BusinessMagazin

Tag: companii

  • Asociaţia patronală a industriei de software şi servicii atacă dur pachetul de măsuri fiscale propus de Guvern: Lovim simultan în start-up-urile inovatoare şi în companiile mari care sunt mari contributori la buget şi aduc bani din export

    Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (parte din Pachetul 2 de măsuri propuse de Guvern) în forma care se discută încă între partidele din coaliţia de guvernare riscă să aibă un impact negativ major asupra industriei de IT, acuză Asociaţia patronală a industriei de software şi servicii (ANIS).

    „După ce Guvernul a propus eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), astăzi se discută păstrarea acestei taxe nocive pentru companiile mari din Romȃnia, care exportă, asigură locuri de muncă şi sunt deja mari contributori la bugetul de stat. Apoi, se reduce deductibilitatea cheltuielilor în relaţiile cu entităţi afiliate, o măsură care împovărează companiile exclusiv din cauza incapacităţii administraţiei de a aplica o legislaţie deja existentă. Ambele propuneri vor avea un impact negativ major asupra companiilor mari.

    În acelaşi timp, în forma actuală, proiectul loveşte în mecanismele de finanţare ale startup-urilor inovatoare. ANIS, în consultare cu organizaţii din ecosistemul de start-up-uri, a propus grupurilor parlamentare amendarea acestui proiect”, conform ANIS.

    Organizaţia critică dur pachetul de măsuri, susţinând că acesta este în contradicţie cu normele de pe alte pieţe internaţionale, astfel că vor avea ca rezultat o scădere a atractivităţii României. Redăm criticile formulate de ANIS:

    „• Singura veste bună din pachet părea să fie eliminarea IMCA, după ce a devenit clar că veniturile bugetare suplimentare sunt extrem de mici, în timp ce impactul negativ asupra companiilor mari, românesti şi internaţionale, este semnificativ.
    • Păstrarea acestei taxe ar lovi în egală măsură companiile romȃneşti mari, cât şi companiile internaţionale care asigură locuri de muncă în Romȃnia, ambele categorii fiind deja contributori majori la bugetul de stat.
    • Considerăm că această taxă trebuie eliminată definitiv.
    Startups
    • Prevederile propuse vor avea un impact negativ asupra ecosistemului local de tehnologie şi inovatie, prin crearea unor bariere artificiale în finanţarea startup-urilor şi a companiilor inovatoare în etapa critică a dezvoltării lor.
    • Împrumuturile de tip CLA reprezintă un pilon esenţial în finanţarea companiilor aflate la început de drum, oferind flexibilitatea necesară pentru atragerea de capital în lipsa altor structuri juridice avansate. Prevederi precum conversia impusă şi interdicţia de a restitui împrumuturi către acţionari, asociaţi sau afiliaţi cât timp activul net este sub jumătate din capitalul social riscă să elimine instrumente critice pentru dezvoltarea startup-urilor.
    • În egală măsură, acestea transmit un semnal negativ investitorilor privaţi, descurajând capitalul de risc şi predictibilitatea investiţiilor. În forma propusă, investitorii ar fi obligaţi să îşi convertească împrumuturile în condiţii complet diferite de cele agreate contractual, fără a respecta mecanismele de protecţie negociate prin contract. În lipsa unor garanţii de stabilitate şi securitate juridică, apetitul investitorilor pentru finanţarea companiilor româneşti va scădea, cu efect direct asupra capacităţii acestora de a creşte şi de a concura international.
    • Efectele practice ar putea însemna conversii la valoare nominală, diluări necontrolate şi pierderea încrederii investitorilor – factori care ar afecta atât fondatorii, cât şi ecosistemul investiţional local.
    • Majoritatea companiilor tehnologice care domină astăzi piaţa mondială au beneficiat, în etapele iniţiale, de finanţări prin astfel de mecanisme. Limitarea lor ar descuraja implicarea fondurilor de investiţii şi business angels în susţinerea ecosistemului local, într-un context în care legislaţia românească nu oferă mecanisme moderne utilizate în alte state, precum clase multiple de acţiuni.
    Deductibilitate cheltuieli afiliaţi
    • Modificarea regimului aplicabil deducerilor de cheltuieli exclusiv în relaţiile cu entităţi afilitate este problematică în lipsa unui fundament economic sau juridic solid, şi fără claritate în raport cu aplicarea efectivă.
    • Normele existente în cadrul legislativ actual (preţuri de transfer, raportări DAC6, impozitul minim global) aliniate la standardele europene şi OCDE, oferă instrumentele necesare pentru prevenirea abuzurilor. Ceea ce este esenţial este o administraţie fiscală modernizată – digitalizată şi eficientă – capabilă să le aplice consecvent şi echitabil, fără a penaliza în bloc companiile conforme.
    • Introducerea unui plafon pentru deductibilitate ar crea o sancţiune arbitrară şi disproporţionată şi ar discrimina contribuabilii în funcţie de structura grupului, încălcând principiile neutralităţii fiscale, proporţionalităţii şi legalităţii.
    • În plus, impactul asupra marilor contribuabili — care reprezintă un segment esenţial pentru veniturile bugetare şi investiţiile străine directe — ar putea fi semnificativ negativ. O astfel de abordare reduce atractivitatea mediului de afaceri, introduce impredictibilitate fiscală şi contravine obiectivelor unei economii deschise, competitive şi orientate spre creştere sustenabilă”

    “Pentru industria de IT din Romȃnia este important ca Guvernul să înţeleagă că orice restricţii şi prevederi care nu sunt aliniate cu cele internaţionale ne afectează competitivitatea pe piaţa globală. Am atras atenţia de multe ori că pierdem startup-urile inovatoare în stadii incipiente de dezvoltare, pentru că aleg să meargă în ţări care favorizează dezvoltarea lor accelerată, prin mijloace moderne de finanţare. Ne mȃndrim cu unicorni cu fondatori de origine romȃnă, dar ce folos dacă aduc valoare adăugată şi plătesc taxe în alte jurisdicţii. La fel, ne plȃngem că nu avem mai multă inovaţie în Romȃnia, dar nu prioritizăm industriile cu valoare adăugată mare, cum este cea de IT, care deja este un contributor major la buget”, a spus Edward Creţescu, preşedintele ANIS.

