BusinessMagazin

Tag: Constitutie

  • Ce-ar fi să demisionăm amândoi?

    Cu câteva zile înainte de declanşarea suspendării preşedintelui, premierul i-a propus acestuia, prin intermediul televiziunii colegilor de alianţă, “să ne depunem demisiile şi să ne întoarcem amândoi la popor”, adică să se facă alegeri anticipate, care ar fi rezolvat dintr-un foc şi problema de plagiat a lui Victor Ponta, şi dificultatea USL de a derula corect din punct de vedere legal procedurile de suspendare a lui Traian Băsescu. Replica preşedintelui, împachetată glumeţ în mapa roşie prezentată la învestirea ministrei Andronescu din 2 iulie, a constat în reînnoirea ofertei lui, făcută la începutul lunii aprilie, cu ocazia congresului PSD, de a accepta să demisioneze de la Cotroceni şi să fie organizate simultan alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cu condiţia ca USL să accepte modificarea Constituţiei, cu parlament unicameral redus şi mandat prezidenţial de 4 ani.

    Propunerea lui Băsescu (enunţată pentru prima dată în martie anul trecut, când a fost salutată de Ion Iliescu, bucuros că Băsescu şi-ar putea scurta mandatul) era menită să evidenţieze simţul responsabilităţii prezidenţiale faţă de rezultatele referendumului din 2009 şi să stimuleze simpatia electoratului faţă de un PDL care îşi căuta relansarea în ochii electoratului. Aceeaşi ofertă a fost repetată în iunie, pe atunci în chip de soluţie pentru conflictul preşedinte-premier privind reprezentarea ţării la Consiliul European, cu propunerea ca alegerile prezidenţiale şi parlamentare să fie organizate împreună, fie în noiembrie, fie în decembrie, ianuarie 2013 sau februarie. Declaraţia era făcută în aceeaşi conferinţă de presă în care ironia “dottore” la adresa lui Victor Ponta ilustra că preşedintele e la curent cu iminentul scandal privind plagiatul şi/sau masteratul din Catania ale premierului, în urma căruia lideri ai PDL ca Vasile Blaga, Monica Macovei sau Cristian Preda aveau să capete un motiv să ceară demisia imediată a lui Victor Ponta, deşi ultimul lucru de care aveau nevoie România şi economia ei în această perioadă de mari riscuri externe era căderea unui al treilea guvern în mai puţin de jumătate de an.

    Ambele tabere ilustrează, prin astfel de strategii construite în jurul ideilor de demisie şi demitere, lipsa preocupării faţă de respectarea propriului mandat şi faţă de stabilitatea guvernării. Mandatul preşedintelui se încheie la sfârşitul lui 2014, iar electoratul nu i-a dat votul în 2009 lui Traian Băsescu ca să demisioneze cu aproape doi ani înainte de termen şi nici ca să-şi pună demisia pe masă ca monedă de schimb, indiferent cât de nobil ar părea scopul, ori ca armă în lupta de imagine dintre partide. De cealaltă parte, oferta lui Victor Ponta de a demisiona dacă demisionează şi Traian Băsescu dovedeşte ce valoare reală au pentru copreşedintele USL funcţiile de prim-ministru şi de preşedinte, coborâte la rolul de glumiţă cu potenţial de rating într-o emisiune TV.

  • Anonymous piratează site-ul Curţii Constituţionale ungare şi modifică noua Constituţie

    Potrivit Index, hackerii au adăugat câteva pasaje în Legea Fundamentală, cum ar fi stipularea că cei care lucrează în domeniul IT se pot pensiona la vârsta de 32 de ani şi ar trebui să aibă pensii echivalente cu 150 la sută din salariu. O altă secţiune nouă susţine că Anonymous şi alte grupuri informatice înrudite ar trebui să lupte împotriva ameninţărilor interne şi externe împotriva ţării. “Dictatorii reprezintă perioade scurte din istorie. Poporul are dreptul să elimine tirania sau să se revolte împotriva ei”, susţine versiunea “revizuită” a Constituţiei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Băsescu: Cererea de declarare a stării de urgenţă a fost “o capcană pentru preşedinte”

    “Ştiu că se încearcă aproape cu disperare atragerea în dispute publice a Preşedintelui. Din păcate, nu am nici disponibilitatea pentru aşa ceva şi nici nu este cazul să fim în dispute într-un moment în care oamenii suferă”, a spus Băsescu.

