BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Ce se întâmplă cu economia României? Scădere de 6% în 2020 şi revenire de 4,2% în 2021. Deficitul bugetar ajunge la 11,4% în 2021, cel mai mare din UE

    Comisia Europeană a publicat estimările revizuite pentru anul 2020 şi prevede o cădere a PIB-ului real de 6% în 2020 pentru România, urmată de o revenire de 4,2% în 2021.

    Spre comparaţie, Polonia urmează să înregistreze o cădere de 4,3%, urmată de o revenire aproape egală în 2021, de 5,1%, în timp ce Ungaria scade cu 7% în 2020 şi creşte cu 6% în 2021, conform estimărilor Comisiei Europene.

    În România inflaţia este estimată la 2,5% pentru 2020 şi 3,1% pentru 2021. În acelaşi timp, şomajul ar urma să crească la 6,5% în acest an şi să rămână la un nivel de 5,4% în 2021.

    În privinţa deficitului bugetar, situaţia României este una periculoasă, întrcât Comisia Europeană estimează un deficit de 9,2% pentru 2020, care va evolua într-un deficit de 11,4% în 2021 – când va rămâne cel mai mare din toată Uniunea Europeană.

    Deficitul bugetar creşte masiv anul acesta şi pentru Spania, la 10,1%, sau Italia, cu 11,1%, însă în 2021 CE previzionează că acestea vor reduce deficitul la 6,7%, respectiv 5,6%.

    La nivelul Uniunii Europene, scăderea pentru 2020 ajunge la 7,4%, fiind urmată de o revenire de 6,1%. Şomajul la nivelul blocului european ar putea creşte până la 9% în acest an.

    Cum vede Comisia Europeană România

    Consumul privat ar urma să scadă în România cu 6,2% în 2020, faţă de 2019, ceea ce încheie ciclul de creştere economică, întrucât consumul a fost principalul factor de creştere din ultimii ani.

    Mai mult, CE notează că incertitudinea afectează deciziile de investiţii, în timp ce exporturile nete vor contribui totuşi pozitiv la creştere.

    Nivelul inflaţiei este în scădere în principal din cauza scăderilor înregistrate în piaţa petrolului.

    Deficitul bugetar poate ajunge cel mai mare din Uniunea Europeană, întrucât măsurile fiscale necesare pentru a combate efectele crizei economice vin peste derapaje fiscale anterioare.

    Proiecţia deficitului bugetar ia în calcul majorarea pensiilor cu 15% în septembrie 2019 şi cea de 40% programată pentru septembrie 2020.

    Măsurile necesare pentru a combate efectele sanitare şi economice ale Covid-19 se ridică la 1,3% din PIB, din care echivalentul a 0,4% din PIB e finanţat din fondurile europene.

  • Euro, sub umbra pandemiei

    BCE a indicat că dobânzile de politică monetară, deja la niveluri minime, pot fi duse mai jos decât sunt acum dacă va fi nevoie. De asemenea, instituţia condusă de franţuzoaica Christine Lagarde va plăti băncile pentru ca acestea să se împrumute de la ea şi să-şi întărească în acest mod capacitatea de a credita economia şi guvernele. BCE a fost obligată să facă ceva, măcar pentru a demonstra pieţelor că nu şi-a epuizat resursele. BCE nu s-a angajat  în manevre noi de amploare, dar a transmis un semnal puternic că îşi va folosi tot armamentul din dotare şi va improviza pentru a permite guvernelor europene să-şi scoată economiile din criză. O improvizaţie ar fi aruncarea în luptă a unui program destinat băncilor numit de BCE „PELTROS“ – operaţiuni de refinanţare de urgenţă pe termen mai lung pe timp de pandemie.

    „Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace. Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru.”

    Christine Lagarde, preşedintele BCE, citată de Le Figaro

  • În sfârşit cei de la Bruxelles se mişcă: Comisia Europeană a aprobat de urgenţă o schemă de finanţare pentru România în valoare de 16 miliarde de lei, adică 3,3 miliarde de euro, pentru susţinerea companiilor mici şi mijlocii afectate de criză

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.
     
    Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să îşi acopere nevoile în materie de investiţii şi de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe şi de garanţii publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluţii fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”
     
    Schema de ajutor de stat a României
     
    România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susţinerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.
     
    În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:
     
    – granturi directe şi
    – garanţii de stat ce vizează creditele de investiţii şi finanţarea capitalului de lucru.
     
    Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăţi ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să îşi acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiţii, astfel încât acestea să îşi poată continua activitatea.
     
    Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. În special:
     
    – în ceea ce priveşte granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăşi 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
    -în ceea ce priveşte garanţiile de stat,
    (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanţie este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar,
    (ii) garanţiile sunt limitate la maximum şase ani şi
    (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depăşesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.
     
    Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate şi proporţionale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
     
    Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

    În România sunt 500.000 de IMM-uri, cele mai multe fiind slab capitalizate şi fără susţinere financiară. Analizele indică că cel puţin jumătate dintre ele vor fi acectate major de căderea economică care va urma.

     

  • Comisia Europeană deblochează 8 mld. de euro, garanţii pentru credite acordate IMM-urilor

    Executivul european a anunţat că deblochează o sumă de 8 mld. de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a oferi garanţii din Fondul European de Investiţii (FEI), parte din grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).

    „Acest lucru va permite fondului european de investiţii să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde euro”, transmit reprezentanţii Comisiei Europene.

    Măsura Comisiei Europene vine în contextul în care întreprinderile mici şi mijlocii sunt afectate de criza Covid-19 şi se confruntă cu lipsă de lichiditate.

    „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă”, a declarat  Alain Godard, directorul executiv al programului FEI.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral. 

    “Comisia Europeană a deblocat 1 miliard EUR din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), ce va servi drept garanţie pentru Fondul European de Investiţii (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii.

    Acest lucru va permite FEI să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde EUR. Anunţul de astăzi răspunde angajamentului asumat în comunicarea Comisiei din 13 martie de a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, cu fonduri care să poată fi deblocate deja în luna aprilie. Acest demers face parte din pachetul de măsuri anunţat de Grupul BEI la 16 martie, menit să mobilizeze rapid sprijinul pentru IMM-urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

    Una dintre consecinţele economice imediate ale pandemiei de coronavirus este lipsa bruscă de lichidităţi care afectează întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi sunt, în general, cele mai afectate într-o situaţie de criză şi este esenţial să fie sprijinite cu lichidităţi suficiente pentru a putea supravieţui crizei. Cu toate acestea, într-o situaţie de penurie de lichidităţi, băncile nu sunt stimulate să acorde împrumuturi IMM-urilor, din cauza creşterii bruşte a riscului perceput. Acesta este motivul pentru care garanţiile UE care sprijină aceste împrumuturi sunt necesare. Începând de astăzi, FEI oferă pieţei garanţii specifice sprijinite de FEIS pentru a limita impactul pandemiei asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

    Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Peste tot în Europa, întreprinderile se confruntă cu dificultăţi. UE reacţionează rapid pentru a contribui la atenuarea şocului şi pentru a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile. Astăzi, Comisia şi Fondul European de Investiţii pun la dispoziţie finanţare în valoare de 8 miliarde EUR, oferind astfel un ajutor imediat sub formă de lichidităţi pentru IMM-urile din Europa afectate de pandemia de coronavirus. Fondurile vor fi alocate deja în această lună prin intermediul băncilor locale şi al creditorilor locali pentru a ajuta întreprinderile cele mai afectate de criză.”

    Directorul general al FEI, Alain Godard, a declarat: „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă.”

    Suma de 1 miliard EUR deblocată din FEIS în temeiul mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME şi prin componenta InnovFin – Garanţii pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 permite FEI să ofere garanţii în valoare de 2,2 miliarde EUR intermediarilor financiari, deblocând finanţări disponibile în valoare de 8 miliarde EUR. Garanţiile vor fi oferite prin intermediul FEI pe piaţă, printr-o cerere de exprimare a interesului publicată astăzi către mai multe sute de intermediari financiari, inclusiv bănci şi creditori alternativi. Principalele caracteristici ale acestor garanţii vor fi:

    un acces simplificat şi mai rapid la garanţia FEI;
    o acoperire mai mare a riscurilor – până la 80 % din pierderile potenţiale aferente împrumuturilor individuale (spre deosebire de acoperirea-standard de 50 %);
    accentul pus asupra împrumuturilor pentru capital circulant în întreaga UE;
    acordarea unor condiţii mai flexibile, inclusiv amânarea, reeşalonarea sau suspendările temporare ale obligaţiei de rambursare a împrumuturilor.
    Noile caracteristici vor fi accesibile noilor intermediari financiari, precum şi intermediarilor financiari existenţi care colaborează deja cu FEI, care vor oferi la rândul lor condiţii speciale pentru peste o sută de mii de întreprinderi care beneficiază de garanţii în cadrul programelor COSME LGF şi InnovFin SMEG.

    Etapele următoare

    Ca urmare a cererii de exprimare a interesului publicate astăzi, intermediarii financiari care au acorduri în vigoare cu FEI în cadrul programelor COSME şi InnovFin vor avea acces imediat la noile garanţii, la cerere. Alţi intermediari financiari pot avea acces la garanţii în urma unei proceduri de cerere rapidă. În acest mod, noile fonduri pot fi deja direcţionate către întreprinderile grav afectate în luna aprilie. IMM-urile vor putea să depună cereri direct la băncile locale şi la creditorii locali ce participă la program, care vor figura pe lista www.access2finance.eu(link is external).

