BusinessMagazin

Tag: Constanta

  • De ce trebuie să plătească proprietarul unei Dacii 1310 o amendă care valorează mai mult decât maşina

    Acum şoferul va primi o amendă cuprinsă între 10.000 şi 20.000 de lei, informează digi24.ro.  Poliţiştii încă încearcă să-l identifice pe proprietar. Maşina a fost filmată şi fotografiată de un trecător.

    Comentariile ironice au apărut imediat. Cei care au văzut postarea au spus că şi Mamaia are epava ei de acum înainte şi că sancţiunea primită va fi mult mai mare decât valoarea autoturismului.

     

  • Oraşul subteran din România care este vizitat zilnic de cel puţin 2.000 de oameni

    Dornici să scape măcar pentru câteva ore de canicula de la suprafaţă, mii de oameni aleg să intre în subteran, la cea mai mare salină din Europa. Îmbrăcaţi ca de toamnă târzie, cu geci şi încălţăminte care să le ţină de cald, aproximativ 2.000 de oameni intră zilnic în mina Unirea din Slănic.

    Nu trece nici măcar o singură zi în care la porţile minei din Slănic să nu fie aglomeraţie. În weekend peste 3000 de persoane coboară în „palatul de sare”.

    Oamenii sun atraşi de beneficiile aerului, indicat pentru afecţiunile respiratorii, dar şi de răcoare, în mina fiind o temperature constantă de 12 grade Celsius.

    “În acest palat de sare, deschis vizitării prin anii 1970, microclimatul este constant şi de nereprodus la suprafaţă: temperatură de 12 grade Celsius, umiditate relativă a aerului de circa 60%, radioactivitate la limita de detenţie, concentraţie mare de aerosou naturali salini, lipsa alergenilor vegetali, raritatea germenilor condiţionat-patogeni şi lipsa celor patogeni”, arată reprezentanţii Salinei Slănic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este motivul ce a determinat-o pe Simona Halep să se apuce de tenis

     
    ”Datorită fratelui meu am ajuns la tenis şi îi mulţumesc pentru asta. El nu s-a ţinut de sport pentru că era un pic mai greu, mai dificil cu trezitul. Trebuie să ai un pic acea dorinţă să te dedici în totalitate, dacă nu te dedici în totalitate, nu prea poţi să faci performanţă de cel mai înalt nivel”, a declarat Simona Halep.
     
    “Am început să merg la tenis datorită familiei. Mă duceam cu mama să-l luăm pe fratele meu de la antrenamente, şi într-o zi am pus şi eu mână pe rachetă, îmi plăcea cum sare mingea, iar antrenorul Ioan Stan a zis ca ar trebui sa fac si eu tenis, pentru că lovesc bine. Aveam 4 ani şi jumatate”, a dezvăluit Simona Halep.

     

     

  • Cel mai bogat om din România investeşte într-o nouă afacere. Vezi care este noul business pe care pariază Ion Ţiriac

    În fiecare dintre cele patru staţii investiţia în branding s-a ridicat la valoarea de 50.000 de euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. “În România există căteva sute de staţii fără brand, care deşi sunt bine amplasate nu au vizibilitatea şi forţa necesare pentru a ieşi în evidenţă în raport cu lanţurile deja recunoscute. Reţeaua în franciză Ţiriac Energy Sincro este soluţia la această problemă. Vizăm staţiile poziţionate atât în zone urbane, cât şi pe drumurile naţionale, pentru a crea o reţea puternică, 100% antreprenorială, care să livreze clienţilor calitate în acord cu numele pe care îl poartă.”, a declarat Remus Hîrceagă, director general Ţiriac Energy.

    Adiţional reţelei de benzinării în franciză Ţiriac Energy – Sincro, compania are în plan poziţionarea în zonele urbane, dar şi în cele de tranzit, a 150 de staţii de carburant inovatoare fără personal, self-service, care mizează pe rapiditate şi pe nevoia clienţilor de a alimenta uşor şi în proximitate. Acestea vor opera sub titulatura Ţiriac Energy – Prompt

  • Un tânăr a pornit un business în Bucureşti, care azi are afaceri de 700.000 de euro, după ce şi-a adus aminte de reţetele bunicii – VIDEO

    Aşa a apărut Patiseria Tineretului, o afacere de circa 700.000 de euro, pe care fondatorul o vede extinsă la nivel naţional în următorii cinci ani. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate. Sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu.

    De asemenea, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro. Pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro. Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală.

    Chiţu vrea să deschidă puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara

  • Metoda „Împrietenire” prin care hoţii au furat 300.000 de lei şi 1,3 kilograme de bijuterii din aur

    Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu suportul Direcţiei Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române, au efectuat 17 percheziţii domiciliare în judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea, la persoane bănuite de constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat prin metoda „împrietenire – oferire produse cosmetice/detergenţi”.
     
    Infractorii îi păcăleau pe oameni că le fac demonstraţii sau că le oferă produse gratuite şi, după ce le câştigau încrederea, furau obiecte de valoare sau bani din locuinţele victimelor.
     
    În sarcina membrilor grupării au fost reţinute, în perioada noiembrie 2016 – decembrie 2017, comiterea a 33 de infracţiuni de furt calificat, fapte comise în judeţele Constanţa, Brăila, Vâlcea, Argeş, Cluj, Braşov, Sibiu, Prahova şi în Bucureşti. Prejudiciul total cauzat este de aproximativ 300.000 de lei.
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Igor Dodon: Uniunea Europeană nu este preocupată de soarta Republicii Moldova

    Declaraţiile liderului de la Chişinău au fost făcute la trei zile după încheierea summitului Parteneriatului Estic, ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles.

    ”Summitul Parteneriatului Estic a confirmat că dosarul Republica Moldova se află în cel mai jos sertar al preocupărilor Europei. Dezamăgirea europenilor faţă de Chişinău e constantă, iar şansele Moldovei de a se integra în UE sunt aproape egale cu zero pentru următoarele decenii. Se adevereşte că până acum guvernările pro-europene au promovat o geopolitică a iluziilor. Dacă perspectivele integrării în UE lipsesc, înţelegem că guvernarea de la Chişinău utilizează retorica sa geopolitică antirusească nu atât pentru a deveni atractivă pentru Occident, că nu este, ci pentru a-şi crea un fundal ideologic favorabil pe intern, din considerente politice şi electorale”, se arată într-un comunicat emis de Igor Dodon.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FELICITĂRI! România a obţinut cinci premii la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică

    “Medaliile de argint au fost adjudecate de Radu Andrei (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Nicolae Balcescu” din Brăila) şi Robert-Gabriel Păşcălău (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa). Andrei-Horaţiu Eftime (clasa a XI-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Paul-Florin Rebenciuc (clasa a IX-a/Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava) au fost medaliaţi cu bronz, în timp ce George-Pantelimon Prodan (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa) a fost distins cu menţiune”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro