi scule de nişă din categoria bricolaj, din dorinţa de a-şi construi afacerea proprie. După cinci ani de activitate, au ajuns la venituri de 255.000 de euro, din care 70% sunt generate de vânzările de pe platforma marketplace a eMAG. Cum se îmbină online-ul cu activitatea meşterilor români?

    „Am lansat businessul la finalul anului 2015, din ideea de a avea ceva al nostru, fiecare dintre noi având un alt loc de muncă. De altfel, aşa am şi funcţionat timp de un an – în paralel cu locurile de muncă şi cu dezvoltarea afacerii”, povesteşte Mihai Mavru în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE. Antreprenorul adaugă că atât el, cât şi partenerul său vin din domenii diferite faţă de activitatea firmei, el fiind de profesie contabil, iar Cătălin Iordache are experienţă în domeniul IT – totuşi au fost mereu atraşi de acest domeniu. Numele firmei a fost inspirat dintr-o poreclă pe care le-o adresau cei care îi cunoşteau: „Ne asemănau cu vikingii din cauza bărbilor”.
    Au început într-un spaţiu de aproximativ 30 de metri pătraţi, într-o locaţie improvizată, la Mihai Mavru acasă, axându-se mai întâi pe importurile de scule şi unelte cumpărate prin intermediul licitaţiilor. După şase luni au închiriat prima locaţie, de 58 de metri pătraţi, după care lucrurile au evoluat constant. La începutul anului 2015 îşi vindeau produsele pe diverse site-uri online, între timp şi-au deschis şi site-ul propriu, iar în 2016 au intrat şi pe platforma eMAG Marketplace.
    La finalul anului 2019 au ajuns la o cifră de afaceri de 255.000 de euro, iar anul acesta spune că au ajuns deja la o creştere de 30% faţă de anul interior. Vând în prezent
    7.000 de articole ale unor producători din ţări precum Regatul Unit, Polonia, Ungaria, cu preţuri care pornesc de la 50 de bani şi ajung până la aproximativ
    4.000 de lei.
    Mihai Mavru povesteşte că la începutul pandemiei erau îngrijoraţi de modul în care va evolua activitatea firmei, dar faptul că o mare parte din oameni au stat acasă în perioada stării de urgenţă a determinat ca vânzările să meargă bine în continuare: „Oamenii au început să renoveze prin casă sau să face ceva prin curte – din acest motiv, în această perioadă, pentru noi nu s-a simţit o diferenţă”.
    În prezent 70% din încasări vin din platforma eMAG Marketplace, iar restul de 30% vin din site-ul propriu. Anterior pandemiei aveau şi un showroom fizic, pe care au decis ca în actualul context să îl transforme în depozit: „Mai mult ca sigur vom rămâne în online”, spune antreprenorul.
    Care este filosofia de business a celor doi antreprenori? „Meşteri avem şi vom avea mereu, cheia succesului este seriozitatea – nu ne rezumăm la a vinde un produs, ne bucurăm de fiecare dată când putem să dăm un sfat, când putem să ne sunăm clienţii şi să îi întrebăm exact ce au nevoie. Majoritatea clienţilor devin prietenii noştri”, spune Mavru.
    Iar când vine vorba despre modul în care se desfăşoară vânzările în online, punctează: „Majoritatea lumii are impresia că vânzările online sunt mult mai greu de realizat decât vânzările fizice, ceea ce este total greşit, vânzările în online vor fi întotdeauna mai greu de făcut fiindcă nu interacţionăm în mod direct cu clienţii”. În prezent, în business sunt implicaţi doar el şi asociatul său, dar şi-au propus ca în viitor să facă şi angajări: „În prima fază, de creştere, am considerat că deţinerea controlului absolut ne va ajuta foarte mult”.
    În ceea ce priveşte priorităţile pentru perioada următoare, spune că şi-au propus construirea unei hale, obiectul unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro, pentru care au cumpărat deja şi un teren în Bucureşti.

  • Compania care schimbă toată piaţa auto. Cum arată maşina creată de ei, care ii sperie chiar şi pe cei care fac maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Grădina cu birouri

    O soluţie, scrie Financial Times, poate fi căutată la scriitori, care de multă vreme se refugiază să lucreze într-o încăpere separată situată în grădina casei lor, fie construită special, fie provenită dintr-un foişor reamenajat ca birou. Printre cei care scriau sau scriu într-un spaţiu separat în grădină se numără George Bernard Shaw, Virginia Wolf sau Neil Gaiman. Biroul sau spaţiul de refugiu din grădină nu este însă amenajat de locatarii casei, ci se poartă colaborarea cu un arhitect care să-l proiecteze.
    Clienţii care solicită aşa ceva doresc fie spaţii moderne, aşezate pe aflorimente, dacă amplasamentul o permite, la construcţia cărora se foloseşte piatră şi sticlă, ca în cazul spaţiului de creaţie de la Greenwich (Connecticut) al fostului bancher american, John Barr, devenit poet, fie spaţii bine integrate în peisaj. În acest din urmă caz se remarcă un studio construit în Australia, la Melbourne, şi acoperit cu iederă, ceea ce-l face greu de distins prin vegetaţie. Biroul celui care l-a comandat este amplasat în dreptul ferestrei mari şi-i permite astfel să se bucure de privelişte. Un alt exemplu vine de la Londra, unde un arhitect a proiectat pentru fratele său un spaţiu octogonal de lucru, construit din lemn şi vopsit în verde pentru a se încadra bine în peisajul grădinii.

  • Una dintre cele mai bogate familii din România readuce la viaţă un conac vechi de aproape 100 de ani. Ce vor să facă cu el şi cum arată după renovare – GALERIE FOTO

    Un conac construit în 1925 în stil neoromânesc de unul dintre discipolii arhitectului Ion Mincu, care a trecut printr-un proces de renovare ce a durat şapte ani, reprezintă unul dintre cele mai noi pariuri ale familiei Timiş. Acesta le poartă deja numele şi, aflat la doar 80 de kilometri de Capitală, ar putea fi una dintre destinaţiile de weekend de pe harta bucureştenilor.  

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    Înainte de achiziţionarea acestui conac, familia Timiş căuta un loc în care să construiască o clădire, care să reprezinte nucleul businessului viticol început în anul 2005. De asemenea, Cristina Timiş se ocupă personal de tot ceea ce înseamnă proiectele de dezvoltare a locaţiei, management, achiziţii, resurse umane, marketing şi comunicare şi design.
    „Planurile de viitor pe termen scurt şi mediu vizează în primul rând crearea unui complex vini-viticol ce presupune dezvoltarea capacităţii de cazare, atracţii şi facilităţi şi leisure, deoarece nu putem acoperi cererea mare pe care o avem în acest sens.

    În paralel, vrem să dezvoltăm brandul de vin Casa Timiş prin construirea unei crame tehnologice şi a uneia de degustare, care va fi în apropierea Casei Timiş pentru  accesul uşor al oaspeţilor. Toate acestea vor pune cu adevărat în valoare întregul domeniu deţinut în zona Dealu Mare de familia Timiş, pe care se află şi Casa Timiş”, spune antreprenoarea.
    Domeniul Timiş face parte din Grupul Cris-Tim, fondat în 1992 de Cristina şi Radu Timiş. Grupul Cris-Tim este o afacere de familie care cuprinde şapte linii de business şi anume industria de prelucrare a cărnii, lactatelor şi ready meal, agricultură, creşterea animalelor, producţia de vin şi construcţii.