    Conform art. 3 din Legea 453/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1 din 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, starea de urgenţă se defineşte astfel: starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrative-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii: existenţa unor pericole grave, actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale, respectiv iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

    “Este exclus, nu suntem într-o astfel de situaţie”, a comentat preşedintele. “Aprecierea mea este că nu suntem nici în această situaţie, cu atât mai mult cu cât, citind mai departe, constatăm că, odată instituită starea de urgenţă prin decret al Preşedintelui României, înseamnă că toate măsurile care se dispun, se dispun prin ordonanţe militare. De asemenea, unităţile militare se trec în trepte superioare de pregătire de luptă.”

    Art. 93 al Constituţiei, invocat de cei care cer declararea stării de urgenţă, prevede: “1. Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia; 2. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora”.

    Nici art. 93 al Constituţiei, nici legea Legea 453/2004 nu se referă la o situaţie de viscol, care afectează parţial teritoriul ţării, şi nici la situaţii de iarnă, a spus Traian Băsescu. “Pentru aceasta sunt celelalte situaţii, care trebuie gestionate la nivel judeţean şi la nivelul ministerelor. De aceea, nu pot să apreciez decât că ori s-a vrut o capcană în care Preşedintele să se repeadă repede cu un decret de instituire a stării de urgenţă, ceea ce ar fi însemnat ca imediat conducerile administraţiilor locale să fie preluate de militari, să se conducă prin ordonanţe militare, ori este vorba de necunoaşterea legii”, a conchis şeful statului.

  • Băsescu: La Bruxelles, România a obţinut un compromis convenabil

    Statele non-euro, dar semnatare ale tratatului, vor participa la summiturile zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general pentru piaţa unică, legate de competitivitate sau de eventuale modificări strategice în zona euro, de modificări de politici strategice în zona euro, a explicat Băsescu. S-a stabilit că zona euro va avea minim două întâlniri pe an, la care cel puţin la una participă toţi semnatarii tratatului, dacă în cea de-a doua s-ar discuta strict probleme ale zonei euro. Când sunt situaţii în care se întâlneşte numai zona euro, premergător se organizează un Consiliu European, la care se discută eventual problemele care i-ar afecta pe toţi cei 27 şi abia pe urmă se rămâne în grupul celor 17.

    “Deci eu cred că s-a obţinut un compromis convenabil, atât statelor din zona euro, cât şi statelor semnatare ale tratatului”, a conchis preşedintele.

    Pactul fiscal la care luni au aderat 25 de ţări şi care va fi semnat la 1 martie intră în vigoare când este ratificat de 12 state. În momentul de faţă, 25 de state au anunţat că intenţionează să semneze tratatul pe data de 1 martie. “Noi am fost printre cei care au susţinut ca în tratat să fie inclusă şi obligaţia de respectare a nivelului maxim de îndatorare prevăzut de Acordul de la Maastricht, cu mecanismele care se vor declanşa automat, dar astăzi nu am stabilit cum va funcţiona acest mecanism. Este sarcina Eurogrupului şi a Comisiei să facă nişte propuneri pentru modul cum se declanşează mecanismul cu privire la gradul de îndatorare excesiv”, a afirmat Băsescu. Nivelul maxim de îndatorare acceptat este de 60% din PIB.

    A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de cel mult 0,5% din PIB. Spre exemplu, formularea completă – aş vrea să v-o citesc, ca să înţelegeţi unde este interpretarea -, spre exemplu, formularea tradusă, încă nu avem varianta în limba română, dar traducerea din engleză este următoarea: “Regulile menţionate la paragraful I – cele legate de deficitul excesiv – vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante, cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare”. Există state care au alt tip de legi decât România, care se votează cu două treimi sau cu 75% din numărul de parlamentari, în cazul cărora nu mai e necesară introducerea în Constituţie.

    “Noi avem răgazul de a modifica Constituţia până la sfârşitul anului 2013, din acest punct de vedere, pentru că tratatul este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. Sigur se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede şi atunci avem un alt tip de problemă. Spre exemplu, în momentul în care 12 state l-au ratificat el intră în vigoare. Nu exclud posibilitatea ca 12 state să ratifice tratatul înainte de 1 ianuarie 2013. Vreau să cred că România va fi una dintre aceste ţări”, a mai spus şeful statului.

  • Preşedintele Băsescu s-a întors din nou la popor. La poporul din 2009

    Am văzut, pe rând, renunţarea la proiectul noii legi a sănătăţii şi înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconsky cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoaşterea de către preşedintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populaţiei” şi chiar lăsarea deschisă de către şeful statului a posibilităţii de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură.