    Comisia şi Grupul BEI vor continua să depună eforturi în vederea adoptării unor măsuri suplimentare şi vor utiliza toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a contribui la limitarea pandemiei de coronavirus şi la atenuarea consecinţelor economice ale acesteia.”

     

  • România primeşte peste 1 miliard de euro de la Comisia Europeană pentru lupta împotriva COVID-19

    Comisia Europeană va direcţiona peste 1 miliard de euro către România, în contextul luptei cu virusul COVID-19. România va primi peste 1 miliard de euro de la Comisia Europeană pentru a putea gestiona criza coronavirusului. Măsura a fost anunţată într-o scrisoare adresată autorităţilor de la Bucureşti şi semnată de comisarii europeni Elisa Ferreira şi Nicolas Schmit.

    Miliardul de euro va fi împărţit astfel:

    483.000.000 euro – prin renunţarea în acest an la obligaţia de a solicita României rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale

    637.000.000 euro – prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie şi aprilie.

  • Măsuri nemaivăzute, în toate cele 27 de state membrie ale UE, timp de 30 de zile

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va introduce restricţii temporare pentru călătorii neesenţiale cãtre UE timp de 30 de zile pe durata pandemiei cu coronavirus, potrivit metro.co.uk.
    Von Der Leyen a declarat că va ţine o videoconferinţă cu toţi membrii UE pentru a stabili detaliile legate de propunerile sale.
    „Cu cât călătorim mai puţin, cu atât ajutăm la oprirea virusului. Prin urmare, propun ca şefii statelor şi guvernele să introducă restricţii temporare ale călătoriilor neesenţiale în UE”, a spus ea intr-o videoconferinta.

  • CE va finanţa 17 proiecte de cercetare pentru dezvoltarea de tratamente pentru COVID-19

    Comisia Europeană a anunţat, vineri, că va suplimenta cu 37,5 milioane de euro suma alocată proiectelor de cercetare care vizează dezvoltarea de vaccinuri, tratamente şi metode de diagnostic pentru COVID-19, prin programul Orizont 2020. În total, urmează să fie finanţate 17 proiecte. 

    Finanţarea totală alocată de CE acestor proiecte este de 47,5 milioane de euro, în condiţiile în care, în ianuarie, Comisia anunţase că are un buget de 10 milioane de euro pentru acest program.

    „Datorită acestei finanţări suplimentare din programul, Comisia creşte la 47,5 milioane de euro finanţarea destinată apelului de urgenţă lansat în luna ianuarie pentru a combate epidemia de COVID-19”, scrie într-un comunicat emis, vineri, de Comisia Europeană.

    „Finanţarea de urgenţă din cadrul programului Orizont 2020 permite cercetătorilor să-şi înceapă imediat activitatea, pentru a combate epidemia de coronavirus pe mai multe fronturi. Comunitatea cercetătorilor a trecut la fapte extrem de rapid, ceea ce ne dă speranţe că vom fi în curând un pas mai aproape de obiectivul de a opri răspândirea virusului”, a declarat Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

    Comisia negociază în prezent acorduri de grant cu beneficiarii selectaţi.

    Obiectul celor 17 proiecte va fi:

    – Dezvoltarea de noi vaccinuri.

    – Teste de diagnosticare rapidă la locul acordării asistenţei .

    – Noi tratamente, pentru care se va adopta o abordare dublă. În primul rând, accelerarea dezvoltării de noi tratamente aflate în curs de elaborare (inclusiv peptide terapeutice, anticorpi monoclonali şi substanţe antivirale cu spectru larg), iar în al doilea rând, detectarea şi identificarea de molecule care ar putea funcţiona împotriva virusului, utilizând tehnici avansate de modelare şi calcul.

    – Îmbunătăţirea epidemiologiei şi a sănătăţii publice, inclusiv a pregătirii şi a răspunsului la apariţia focarelor. Aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea de sisteme de monitorizare mai bune pentru a preveni şi pentru a controla în mod eficient răspândirea virusului, precum şi pentru a contribui la evaluarea dinamicii sociale.

  • Comisia Europeană cere declanşarea procedurii de deficit excesiv pentru România

    Recomandarea propusă prevede ca România să urmeze o traiectorie de ajustare durabilă şi credibilă pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu.

    Deciziile de miercuri au fost luate după ce a fost adoptat Raportului Comisiei privind articolul 126 alineatul (3), în care s-a constatat că România nu a respectat criteriul deficitului prevăzut în tratat, fiind astfel justificată iniţierea unei proceduri pentru deficit excesiv.