    „Din cauza situaţiei actuale, numărul turiştilor străini a scăzut considerabil, însă în 2019 un număr mare de turişti din străinătate au ales Casa Timiş, atraşi mai întâi de autenticitatea arealului vini-viticol, de rafinamentul manifestat aici în cel mai mic detaliu, aspect care i-a surprins pentru un loc de cazare şi restaurant aflat între vii, ca mai departe să se bucure de gastronomia şi ospitalitatea Casei Timiş”, precizează Cristina Timiş. Izbucnirea crizei pandemice şi impunerea restricţiilor de către autorităţi cu privire la limitarea răspândirii virusului a reprezentat pentru Casa Timiş suspendarea activităţii, dar odată cu deschiderea unităţii de cazare şi a terasei au fost înregistrate creşteri de 25% în iunie şi iulie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Relaxarea reglementărilor a făcut ca începând cu luna iunie activitatea să repornească, Casa Timiş înregistrând în lunile iunie şi iulie o cifră de afaceri în creştere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimăm o creştere a cifrei de afaceri cu 22% faţă de anul 2019, acestea fiind cifre de creştere foarte bune ţinând cont de situaţia generală a mediului HORECA, dar mici comparativ cu perspectiva pe care o aveam la finalul anului trecut”, precizează Cristina Timiş.

    Reprezentanţii conacului spun că în această perioadă gradul de ocupare este mare, astfel că în luna iulie aceasta a ajuns la 60%, în timp ce în august conacul a fost ocupat în proporţie de 90%. Tarifele de cazare la Casa Timiş variază în funcţie de perioadă, dar în medie preţul pentru o cameră dublă este de 540 lei pe noapte, iar costul pentru un apartament ajunge la 680 lei pe noapte.

    „Avem  câteva avantaje faţă de alte unităţi hoteliere, în prezent prin natura faptului că partea de cazare este mică – 10 camere aflate în conac, dar şi prin natura viziunii de dezvoltare a complexului turistic care urmăreşte o cazare de tip vile în planul de dezvoltare pe termen scurt şi o tipologie de hotel înconjurat de natură, un hotel cu un singur etaj, cu spaţii generoase şi la nivelul de parter – cu terase destinate fiecărei camere, deci un spaţiu exclusivist, larg şi sigur”, spune Cristina Timiş.

    Turiştii care vin la Casa Timiş sunt atât familii cu copii, cât şi cupluri sau persoane ce caută relaxare departe de agitaţia oraşului. În cadrul Casei Timiş se pot organiza şi evenimente la care în mod normal ar putea participa 220 de persoane. De asemenea, există şi o sală de conferinţă amenajată în stil neoromânesc care poate găzdui circa 200 de persoane, dar şi o platformă inaugurată recent cu perspectiva spre amfiteatrul de vii, cu o capacitate de 60 de persoane.

    „Observăm tot mai multe companii care vor să ofere echipei lor o altfel de experienţă de evenimente de business (middle şi top management) şi regăsesc aici toate condiţiile pentru a organiza activităţile specifice: teambuilding, conferinţe, lansări şi prezentări de produse, evenimente festive”, adaugă Cristina Timiş.

    În cadrul Casei Timiş, turiştii pot alege să închirieze biciclete, karturi pentru a se plimba pe traseele create pe Domeniul Casei Timiş, să participe la evenimentele de wine & food pairing. Pe lângă conacul unde turiştii pot să se cazeze şi restaurantele unde pot mânca, Casa Timiş mai are în componenţa sa un parc, un loc de joacă pentru copii şi trei lacuri.

  • Ascunzătoarea Băncii Mondiale de care puţini au auzit. Se află în interiorul unei adevărate fortăreţe naturale

    Hotelul Mount Washington este construit în zona Munţilor Albi din nordul statului american New Hampshire.Elegantul hotel se află între pădurea Breton şi bazele Muntelui Washington, care are cel mai înalt vârf din nord-estul Statelor Unite. Tot aici se află şi sculpturile cu preşedinţi americani.    „Este o fortăreaţă din granit”, spune Craig Clemmer, directorul de vânzări şi marketing al hotelului. „Chiar şi în prezent, hotelul este păzit geografic de munţi care înconjoară valea. Poţi cu uşurinţă să interzici intrarea în zonă blocând un singur drum. Este înconjurat de 800.000 de acri de munţi. Cine ar face alpinism pentru a ajunge aici?”, descrie el locul, scrie BBC.