    “În acelaşi timp, dacă se păstrează IMCA şi simultan sunt plafonate deducerile de cheltuieli în relaţie cu entităţi afiliate, care furnizează companiilor locale patente, know-how, tehnologie, nu facem decȃt să lovim în competitivitatea companiilor de IT din Romȃnia la export”, a adăugat Edward Creţescu
     

  • China aruncă mănuşa. Beijingul a dat ordin giganţilor chinezi să tripleze producţia de chip-uri ca să depăşească Statele Unite

    China se pregăteşte să dea o lovitură majoră în competiţia globală pentru inteligenţa artificială. Producătorii de semiconductori chinezi îşi propun să tripleze producţia de procesoare AI până anul viitor, alimentaţi de cererea uriaşă a companiilor locale precum DeepSeek, care urmăresc să prindă din urmă rivalii occidentali, informează Financial Times.

    Una dintre noile fabrici dedicate exclusiv procesoarelor AI dezvoltate de Huawei ar putea începe producţia chiar la finalul acestui an, iar alte două sunt programate să fie operaţionale în 2026, potrivit unor surse apropiate planurilor.

    Deşi unităţile par gândite în special pentru a sprijini Huawei, proprietarii reali ai acestor fabrici rămân neclarificaţi. Oficial, gigantul chinez a negat că ar avea în plan să-şi construiască propriile linii de producţie, fără a oferi detalii suplimentare.

    Surse din industrie estimează că, odată ce aceste trei fabrici vor funcţiona la capacitate maximă, ele ar putea depăşi producţia actuală de cipuri AI a Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC), cea mai importantă companie de profil din China.

    Mai mult, SMIC intenţionează să îşi dubleze capacitatea de producţie pentru cipurile de 7 nanometri în 2026, cele mai avansate procesoare fabricate la scară largă în prezent în China. Huawei este deja principalul client pentru această linie.

    Această expansiune ar putea deschide noi oportunităţi pentru jucătorii mai mici din piaţa chineză, precum Cambricon, MetaX şi Biren, care ar urma să beneficieze de o alocare mai mare de cipuri SMIC. Situaţia vine în contextul lăsat liber de Nvidia, după ce Washingtonul a interzis exporturile către Beijing ale celor mai performante procesoare AI.

    „Problema capacităţii interne va fi rezolvată foarte curând, mai ales cu toate noile linii care intră în producţie anul viitor”, a declarat un executiv al unui producător chinez de semiconductori.

    În paralel, companiile chineze accelerează şi dezvoltarea noii generaţii de cipuri AI, compatibile cu standardul promovat de DeepSeek, startup-ul care domină scena AI locală. Recent, DeepSeek a anunţat că modelele sale utilizează deja formatul de date FP8, pregătit pentru următoarea generaţie de cipuri interne, fără a preciza însă furnizorul.

    Impactul a fost imediat: acţiunile companiilor chineze listate pe bursă, precum Cambricon şi SMIC, au crescut semnificativ după această veste.

  • De ce au crescut acţiunile Fondului Proprietatea cu 34% anul acesta, cu 10% peste dinamica indicelui de referinţă BET?

    Acţiunile Fondului Proprietatea (simbol bursier FP) – emitent cu expuneri pe companii precum Salrom şi Aeroporturi Bucureşti – înregistrează anul acesta una dintre cele mai ridicate dinamici din structura indicelui de referinţă BET, un avans de 34%, faţă de 24% pentru benchmark. Cum se explică evoluţia?

    „În trecut, Fondul Proprietatea a suferit foarte mult la nivelul cotaţiei când o serie de mari investitori au ales să îşi închidă poziţiile la această companie. După ce FP şi-a vândut participaţia la Hidroelectrica şi a distribuit banii (dividendele – n.r.), capitalizarea a rămas mult mai mică, lucru care a atras şi exit-ul unor investitori instituţionali. Deci cotaţia vine după nişte scăderi pronunţate”, spune Mihai Chişu, director general al eVote.

    CEO-ul platformei de vot online pentru adunările generale ale acţionarilor este unul dintre veteranii pieţei de capital din România, activând acum ca investitor, după ce a lucrat de-a lungul timpului în industria de brokeraj.

    „Pe de altă parte, discuţiile din ultima perioadă relevă faptul că FP ar putea să fie unul dintre cei care vor beneficia de listarea unor pachete suplimentare ale statului la companii pe care le deţine şi Fondul”, continuă el.

    În primăvară, şeful Autorităţii de Supraveghere Financiară a declarat că anul acesta ar putea aduce trei noi societăţi de stat la cota Bursei, fiind cel mai probabil vorba despre companii din sectorul transporturilor sau din domeniul energiei.

    „Acest lucru atrage atenţia investitorilor deoarece, ţinând cont de faptul că toate aceste exit-uri ale FP din companiile pe care le avea în portofoliu au condus la răscumpărări de acţiuni la preţuri foarte bune pentru investitori sau în condiţii care au avantajat foarte mult acţionarii de orice fel”, adaugă Mihai Chişu.

    România s-a angajat prin PNRR să stimuleze piaţa de capital prin listarea de companii, însă de la începutul anului, promisiunile nu s-au concretizat, neavând loc niciun debut sau vreo vânzare suplimentară de acţiuni.