    Comitetul economic şi financiar a fost de acord cu această evaluare în avizul său din 24 februarie 2020.

    Următoarea etapă constă în decizia Consiliului UE cu privire la existenţa unui deficit excesiv în România şi adoptarea recomandării acestuia privind traiectoria de ajustare şi termenul-limită la care România ar trebui să pună capăt situaţiei.

  • Comisia Europeană alocă 232 de milioane de euro pentru combaterea epidemiei de coronavirus

    Comisia Europeană a anunţat luni că va aloca 232 de milioane de euro pentru combaterea epidemiei de coronavirus. 

    Conform unui comunicat, aproape jumătate din aceşti bani sunt destinaţi OMS pentru coordonarea răspunsului la această epidemie. Totodată, Comisia alocă fonduri suplimentare pentru repatrierea cetăţenilor europeni din China.

    Comisia Europeană a anunţat că statele membre declară că sunt pregătite să facă faţă epidemiei.

    „Pe măsură ce numărul de cazuri continuă să crească, sănătatea publică este prioritatea noastră. Fie că luăm măsuri pentru a fi pregătiţi în Europa, China sau în alte părţi, comunitatea internaţională trebuie să coopereze. Europa vrea să joace un rol important”, spune, într-un comunicat pe Twitter, preşedintele CE Ursula von der Leyen.

    Comisia Europeană a mai anunţat că produsele alimentare importate din China sunt sigure pentru consum şi nu sunt un pericol pentru cetăţenii europeni, mai ales că UE importă categorii limitate de alimente din China.

    Patru oameni au murit în Italia şi alţi peste 200 au fost infectaţi cu coronavirus în mai multe regiuni din nordul Peninsulei.

     

  • Numărul statelor Uniunii Europene poate creşte în următorii ani: Comisia Europeană a lansat o serie de propuneri prin care procesul de negociere cu UE va deveni mai simplu pentru ţările în curs de aderare

    Comisia Europeană, organul executiv al UE, a dezvăluit că urmăreşte lărgirea blocului socio-economic european, făcând procesul de integrare mai accesibil, cu accente mai pronunţate din punct de vedere politic, mai dinamic şi previzibil. Comisia a făcut declaraţiile în condiţiile în care doreşte să încurajeze statele din regiunea Balcanilor, conform Emerging Europe.

    În octombrie, Franţa s-a arătat împotriva negocierilor de aderare ale Albaniei şi Macedoniei de Nord, în ciuda dorinţelor majorităţii membrilor Uniunii şi a unei evaluări a Comisiei din care reiese că ambele ţări îşi făcuseră temele până la acel moment: Macedonia de Nord şi-a schimbat numele pentru a scăpa de tensiunile venite din Grecia, în timp ce Albania a lansat o serie de reforme judiciare.

    „Lărgirea Uniunii Europene către Balcanii de Vest este o prioritate de top pentru Comisie. Lucrăm pe trei nivele: În primul rând, propunem o serie concretă de paşi pentru procesul de aderare. În timp ce întărim şi îmbunătăţim procesul, ţelul rămâne aderarea şi apartenenţa totală la UE. În al doilea rând, Comisia îşi ia în serios rolul în negocierile cu Macedonia de Nord şi Albania şi va furniza update-uri asupra progresului făcut de cele două ţări. În al treilea rând, în procesul de pregătire a summit-ului de la Zagreb din luna mai, Comisia va veni cu un plan de dezvoltare economică pentru regiune”, a declarat Olivér Várhelyi – comisar european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere.

    Pentru a adăuga o doză de dinamism procesului, Comisia propune să grupeze capitolele de negociere în şase categorii: principii fundamentale, piaţă internă, competiţie şi creşteri incluzive, agendă de poluare şi conectivitate sustenabilă, resurse, agricultură şi coeziune, relaţii externe. Negocierile pe baza principiilor fundamentale vor fi primele şi ultimele deschise în timpul procesului şi vor determina ritmul general al negocierilor.

    Pentru a încuraja reformele, Comisia va defini mai exact condiţiile candidaţilor şi va furniza stimulente de interes direct pentru cetăţeni. Stimulentele pot include politici de integrare accelerată şi introducere progresivă în politicile, programele şi piaţa comună a UE. Cu cât candidaţii vor avansa în ceea ce priveşte reformele, cu atât vor fi mai aproape de sfârşitul procesului.

    Comisia speră că statele membre susţine propunerile, în paralel cu deschiderea accesului către negocierile cu Macedonia de Nord şi Albania, în contextul Summit-ului UE-Balcanii de Vest din Zagreb, programat pentru 6 şi 7 mai.