    Acesta este, de altfel, principalul motiv pentru care hotelul Muntele Washington a fost ales ca fiind locul de găzduire a unei întâlniri secrete din perioada celui de Al Doilea Război Mondial – o întâlnire care a conturat politicile economice globale ale prezentului. În luna iulie 1944, reprezentanţii a 44 de ţări ale Aliaţilor s-au întâlnit aici pentru a realiza un cadru pentru cooperarea economică internaţională. La acea întâlnire s-a creat Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială, care au stabilit primele reguli necesare pentru menţinerea stabilităţii economice globale. 

    În perioade economice incerte, FMI, care are sediul central în Washington şi are acum 189 de membri, reapare în centrul atenţiei. Principiile stabilite atunci au contribuit la prosperitatea de după criza economică din 2008, iar 2020 a adus o nouă provocare: pandemia de COVID-19 şi recuperarea economică în acest context.  Principiile pe baza cărora funcţionează FMI-ul se bazează pe ideile economistului John Maynard Keynes axate pe cheltuieli guvernamentale mari şi taxe scăzute, în scopul stimulării cererii consumatorului. Acestea ar fi contracarat efectele Marii Depresiuni din anii 1930. 

    Timp de trei săptămânii, delegaţii au dezbătut un set de reguli economice care au devenit Sistemul Bretton Woods, care include formarea FMI şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi a braţului acesteia de împrumuturi, Banca Mondială. Acordul Breton Woods nu a fost schimbat până în 1946. Un război trebuia câştigat mai întâi. Singura ţară care nu a fost de acord cu semnarea finală a fost Rusia – iar ruptura a pavat calea izolată pe care se află şi astăzi.  Economiştii se adună în continuare la Hotelul Muntele Washington pentru summit-uri şi predici, sărbătorind practic realizările de aici.
     
    Camera unde a fost semnat Acordul Breton Woods, Camera de Aur (Gold Room), include poze ale delegaţilor. Masa folosită pnetru semnare este încă acolo, fiind înconjurată de aceleaşi scaune pe care au stat delegaţii atunci.  În sala mare de bal, între orele 10 şi 15 în fiecare zi, delegaţii au ascultat teoriile lui Keynes şi argumente pro şi contra. Între acele camere se află şi scările pe care Keynes s-a prăbuşit după un atac de cord.  Deschis în 1902, hotelul Muntele Washington a fost construit de magnatul din industria cărbunelui Joseph Stickey. 
     
    În 1944, după doi ani în care a fost închis din cauza războiului, guvernul american a rezervat întregul hotel pentru conferinţă. S-a decis ca acea clădire avea nevoie de renovări: înarmaţi cu vopsea, constructorilor guvernamentali li s-a spus să picteze totul ca şi cum ar fi nou.  „Chiar şi sticla Tiffany şi candelabrele. Dacă nu se mişcă, pictaţi totul în alb – aceasta a fost comanda.” În secolul acesta hotelul a fost însă restaurat – există în continuare o parte a hotelului pictată în alb ca amintire a perioadei trecute”, a precizat Clemmer.  Hotelul face acum parte din Complexul Turistic Omni al Muntelui Washington, care include un spa, un teren de golf, o zonă de schi întinsă pe 464 de acri. Photo: Pavel Brodsky, Unsplash

  • Cine sunt cei doi fraţi matematicieni care au construit de la zero cea mai valoroasă companie românească

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău

    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei

    Nr. de angajaţi: 10.769

    Profit net: 1,2 mld. lei

     

    CITEŞTE AICI ŞI POVEŞTILE ALTOR MILIARDARI DIN ROMÂNIA CARE AU CONSTRUIT COMPANII GIGANT

  • La 18 ani, Elon Musk, fondatorul Tesla, a lucrat într-o fabrică de cherestea. Ce a făcut ca să ajungă la succesul de acum şi cum îşi cheltuie el banii

    Pandemia de coronavirus a fost un dezastru economic pentru cei mai mulţi dintre fondatorii de companii, dar nu şi pentru Elon Musk.
    CEO-ul Tesla a făcut mai mult de 48 de miliarde de dolari între 18 martie şi 13 august, o creştere de mai mult de 197%, potrivit unei noi analize realizate de Institutul pentru Studii Politice din Statele Unite. Este cu mult mai mult decât câştigurile oricărui alt miliardar în aceeaşi perioadă de timp, scrie Business Insider.

    Potrivit publicaţiei americane, în mod ciudat, Musk şi-a câştigat miliardarele fără să încaseze bani de la Tesla. CEO-ul refuză salariul de 56.000 de dolari pe care l-ar primi în fiecare an.
    În ianuarie 2018, Tesla a anunţat că nu îi va plăti lui Musk nimic în următorii 10 ani – niciun salariu sau acţiuni – până la momentul în care compania va ajunge la o capitalizare de piaţă de 100 de miliarde de dolari.
    Dacă şi când se va întâmpla aceste lucru, Musk ar putea să îl depăşească pe CEO-ul Amazon, Jezz Bezos, care este în prezent cel mai bogat om al lumii.

    Dar cum a ajuns CEO-ul Tesla în acest punct?
    Cu decenii înainte să devină tatăl a şase copii şi să acumuleze o avere de 84,8 miliarde de dolari, Musk a învăţat să scrie cod, în vremea copilăriei sale în Africa de Sud. Până la momentul în care a împlinit 12 ani, a vândut codul sursă pentru primul său joc video în schimbul a 500 de dolari.

     