    Cea mai mare societate nelistată din portofoliul FP este Aeroporturi Bucureşti (cu 48,1% din valoarea activului net), urmată de Administraţia Porturilor Maritime (20,2%), Societatea Naţională a Sării (16,8%), Zirom SA (1,4%) şi Poşta Română (1,3%).

    Franklin Templeton, administratorul FP, a redus săptămânile trecute cantitatea de acţiuni pe care intenţionează să o răscumpere, de la 120 mil. la 80 mil. unităţi, ca urmare a unei solicitări a unui grup de acţionari care deţin 5,3% din capitalul social şi care au cerut, printre altele, distribuirea unor dividende de 37,2 mil. lei.

    Investitorii au solicitat inclusiv anularea selecţiei unui nou administrator şi demararea unui nou proces. Mandatul Franklin Templeton expiră în primăvara lui 2026.

    FP se află pe primul loc în topul companiilor de la BVB cu cele mai mari randamente medii ale dividendelor pe ultimii cinci ani, având un randament de 25,3%. Acest rezultat a fost influenţat masiv de dividendul record acordat în 2023, care a urcat randamentul la 98,43% ca urmare a vânzării pachetului de acţiuni deţinut la Hidroelectrica (H2O).

    Chiar şi fără a lua în calcul acel an, emitentul s-ar fi plasat pe locul al optulea, cu o medie de 7,07% în restul perioadei, conform unei analize realizate de Prime Transaction.

    Evaluat la 1,4 mld. lei, Fondul a încheiat anul trecut cu un profit net de 339,4 mil. lei, după o pierdere de 904,1 mil. lei în 2023. Activele au ajuns la 2,54 mld. lei, minus 14%.

     

  • Patronatele din construcţii: Măsurile fiscale anunţate de Guvern vor afecta grav capacitatea companiilor de a livra la timp proiectele din sectorul public. Ce propun companiile

    Federaţia Patronatelor Societăţilor din Constructii (FPSC) atrage atenţia că pachetele de măsuri fiscale anunţate de Guvern vor avea un impact sever asupra sectorului construcţiilor, afectând grav capacitatea companiilor de a livra la timp proiectele de investiţii din sectorul public, inclusiv cele finanţate din PNRR şi fonduri europene.

    Reprezentanţii patronatelor adaugă că măsurile propuse pentru echilibrarea bugetului statului riscă să ducă la ratarea pragului de 7,7% estimat ca pondere a constructiilor în PIB-ul României în 2025 şi a contribuţiei la creşterea PIB cu 3,7%.

    ”FPSC este foarte preocupata pentru a gasi solutii de supravietuire si a salva de la concordat, insolventa sau chiar faliment macar o parte dintre firmele implicate in contracte publice, care in acest moment sunt contributoare la bugetul de stat si care au angajata forta de munca, indiferent ca sunt firme mari sau intreprinderi mici si mijlocii”, se arată într-un mesaj transmis Parlamentului, Ministerului Finanţelor, Ministerului Trasporturilor şi Ministerului Dezvoltării.

    În acest sens, patronatele din construcţii propun câteva măsuri care au putea ajuta companiile din domeniu, inclusiv prioritizarea proiectelor în functie de stadiul fizic si de posibilitatea de finantare, dar şi de numarul de contracte si valoarea lor pentru fiecare firma implicata, pentru a evita sistarea bruscă a activităţii.

    ”Fiecare constructor va trebui sa ramana cu cateva contracte alocate din totalul contractelor in derulare, pentru a-si putea continua activitatea in regim de avarie si a evita somaj masiv sau chiar falimente”.

    De asemenea, pentru contractele publice care vor fi suspendate, lucrarile executate si nefacturate se vor factura si achita, inainte de intrarea in vigoare a suspendarii contractului (se va acorda un termen de intocmire a facturilor de 60 de zile).

    În plus, Federaţia propune o serie de măsuri legate de garanţiile oferite în aceste proiecte publice, pentru a preveni blocarea unor sume importante de bani, dar şi anularea impozitului de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 mil euro sau stabilirea unor criterii de aplicare

    Propunerile FPSC:

    1. Prioritizarea proiectelor functie de stadiul fizic si posibilitatea de finantare tinand cont si de numarul de contracte si valoarea lor pentru fiecare firma implicata, in perspectiva evitarii inchiderii bruste a activitatii unor firme. Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui sa ramana cu cateva contracte alocate din totalul contractelor in derulare, pentru a-si putea continua activitatea in regim de avarie si a evita somaj masiv sau chiar falimente
    2. Pentru contractele in curs de semnare sau cele semnate dar care nu au inceput si nu sunt pe listele de prioritate, garantiile care in mod normal ar trebui depuse in termen de 5 zile de la semnarea contractului, sa fie amanate la un termen corespunzator de 5 zile de la ridicarea sistarii. Garantiile deja depuse pentru contracte semnate dar inca neincepute si care nici nu vor incepe fiind pe listele de lucrari amanate, sa fie restituite imediat constructorului.
    3. Reducerea perioadei de mentinere a garantiei dupa receptia la terminarea lucrarilor la max. 3 ani pentru lucrari noi si la max.1 an pentru lucrari de reparatii. Solicitam aceasta in scopul evitarii blocarii unor sume importante cu destinatia “garantie de buna executie” pe baza experientei care a dovedit ca aceste sume nu sunt accesate mai tarziu de perioadele propuse mai sus.
    4.  Solicitam ca valoarea cumulata a garantiei de buna executie si sumele retinute sa nu depaseasca 5%.
    5. Compensarea tuturor obligatiilor de plata ale operatorilor economici pentru lucrarile executate cu obligatiile de plata ale statului. In noile conditii, constructorii nu mai pot plati in avans contributiile pentru sumele neincasate.
    6. Lucrarile puse in functiune sa fie receptionate partial sau la terminarea lucrarilor, dupa caz, pentru deblocarea garantiilor de buna executie. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de catre Beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate in Trezorerii (5 zile de la receptiile partiale/la terminarea lucrarilor).
    7. Crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrarile executate in contractele publice sa poata fi folosite de catre operatorii economici in scopul garantarii creditelor bancare viitoare si a altor proiecte.
    8. Crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate in implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate pana la 31.12.2026. Concret, constructorii sa aiba acces la credite bancare pentru sustinerea lucrarilor si sa foloseasca Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garantiilor cerute de institutiile bancare. Finantarea trebuie reglementata cu o dobanda maxima de 2% anual, astfel incat antreprenorii sa o poata sustine din venituri proprii, fara a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobanzii solicitata de banci sa fie suportata de stat.
    9. Anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 mil euro sau stabilirea unor criterii de aplicare. In forma actuala, obligatia este injusta, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital romanesc care oricum vor trebui sa suporte majorarile de impozite, cresterile de preturi, problemele cu forta de munca etc.
    10. Armonizarea obligatiilor de plata aferente salariilor din constructii cu cele din economia nationala. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentand diferenta dintre salariul minim din constructii si salariul minim national la care se adauga 300 lei exceptati deja in toata economia , mai putin in constructii, adica 532+300=832lei.

    Patronatele din construcţii sunt de părere că probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine daca sectorul nu va fi tratat cu atentie şi amintesc că, în primul trimestru, conform datelor INS, cresterea PIB de 0,3% s-a obtinut prin cresterea inregistrata in sectorul Constructiilor, de 9,9%.

  • De ce Bolojan, de ce guvernul – care este al nostru, de stat, nu privat – trebuie să ne taie nouă veniturile, să ne taie banii din investiţii, de ce nu pot să crească impozitele şi taxele la companiile private, de ce nu pot să ia mai mulţi bani de la bănci, care uite ce dobânzi mari au şi ce profituri fac?!

    Şansa mea este că interacţionez cu destul de multă lume, diversă, din toate categoriile socio-profesionale – antreprenori şi mari şi mici, oameni de afaceri, bancheri, IT-işti, consultanţi, avocaţi, miniştri, secretari de stat, directori în instituţiile publice, bugetari etc.

    Fiecare vede ce se întâmplă în jurul lui în funcţie de ce face, în funcţie de unde lucrează, pentru cine lucrează, vede lucrurile în funcţie de bula şi locul în care se află.

    Până la finele anului trecut, aproape toată lumea – şi din sectorul privat şi de la stat – credea că lucrurile vor merge înainte aşa cum mergeau până atunci. Trec alegerile şi viaţa, businessul, economia îşi vor relua cursul de dinainte. Toată lumea înţelegea că sunt alegeri şi că e normal ca guvernul, partidele să promită ceva ce nu poate fi realizat şi să arunce cu bani în dreapta şi în stânga.

    Pentru unii, banii care se aruncă când vin alegerile reprezintă o oportunitate pe care o au o dată la patru ani de a câştiga bani mulţi. 

    Guvernul, până la urmă statul, aşa cum este denumit generic, nu dădea nicio impresie că nu ar mai fi avut bani, că banii erau pe terminate, erau ceva discuţii legate de taxe, salariile creşteau – la stat le creştea guvernul, iar în sectorul privat companiile erau nevoite să crească salariile pentru a ţine pasul cu piaţa muncii -, importurile duduiau, inflaţia nu era o problemă, chiar dimpotrivă, creşterile de preţuri ajută businessul companiilor, Isărescu avea grijă de cursul valutar, iar băncile erau vinovate că nu dădeau credite şi că dobânzile la credite erau mari.

    Nimeni nu făcea vreo legătură între cât cheltuia guvernul, cât a cheltuit Ciucă şi cât cheltuia Ciolacu, nimeni nu făcea vreo legătură între deficit şi dobânzile la care se împrumuta guvernul, nimeni nu făcea vreo legătură între dobânzile pe care le oferea Ministerul Finanţelor, dobânzile pe care băncile le dădeau la depozite şi dobânzile care erau la credite, bancherii sunt nişte cămătari care distrug companiile, businessul şi economia.

    Aproape nimeni nu făcea vreo legătură între ceea ce se cheamă astăzi dezmăţul bugetar al lui Ciolacu şi situaţia în care au ajuns finanţele publice, guvernul, statul, România.

    Organizaţiile patronale – Concordia – cerea celor aflaţi la putere să nu mărească taxele, şi să reducă cheltuielile statului înainte să ia orice altă decizie. Dar atâta timp cât guvernul avea bani, atâta timp cât se plăteau facturile, atâta timp cât se angajau cheltuieli de către administraţia locală şi centrală – vedem noi când se vor plăti lucrările -, toată lumea nu avea niciun motiv să se plângă prea mult.

    În sectorul bugetar salariile şi sporurile mergeau fără probleme, salariile şi pensiile creşteau pentru că Ciolacu nu dădea de la el ci de la alţii, nici nu mai conta că banii sunt luaţi cu împrumut cu dobânzi mari (oricum, lumea nu cuantifică prea mult nivelul dobânzilor), atâta timp cât erau.

    Din păcate, finalul anului 2024, cu alegerile care au avut loc şi cu rezultatul total neaşteptat, a dat lumea peste cap şi dintr-odată totul a început să crape.