    Protestele populare i-au dat însă preşedintelui pe tavă şi un argument proaspăt de a-şi urma propria agendă, începând cu dorinţa sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil şi trecând prin revizuirea Constituţiei, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.

    Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituţiei, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc şi alegeri prezidenţiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidenţială va fi schimbată cu una semiprezidenţială), asigurând astfel o ieşire din scenă cu fruntea sus a preşedintelui, mulţumit că-şi va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu.

  • Băsescu: “Se înşală cei care-mi recomandă să ma urc pe Muntele Găina să contemplez ce se întâmplă”

    “Oricât de mare ar fi presiunea cu eticheta de ‘dictator’, voi continua să susţin fără rezerve toate instituţiile statului care lupta contra corupţiei – Poliţie, Parchet, Justiţie. Se înşală cei care-mi recomandă să ma urc pe Muntele Găina să contemplez (sic!) ce se întâmplă şi din când în când sa mediez”, a spus şeful statului.

    El a admis că austeritatea şi eforturile luptei cu criza au fost resimţite greu de populaţie, la care s-a adăugat “procesele extrem de dificile de modernizare”, finalizate în legi ” extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li s-au adresat” – codul penal şi de procedură penală, codul comercial şi de procedură comercială, legile de reformare a justiţiei, restructurarea aparatului bugetar prin plecarea a peste 200.000 de oameni din sistem, codul muncii, legea educaţiei, legea răspunderii ministeriale şi legea asistenţei sociale, “care a afectat un număr considerabil de oameni care trăiau nejustificat din alocaţii sociale”.

    “Toate au creat pe bună dreptate un sentiment de nesiguranţă în societate, chiar dacă eu am câştigat alegerile având ca principală axă discursul legat de reformarea statului”, a recunoscut preşedintele, adăugând că “poporul şi-a făcut datoria şi a fost supus procesului de austeritate, iar acum este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea reformelor”. “Ar fi păcat ca politicieni lipsiţi de responsabilitate să dea cu piciorul sacrificiilor pe care de doi ani le fac românii.”

    “Acum suntem acolo unde trebuie, pentru că datorită eforturilor poporului România a ieşit din recesiune”, a precizat Băsescu, exprimându-şi speranţa că INS va confirma la mijlocul lunii februarie că România a avut anul trecut o creştere economică de 2,5%, “una dintre cele mai mari din UE”.

    Marea problemă a populaţiei este ce se întâmplă în continuare, însă “vreau să le spun românilor că ştiu ce trebuie făcut”, a subliniat Băsescu. Cele mai importante lucruri sunt “revizuirea Constituţiei ca pilon de flexibilitate a statului şi ca răspuns la votul românilor de la referendumul din noiembrie 2009, când peste 80% au votat pentru parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari”.

    Toate partidele, fără excepţie, se fac că uită aceasta, dar nu ezită să spună că ascultă vocea poporului, a acuzat preşedintele. “N-aş crede pe niciunul dintre ei, indiferent ce declară. Niciunul n-a vrut să mişte lucrurile înainte, deşi au primit proiectul de Constituţie”, a spus preşedintele.

    “Este nevoie de o lege electorală care să-i promoveze pe cei mai buni, nu pe cei ieşiţi la alegeri pe locul 2 sau 5 în preferinţa alegătorilor. Este nevoie de lupta cu corupţia şi evaziunea fiscală. Şi este nevoie de un comportament modest şi decent al politicienilor. Când ţara e în austeritate, deranjează comportamentul arogant şi lipsit de modestie al unora dintre ei.”

  • Cum va arăta pactul fiscal european la care va adera România

    Pe de altă parte însă, spre deosebire de versiunile precedente, proiectul nu mai cere ca regula bugetului echilibrat să fie inclusă obligatoriu în constituţiile statelor membre, ci doar să aibă “caracter ferm şi permanent” şi doar opţional să figureze în constituţie.

    Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Preşedintele Traian Băsescu a propus modificarea Constituţiei, spre a include în text, între altele, prevederea potrivit căreia România trebuie să menţină un deficit bugetar zero. România a fost printre primele ţări UE din afara zonei euro care şi-au exprimat dorinţa de a adera la viitoarele reglementări bugetare ale zonei euro.

  • Repetaţi după mine: PSD va guverna împreună cu PDL

    Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.

    Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.

    Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.

  • Primul demnitar pesedist cu avere confiscata: Dan Ioan Popescu

    ICCJ a dispus confiscarea a peste un milion de euro din averea
    sotilor Popescu, bani pe care acestia nu i-ar fi putut justifica,
    potrivit judecatorilor.