    • Înainte să împlinească 18 ani, Musk s-a mutat în Canada şi a lucrat într-o serie de roluri care implicau munca fizică, printre care tăierea de buşteni şi munca într-o fabrică de cherestea în schimbul a 18 dolari pe oră – un salariu bun în 1989.
    • Salariul său a scăzut la 14 dolari pe oră când a început să lucreze într-un internship alături de fratele său, Kimbal, la Banca Nova Scoţia, într-un rol de vânzări la telefon. L-a impresionat pe un executiv de top de acolo.
    • Imediat ce a început să studieze la Universitatea Queens în 1990, a început şi un business în paralel, prin care vindea componente de computer celorlalţi studenţi.
    • După doi ani, Musk s-a transferat la Universitatea din Pennsylvania cu o bursă parţială. Pentru a acoperi restul costurilor legate de studiile sale, Musk împreună cu un prieten şi-au transformat casa într-un loc unde vindeau alcool în weekenduri, taxându-i pe oameni cu 5 dolari la intrare.
    • După ce a absolvit fizica şi economia la Şcoala Wharton s-a mutat la Stanford pentru a face doctoratul. A renunţat la programul doctoral după câteva zile şi a fondat un start-up online împreună cu fratele său. Au pus bazele Zip2, un ghid de oraşe pentru ziare, cu o finanţare seed de 28.000 de dolari primită de la tatăl lor.
    • Patru ani mai târziu, în 1999, au vândut Zip2 pentru 307 milioane de dolari, iar Musk a câştigat astfel 22 de milioane de dolari. A investit mai mult de jumătate din câştigurile sale pentru a cofonda X.com, un serviciu de banking online.
    • Compania a fuzionat rapid cu rivalul acesteia şi a devenit Paypal, cu Musk în rolul acţionarului principal. În 2002, eBay a cumpărat PayPal şi Musk a părăsit compania în schimbul a 180 de dolari.
    • Musk şi-a îndreptat atenţia spre explorarea spaţiului prin SpaceX, după ce a părăsit PayPal. Câţiva ani mai târziu, a cofondat producătorul de maşini electrie, Tesla şi SolarCity, un furnizor de sisteme solare. Succesul acestor companii l-a propulsat într-un final în clubul miliardarilor lumii – dar nu înainte să devină falit.
    • În 2008, Musk a divorţat şi acest lucru a afectat şi averea sa. Un an mai târziu, Musk a declarat că „a rămas fără bani” şi că trăieşte din împrumuturi de la prietenii săi în timp ce încearcă să îşi menţină compania la linia de plutire.
    • Dar când Tesla a debutat pe piaţa de acţiuni în 2020, averea lui Musk a avut parte de un boom. În 2012, apărea deja în lista bogaţilor lumii pentru prima dată cu o avere de 2 miliarde de dolari.Doar şapte ani mai târziu, averea lui Musk ajunge la 84,8 miliarde de dolari.
    • Musk nu este „timid” nici când vine vorba despre cheltuieli. CEO-ul a cumpărat proprietăţi rezidenţiale în valoare de mai mult de 100 de miliarde de dolari în California. A renunţat însă de atunci la multe dintre proprietăţile sale – în luna mai a declarat că „vrea să nu mai deţină nicio casă”.
    • Ca lider al producătorului auto al momentului, nu este o surpriză că este pasionat de maşini. În 2013, a plătit 920.000 de dolari la o licitaţie pentru cumpăra un Lotus Esprit care a fost folosit într-un film James Bond.Nu conduce doar Tesla, ci şi două maşini alimentate de benzină: un Ford model T şi un Jaguar Tip E Seria 1 Roadster.
    • Chiar dacă are suficienţi bani, Musk nu este un fan al vacanţelor. În 2015, a spus că şi-a luat liber doar două săptămâni de când înfiinţase SpaceX.
    • Musk are cinci copii cu fosta sa soţie, Talulaj Riley. Într-o postare pe Twitter din 2014, spune că îşi duce copiii într-o vacanţă cu cortul anual. „Sunt un tată destul de bun”, spune el. Are un copil şi cu cântăreaţa canadiană Grimes, pe care l-au numit X Æ A-12 Musk.
    • În august 2018, a declarat pentru New York Times că a început să lucreze 120 de ore pe săptămână.
    • Într-un interviu anterior, spunea că nu are un  birou la fabrica Tesla: „Îmi mut biroul oriunde – nu am un birou de fapt – mă mişc oriunde este o problemă în Tesla. Cred că liderii trebuie să conducă din prima linie şi de aceea sunt aici”.
    • Pentru un articol publicat în 2018, Business Insider a vorbit cu 42 de angajaţi ai Tesla, care au spus despre el că este un vizionar, dar că are şi nişte aşteptări foarte mari de la ei.
    • Musk a mai spus în iunie 2019 că plănuieşte chiar să îşi petreacă ziua de naştere, 28 iunie, la muncă, îmbunătăţind operaţiunile logistice globale ale companiei.
    • A declarat pentru emisiunea 60 minutes a CBS că este, de fapt, oarecum impulsiv şi că „nu vrea să încerce să adere la un template de CEO”.
    • Musk nu petrece doar mult timp cu Tesla, dar cheltuie şi foarte mulţi bani pe companie. În primele şase luni din 2018, a cumpărat acţiuni în valoare de mai mult de 35 de milioane de dolari în cadrul companiei.
    • Musk investeşte însă mult timp, energie şi resurse în SpaceX. SpaceX a cheltuit mai mult de 2,2 miliarde de dolari pentru a dezvolta, construit şi lansa Starlink, în efortul lui Musk de a construi internet broadband ultrarapid şi de a construit prototipul pentru Starship, aeronava care ar trebui să îi ducă pe oameni pe Marte. Compania este evaluată la 46 de miliarde de dolari în urma celei mai recente runde de finanţare.
    • Musk conduce şi compania Boring, pe care a fondat-o în 2016 pentru a dezvolta şi construit un tunel subteran în Los Angeles în efortul său de a gestiona traficul. În decembrie 2018, Musk a lansat primul său prototip.
    • În 2012, Musk a semnat The Giving Pledge, prin care şi-a asumat să doneze cea mai mare parte a averii în cursul vieţii sale.A făcut donaţii importante pentru cauze în care crede, inclusiv 10 milioane de dolari pentru Institutul Viitorul Vieţii, axat pe dezvoltarea domeniului inteligenţei artificiale.
    • Multimiliardarul spune că are hobbyuri simple, printre care ascultatul de muzică, jocurile video, cititul. „Să stau cu copiii mei, să îmi văd prietenii, lucruri normale. Câteodată o iau razna pe Twitter. Dar de cele mai multe ori este vorba despre muncă” descrie el modul în care îşi petrece timpul liber.