    Companiile s-au speriat, au oprit investiţiile şi angajările, băncile au ridicat nivelul de risc, banii au devenit şi mai scump şi nu se mai găseau aşa de uşor, guvernul a început să aibă probleme în a se împrumuta, dintr-odată toată lumea a descoperit situaţia financiară dezastruoasă în care se află statul. Deficitul bugetar foarte mare, coroborat cu schimbarea socială şi a opţiunilor politice, au pus România pe o listă roşie, de alertă, peste tot în lume, în frunte cu pieţele financiare care împrumută România.

    Toată lumea a descoperit că guvernul nu mai are bani şi că trebuie să mărească taxele (în campania electorală, Nicuşor Dan ne-a dat în scris că nu va creşte TVA-ul!!!), chiar să introducă altele noi şi că trebuie să mai reducă din cheltuieli.

    Dacă până atunci doar cei din sectorul privat cereau reducerea cheltuielilor statului, când a venit noul guvern, Bolojan, şi a pus pe masă reducerea reală a unor cheltuieli bugetare, de la stat, de toate felurile, lucrurile s-au schimbat radical.

    Eliminarea unor sporuri, perspectiva reducerii numărului de angajaţi la stat, reducerea unor salarii în instituţii de stat, desfiinţarea unor instituţii de stat, schimbarea sistemului de pensii speciale, tăierea programelor de investiţii la nivel local, adică din banii administraţiei locale, au schimbat atitudinea sectorului bugetar, care a început să ridice baricade.

    Dintr-odată, premierul Bolojan este inamicul tuturor, partidele din coaliţie – PSD, PNL, USR, UDMR – vor să se spele pe mâini şi să spună că ei nu au de-a face cu ceea ce face Bolojan, iar tot statul, efectiv, s-a ridicat împotriva celui de la Palatul Victoria.

    După mai mult de un deceniu de linişte, când salariile creşteau fără probleme şi nu se punea problema unor restructurări la stat, acum situaţia s-a schimbat: toată lumea este sau vrea să iasă în stradă, toată lumea ameninţă cu procesele orice decizie a guvernului de a tăia sporuri, de a da oameni afară, de a reduce cheltuielile etc.

    Chiar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, relata din propria experienţă de prim-ministru, din anul 2000, cât de imposibil este să faci restructurări la stat, să dai oameni afară, pentru că totul este prins şi apărat de legi pe care nu poţi să le schimbi peste noapte.

    În aceste condiţii, chiar putem spune că Traian Băsescu, hulitul preşedinte, a fost chiar un salvator al bugetului, al finanţelor statului atunci când, peste noapte, în 2010, a tăiat salariile în sectorul bugetar uniform, la toată lumea, cu 25%, şi a mărit TVA-ul de la 20% la 24%. Atunci guvernul avea nevoie să reducă cheltuielile cu 1 miliard de euro, nu ca acum, când are nevoie să acopere o gaură de peste 10 miliarde de euro, gaură care nu prea se închide nici cu măsurile fiscale de acum.

    Confruntaţi cu perspectiva unor restructurări la stat, cu perspectiva reală a reducerii veniturilor prin eliminarea sporurilor şi a beneficiilor, cei care lucrează la stat au început să pună întrebări, au început să vadă lucrurile dintr-o altă perspectivă: de ce trebuie să ni se taie veniturile, de ce trebuie să renunţăm noi la ceea ce avem acum, de ce Bolojan, care lucrează la stat vine către noi, noi credeam că este de-al nostru, de ce statul nu mai are bani, de ce băncile nu mai împrumută statul, de ce guvenul nu majorează taxele şi impozitele la companii, de ce guvernul nu ia bani de la bănci, care sunt nişte cămătari, uite ce profituri am citit că au, de ce trebuie să plătim noi, unde este Europa, de ce trebuie să le dăm bani la ucraineni.

    Înainte banii erau peste tot, nu reprezentau o problemă, iar acum, cel puţin afirmaţia că statul nu mai are bani, dar sectorul privat are bani, schimbă modul de gândire al unei destul de importante categorii sociale din societate.

    Dacă înainte sectorul privat arăta cu degetul la sectorul de stat că are prea mulţi bani, că înghite foarte mulţi bani şi că nu produce nimic, acum sectorul bugetar îşi îndreaptă pumnul către sectorul privat ca locul de unde statul trebuie să găsească banii pe care nu îi are şi de care are nevoie.

    Să vedem unde va duce această luptă de clasă – sectorul bugetar versus sectorul privat şi invers –  şi care vor fi pierderile de război pe care toată lumea le va plăti.

  • Taxele cresc, avantajele scad: Limitarea deductibilităţii fiscale s-ar putea să se transforme într-o sabie cu două tăişuri. Noua măsură poate aduce mai mulţi bani la buget, dar loveşte marile companii şi micile afaceri româneşti VIDEO

    România a introdus recent limitarea deductibilităţii cheltuielilor intra-grup (servicii de management, consultanţă, proprietate intelectuală, dobânzi plătite către firme afiliate) pentru a combate transferul de profit către jurisdicţii cu fiscalitate redusă, a creşte veniturile la buget şi a reduce avantajul fiscal al multinaţionalelor faţă de firmele locale. Măsura plafonează deductibilitatea la 3% din totalul cheltuielilor deductibile; partea care depăşeşte acest prag devine nedeductibilă şi este impozitată cu 16%, aliniind România la bune practici UE şi OCDE şi contribuind la consolidarea bugetară într-un context de deficit ridicat şi inflaţie persistentă. Cu toate acestea, specialiştii avertizează că noua măsură s-ar putea dovedi toxică pentru marile companii care vin în România.