    Fost ministru al industriilor in cabinetul Adrian Nastase, D.I.
    Popescu este primul demnitar in cazul caruia justitia decide
    confiscarea unei sume atat de insemnate, chiar in timp ce continua
    discutiile privind revizuirea Constitutiei, in sensul eliminarii
    prevederii care prezuma drept licita dobandirea oricarei
    averi.

    Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, joi, in procesul
    privind averea dobandita de fostul ministru PSD Dan Ioan Popescu si
    sotia sa confiscarea a peste 4 milioane de lei, solutia putand fi
    contestata in termen de 30 de zile la un complet superior. ICCJ a
    dispus confiscarea sumei si obligarea persoanele cercetate sa
    plateasca aceasta suma la bugetul de stat in termen de 30 de zile
    de la ramanerea irevocabila a prezentei sentinte. In plus, cuplul
    Popescu trebuie sa plateasca 17.935 lei cu titlu de cheltuieli de
    judecata.

  • Emil Boc: Prima masura pe care am luat-o pentru mediul de afaceri a fost acordul cu FMI

    “Guvernul a permis ca prin imprumutul de la FMI din 2010 sa se
    conserve rezervele valutare ale BNR, diminuandu-se atunci cand a
    fost nevoie aceste rezerve valutare, pentru a exista bani pe piata,
    ca in acelasi timp sa se mentina un curs echilibrat euro – leu.
    Ganditi-va ce ar fi insemnat dublarea cursului asa cum a fost in
    ’96 si ’97, cand va amintiti ca de la o saptamana la alta, de la
    300 s-a facut 6.000 dolarul si de la 6.000 la 12.000. Ce ar fi
    insemnat pentru fiecare dintre dumneavoastra daca noi nu eram in
    acest acord si Guvernul ar fi spus, cum se spune de multe ori,
    ‘asta-i viata!’?” a intrebat retoric prim-ministrul, luni, la o
    intalnire cu oamenii de afaceri din judetul Prahova.

    “Ganditi-va ce ar fi insemnat si pentru afacerile dumneavoastra, si
    pentru cetatenii care aveau credite in valuta. Dar cu ce eforturi
    s-a facut asta de catre Romania, cu eforturile respectarii
    angajamentelor din acordul cu FMI si Comisia Europeana. Asa a fost
    posibil sa pastram un curs echilibrat intre euro si leu”, a adaugat
    Boc.

    El a explicat ca suma de 9,7 miliarde de euro de la FMI reprezinta
    bani luati de Banca Nationala si tot BNR urmeaza sa-i returneze FMI
    din profitul propriu. In ce priveste Guvernul, acesta a primit 2,1
    miliarde de euro de la FMI, reprezentand doua jumatati de transa de
    credit, pentru finantarea deficitului bugetar.

    “Daca cineva ne intreaba deci unde sunt banii imprumutati,
    raspunsul il aveti aici foarte clar: aproape 10 miliarde la Banca
    Nationala pentru finantarea rezervelor si pastrarea cursului, 4,8
    miliarde de euro de la Comisia Europeana si inca 2,1 miliarde de la
    FMI la bugetul statului pentru finantarea deficitului. Deficit
    inseamna si investitii, si salarii, si pensii si toate cheltuielile
    pe care statul le are”, a rezumat Emil Boc.

    Premierul a precizat ca Guvernul sustine la revizuirea Constitutiei
    limitarea deficitului bugetar la o cifra maxima de 3% si a
    plafonului maxim de indatorare de 60% din PIB, conform Tratatului
    de la Maastricht.

    “Germania are deja o asemenea prevedere de limitarea a deficitului,
    Franta se pregateste si ea sa introduca, Romania nu poate rata
    ocazia de a impune prin Constitutie o pavaza impotriva
    populismului, oi bariera mai bine spus impotriva populismului
    politicienilor”, a spus premierul, sustinand ca in acelasi timp sa
    se introduca in Constitutie si prevederea ca orice ban care se
    imprumuta merge doar spre investitii, cu exceptia cazurilor cu
    totul exceptionale, de cataclisme, cand pe baza de aprobare
    speciala a Parlamentului, Guvernul se poate imprumuta peste
    plafonul de 3% din PIB.

    El a adaugat ca prognoza de crestere economica pentru Romania,
    “validata cu Comisia Europeana si de Fondul Monetar International”,
    este de 1,5-2% in 2011 si 3,5-4% in 2012.