     

     

  • Emma Toma, head of office division, AFI Europe România: „Construieşte relaţii pe termen lung”

    O mare provocare recentă pentru Emma Toma a fost închirierea în mai puţin de un an a primei faze a proiectului de birouri AFI Tech Park, construit într-o zonă nouă pentru dezvoltările de birouri. „Marea mea realizare profesională a reprezentat-o succesul proiectelor de care m-am ocupat până acum: AFI Park 1-5, AFI Tech Park şi AFI Park Braşov”, spune ea. Pentru anul în curs, principalul său obiectiv este gestionarea părţii de închiriere a aproximativ 330.000 mp GLA (suprafaţa disponibilă spre închiriere – n.red.) de spaţii de birouri din zonele Centru-Nord şi Centru-Vest din Bucureşti, precum şi în alte două oraşe importante din ţară: Timişoara şi Braşov. „Este un portofoliu impresionant atât prin amploarea lui, cât şi prin competitivitate, iar pentru mine este o provocare extrem de interesantă să transform acest portofoliu în proiecte de succes, cu chiriaşi mulţumiţi.”

    Deşi segmentul spaţiilor de birouri este preponderent reprezentat de bărbaţi, Emma Toma consideră, bazându-se şi pe experienţa personală, că, atunci când eşti profesionist şi te impui prin seriozitate şi construieşti relaţii de lungă durată, succesul este garantat, indiferent dacă eşti bărbat sau femeie. Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională ea spune că, în cazul său, proporţia între timpul petrecut la birou şi viaţa personală este relativ dezechilibrată, „dar este o alegere personală, iubesc ceea ce fac şi nu cred că mi s-ar fi potrivit un alt parcurs în viaţă. Nu cred că ai cum să fii dedicat 100% vieţii personale şi, în aceeaşi măsură, profesiei, dintr-un motiv simplu: timpul”.

    Profilul Emmei Toma a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Trump pune Mexicul să plătească zidul construit la graniţa cu SUA

    Donald Trump pune Mexicul să plătească zidul construit la graniţa cu SUA. Soluţia ar fi o taxă de intrare sau pe banii trimişi în Mexic.

    Celebrul zid de la graniţa cu Mexicul a făcut şi încă face valuri. Un asemenea subiect nu putea fi ratat în campania electorală, mai ales că opozantul lui Donald Trump, Joe Biden, e mult mai permisiv.

    La vremea prezentării ideii zidului, Trump a spus că nu americanii, ci mexicanii vor plăti construcţia zidului.

    Declaraţia i-a nedumerit pe mulţi, însă la un miting din Arizona, Trump a lămurit enigma: „Vor plăti la graniţă, la poartă. Maşinile trec. O să punem o taxă. Sau putem pune o taxă pe banii trimişi şi primiţi. Vor plăti pentru zid, da, vor plăti pentru el”.