    „Este propusă această limitare a deductibilităţii pe serviciile de managment, consultanţă, proprietate intelectuală, dobânzi, plătite către firmele afiliate. Această măsură afectează în principal multinaţionalele. Dacă ponderea acestor cheltuieli către afiliaţi este mai mare decât 3% din totalul cheltuielilor, partea care depăşeşte plafonul devine cheltuială nedeductibilă, ceea ce înseamnă că i se aplică un impozit de 16%, iar la final asta înseamnă că pentru aceste companii cresc taxele” a declarat Victor Iancu, analist economic, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Scopul principal este combaterea erodării bazei de impozitare, însă regulile riscă să afecteze şi companiile româneşti care deţin grupuri şi care se încadrează în această zonă. Logica măsurii, similară celor aplicate în Polonia şi Germania, urmăreşte să împiedice transferul de profituri în afara ţării, dar formularea actuală poate lovi şi antreprenorii locali care folosesc servicii intra-grup pentru optimizarea fiscală, mai punctează economistul.

    „Vorbim despre părţi afiliate. Logica acestei măsuri luată şi în alte ţări din UE este să se combată transferul de profituri către alte jurisdicţii, deci în afara ţării. Problema este că, aşa cum este enunţată la momentul ăsta, pare să lovească firmele româneşti. Dacă ajungi să îi loveşti şi pe antreprenorii români care deţin grupuri şi care se încadrează în această zonă, cred că avem o problemă” a mai spus Victor Iancu.

     

  • Veşti bune pentru piaţa locală de capital – toate companiile româneşti incluse în indicii FTSE Global All Cap îşi menţin prezenţa în aceşti indici

    • Furnizorul global de indici FTSE Russell a anunţat vineri, 22 august, rezultatele  indicative ale revizuirii semestriale, care vor intra în vigoare în septembrie 2025

    • Toate cele 9 companii româneşti incluse în indicii FTSE Global All Cap îşi vor menţine prezenţa în aceşti indici

    • România va avea, începând cu luna septembrie, 12 companii incluse în indicii FTSE Russell dedicaţi Pieţelor Emergente

    Vineri, 22 august, furnizorul global de indici FTSE Russell a făcut public anunţul privind rezultatele indicative ale revizuirii semestriale care vor intra în vigoare începând cu data de 22 septembrie 2025.  Potrivit anunţului disponibil la acest LINK, toate cele 9 companii româneşti incluse în indicii FTSE Global All Cap dedicaţi Pieţelor Emergente au fost menţinute în aceşti indici globali. Rezultatele indicative anunţate pot fi supuse unor modificări până la sfârşitul zilei de 5 septembrie 2025.

    Astfel, începând cu luna septembrie 2025, România va fi prezentă în indicii FTSE Russell cu 12 companii, dintre care 9 companii în indicii FTSE Global All Cap – Banca Transilvania (TLV), Electrica (EL), Hidroelectrica (H2O), MedLife (M), Nuclearelectrica (SNN), OMV Petrom (SNP), One United Properties (ONE), Teraplast (TRP) şi TTS Transport Trade Services (TTS) şi 3 companii incluse în indicii FTSE Global Micro Cap – Arobs Transilvania Software (AROBS), Bursa de Valori Bucuresti (BVB) şi Purcari Wineries (WINE). Acţiunile companiilor Aquila Part Prod Com (AQ) şi Sphera Franchise Group (SFG) nu vor mai face parte din indicii FTSE Global Micro Cap întrucât capitalizarea bursieră totală a companiilor a depăşit pragul maxim admis al acestor indici la revizuirea curentă. Aceste companii au posibilitatea de a fi reincluse în viitor în indicii FTSE Russell.

    “Indicatorii BVB arată o evoluţie bună, în context favorabil la nivel european si global. Investitorii apreciază potenţialul de creştere al pieţei noastre. Menţinerea ratingului investment grade în plin program de reforme structurale este de natură să inspire încredere. Programul Fidelis rămâne deosebit de atractiv cu scutire de impozit şi contribuie la creşterea numărului de investitori retail – un efect de incluziune financiară foarte benefic pentru dezvoltarea pieţei.”, a declarat Remus Vulpescu, Directorul General al BVB.

    România a fost promovată la statutul de Piaţă Emergentă de către funizorul global de indici FTSE Russell încă din anul 2020, ca recunoaştere a dezvoltării pieţei de capital. Creşterea numărului de companii româneşti prezente în indicii FTSE Russell funcţionează ca un catalizator pentru atragerea de capital, validând atractivitatea internaţională a pieţei de capital din România şi direcţionând finanţarea către companiile listate şi, implicit, în economia naţională.

    Totodată, în luna iunie a acestui an, furnizorul global de indici MSCI a încadrat piaţa de capital din România ca Piaţă de Frontieră Avansată (Advanced Frontier Market), ca o recunoaştere a gradului ridicat de accesibilitate al pieţei de capital din România pentru investitorii internaţionali. În prezent, 35 de companii româneşti sunt incluse în indicii MSCI.

  • Industria de outsourcing se implică în educaţie şi duce companiile în şcoli: „Este momentul ca şi politicienii să înţeleagă că numai prin educaţie putem construi o Românie competitivă, capabilă să îşi păstreze tinerii acasă”

    Industria de outsourcing din România face un pas dincolo de business şi se implică în procesul de educaţie direct, în un efort de a reduce fenomenul de „brain drain”. Asociaţia Business Service Leaders (ABSL), industria reprezentativă a companiilor din industria de externalizare de servicii, a organizat proiectul Career Day, unde timp de nouă luni a mers în licee pentru a le vorbi tinerilor despre viitorul lor profesional.

    „Educaţia este investiţia cu cel mai mare randament pe termen lung, iar pentru ABSL rămâne o prioritate strategică. Rezultatele Career Day confirmă această nevoie: 67% dintre elevi au subliniat importanţa unor astfel de iniţiative pentru conectarea cu profesionişti şi pentru înţelegerea abilităţilor necesare în viitor. Este momentul ca şi politicienii să înţeleagă că numai prin educaţie putem construi o Românie competitivă, capabilă să îşi păstreze tinerii acasă şi să asigure dezvoltarea pe termen lung”, a declarat Adrian Baron, preşedinte ABSL.
    Aşadar, în anul şcolar 2024–2025, ABSL, în parteneriat cu Şcoala de Valori, a implementat Career Day în 47 de licee din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara, proiectul implicând 2500 de elevi. De asemenea, 155 de specialişti din 34 de companii membre ABSL au oferit peste 140 de ore de mentorat şi dialog. Obiectivul a fost să prezinte tinerilor oportunităţile din domeniul serviciilor de business şi IT şi să îi ajute să îşi descopere o potenţială carieră.

    Rezultatele evaluărilor realizate înainte şi după întâlniri arată schimbări de percepţie: dacă anterior 43,2% dintre elevi erau indecişi în privinţa carierei, după Career Day 41,86% dintre aceştia şi-au clarificat opţiunile, susţin reprezentanţii ABSL. În plus, ponderea celor care consideră important să îşi construiască un plan de carieră a crescut de la 43,9% la 77,41%.
    Piaţa muncii din România se transformă accelerat, cu o cerere tot mai mare pentru competenţe digitale. Succesul depinde de programe de perfecţionare bine implementate şi de o colaborare solidă

    între mediul privat şi cel public. Studiile recente de HR arată că selecţia candidaţilor în funcţie de competenţe este de cinci ori mai corelata cu performanţa ulterioară decât nivelul de educaţie şi de peste două ori mai relevantă decât experienţa anterioară.

    „Mediul de afaceri trece printr-o transformare comparabilă cu Revoluţia Industrială. Nu putem anticipa fiecare etapă, dar ştim că economia globală se va remodela profund. Ca de fiecare data, diferenţa o va face capacitatea de adaptare (flexibilitatea, rezilienţa şi agilitatea) augmentate de această dată de gândirea analitică şi de competenţele digitale. Acestea sunt reperele care ne ajută să navigăm prin incertitudine şi să valorificăm oportunităţile viitorului”, susţine Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al ABSL.

    Conform Raportului privind viitorul locurilor de muncă emis in 2025 de Forumul Economic Mondial, companiile din România manifestă un angajament puternic în dezvoltarea şi recalificarea angajaţilor: 94% dintre angajatori intenţionează să investească în formarea acestora, peste media globală de 85%.
    Până în 2030, aproape 50% dintre angajaţi vor avea nevoie de formare sau recalificare, în timp ce aproximativ 40%  îşi vor putea continua activitatea fără schimbări majore. În România, 29% dintre angajaţi vor fi sprijiniţi prin programe de perfecţionare, iar 18% vor trece prin procese de recalificare şi redistribuire către noi roluri.

    Pe măsură ce transformările digitale, globalizarea şi modelele de afaceri emergente accelerează schimbarea, companiile membre ABSL estimează că majoritatea joburilor pentru care vor recruta până în 2030 vor suferi transformări profunde comparativ cu cele existente astăzi.

    Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) este cea mai importantă organizaţie care reprezintă sectorul de business services, adunând în componenţa sa peste 80 de companii care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

  • Industria de outsourcing se implică în educaţie şi duce companiile în şcoli: „Este momentul ca şi politicienii să înţeleagă că numai prin educaţie putem construi o Românie competitivă, capabilă să îşi păstreze tinerii acasă”

    Industria de outsourcing din România face un pas dincolo de business şi se implică în procesul de educaţie direct, în un efort de a reduce fenomenul de „brain drain”. Asociaţia Business Service Leaders (ABSL), industria reprezentativă a companiilor din industria de externalizare de servicii, a organizat proiectul Career Day, unde timp de nouă luni a mers în licee pentru a le vorbi tinerilor despre viitorul lor profesional.

    „Educaţia este investiţia cu cel mai mare randament pe termen lung, iar pentru ABSL rămâne o prioritate strategică. Rezultatele Career Day confirmă această nevoie: 67% dintre elevi au subliniat importanţa unor astfel de iniţiative pentru conectarea cu profesionişti şi pentru înţelegerea abilităţilor necesare în viitor. Este momentul ca şi politicienii să înţeleagă că numai prin educaţie putem construi o Românie competitivă, capabilă să îşi păstreze tinerii acasă şi să asigure dezvoltarea pe termen lung”, a declarat Adrian Baron, preşedinte ABSL.
    Aşadar, în anul şcolar 2024–2025, ABSL, în parteneriat cu Şcoala de Valori, a implementat Career Day în 47 de licee din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara, proiectul implicând 2500 de elevi. De asemenea, 155 de specialişti din 34 de companii membre ABSL au oferit peste 140 de ore de mentorat şi dialog. Obiectivul a fost să prezinte tinerilor oportunităţile din domeniul serviciilor de business şi IT şi să îi ajute să îşi descopere o potenţială carieră.

    Rezultatele evaluărilor realizate înainte şi după întâlniri arată schimbări de percepţie: dacă anterior 43,2% dintre elevi erau indecişi în privinţa carierei, după Career Day 41,86% dintre aceştia şi-au clarificat opţiunile, susţin reprezentanţii ABSL. În plus, ponderea celor care consideră important să îşi construiască un plan de carieră a crescut de la 43,9% la 77,41%.
    Piaţa muncii din România se transformă accelerat, cu o cerere tot mai mare pentru competenţe digitale. Succesul depinde de programe de perfecţionare bine implementate şi de o colaborare solidă

    între mediul privat şi cel public. Studiile recente de HR arată că selecţia candidaţilor în funcţie de competenţe este de cinci ori mai corelata cu performanţa ulterioară decât nivelul de educaţie şi de peste două ori mai relevantă decât experienţa anterioară.

    „Mediul de afaceri trece printr-o transformare comparabilă cu Revoluţia Industrială. Nu putem anticipa fiecare etapă, dar ştim că economia globală se va remodela profund. Ca de fiecare data, diferenţa o va face capacitatea de adaptare (flexibilitatea, rezilienţa şi agilitatea) augmentate de această dată de gândirea analitică şi de competenţele digitale. Acestea sunt reperele care ne ajută să navigăm prin incertitudine şi să valorificăm oportunităţile viitorului”, susţine Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al ABSL.

    Conform Raportului privind viitorul locurilor de muncă emis in 2025 de Forumul Economic Mondial, companiile din România manifestă un angajament puternic în dezvoltarea şi recalificarea angajaţilor: 94% dintre angajatori intenţionează să investească în formarea acestora, peste media globală de 85%.
    Până în 2030, aproape 50% dintre angajaţi vor avea nevoie de formare sau recalificare, în timp ce aproximativ 40%  îşi vor putea continua activitatea fără schimbări majore. În România, 29% dintre angajaţi vor fi sprijiniţi prin programe de perfecţionare, iar 18% vor trece prin procese de recalificare şi redistribuire către noi roluri.

    Pe măsură ce transformările digitale, globalizarea şi modelele de afaceri emergente accelerează schimbarea, companiile membre ABSL estimează că majoritatea joburilor pentru care vor recruta până în 2030 vor suferi transformări profunde comparativ cu cele existente astăzi.

    Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) este cea mai importantă organizaţie care reprezintă sectorul de business services, adunând în componenţa sa peste 80 de companii care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

  • 800.000 de oameni rămân fără loc de muncă după ce mai multe companii din cea mai mare economie a lumii anunţă concedieri masive

    Un raport recent al companiei globale de reconversie profesională şi coaching executiv Challenger, Gray & Christmas arată că, până la finalul lunii iulie, angajatorii din SUA au anunţat peste 800.000 de eliminări de posturi în 2025, scrie platforma fastcompany.com. 

    Este cel mai mare număr de locuri de muncă pierdute în aceeaşi perioadă din 2020 încoace, când pandemia globală a dus la pierderea a peste 1,8 milioane de locuri de muncă până la sfârşitul lui iulie.

    Şi mai grav este faptul că totalul de 806.383 de locuri de muncă pierdute în primele şapte luni din 2025 depăşeşte cu mult numărul din aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2024, până la sfârşitul lui iulie, în Statele Unite fuseseră tăiate 460.530 de locuri de muncă. Asta înseamnă că în 2025 au fost cu 75% mai multe concedieri decât în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Şi mai alarmant, arată datele, este faptul că SUA depăşise deja, până în iulie anul acesta, numărul total al concedierilor din tot anul 2024. Care sunt cauzele acestor tăieri? Pe baza anunţurilor companiilor, există trei factori principali.

    1. Impactul „DOGE”

    Raportul Challenger, Gray & Christmas evidenţiază că principalul factor din spatele majorităţii concedierilor din 2025 este „Impactul DOGE”.

    Reducerea cheltuielilor guvernamentale federale, condusă de Departamentul pentru Eficienţa Guvernului (DOGE) – anterior aflat sub controlul CEO-ului Tesla şi miliardarului Elon Musk – este responsabilă pentru cea mai mare parte a pierderilor de locuri de muncă din acest an.

    Impactul direct al reducerilor DOGE a fost invocat în 289.679 dintre concedierile planificate până acum, incluzând „reduceri directe în cadrul forţei de muncă federale şi al contractorilor săi”.

    Pe lângă acestea, a existat şi un „Impact DOGE secundar” asupra locurilor de muncă, cauzat de reducerea finanţării pentru organizaţii nonprofit private şi alte entităţi afiliate. Mai puţină finanţare înseamnă o capacitate redusă de a păstra angajaţii, ceea ce a dus la încă 13.056 concedieri.

    2. Tarife vamale şi condiţii de piaţă

    Al doilea factor ţine de condiţiile economice şi de piaţă. Un element major este incertitudinea economică generată de tarifele vamale impuse de preşedintele Trump. Aceste tarife cresc costurile pentru companiile americane care importă bunuri şi componente esenţiale pentru activitatea lor, afectându-le profitabilitatea.

    Pe lângă preţurile mai mari, peisajul tarifar în continuă schimbare aduce incertitudine: companiile nu pot şti dacă un tarif anunţat va rămâne la acelaşi nivel, va creşte sau va scădea, ceea ce face dificilă planificarea şi bugetarea.

    Retailul a fost lovit în mod deosebit – doar în luna iulie s-au pierdut 80.487 de locuri de muncă în acest sector. În total, condiţiile economice şi de piaţă au dus la 171.083 de concedieri până la sfârşitul lunii iulie.

    3. Inteligenţa artificială

    Ultimul factor major ţine de tehnologie şi AI. Actualizările tehnologice, inclusiv implementarea inteligenţei artificiale şi automatizarea, au fost responsabile pentru 20.219 locuri de muncă pierdute în 2025.

    Alte 10.375 concedieri au fost „atribuite explicit” inteligenţei artificiale, ceea ce sugerează „o accelerare semnificativă a restructurărilor legate de AI”.

    În sectorul tehnologic propriu-zis, s-au pierdut 89.251 de locuri de muncă până în iulie 2025 – o creştere de 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Raportul arată că industria tech „este remodelată de avansul inteligenţei artificiale”.