BusinessMagazin

Tag: comert

  • Surpriză: Ce salariu câştigă un angajat la Lidl

    Jucătorii din comerţul modern local au plătit în 2020 un salariu mediu net de 2.976 de lei lunar, în urcare cu 7,6% faţă de anul anterior.

    ♦ Reţelele străine de magazine plătesc salarii ce pornesc de la 2.310 lei şi ajung la 3.870 de lei ♦ Fiecare dintre jucătorii din comerţul modern are câteva mii de salariaţi, unii retaileri angajând chiar peste 10.000 de oameni, numărându-se astfel printre cei mai mari angajatori locali ♦ Cei zece jucători din comerţul modern aveau 93.000 de salariaţi în 2020.

    Jucătorii din comerţul modern local au plătit în 2020 un salariu mediu net de 2.976 de lei lunar, în urcare cu 7,6% faţă de anul anterior. Variaţiile sunt mari între retaileri, aproape de la simplu la dublu, în contextul în care cele mai mici salarii, plătite de Profi, au fost la 2.300 de lei, pe când în cadrul grupului german Metro câştigul mediu net lunar a fost de aproape 3.900 de lei.

    Cele mai multe reţele s-au încadrat în media din industrie sau puţin sub acest prag, de circa 3.000 de lei, potrivit INS. Este vorba de salariul mediu net din comerţ, in­di­ferent că e alimentar, electro-IT sau agri­col. Nu se ţine cont nici că e comerţ angro sau en detail. Prin compara­ţie, salariul me­diu net pe economie este de circa 3.550 de lei, iar cel minim se situează în jurul a 1.400 de lei net lunar.

    Este interesant de remarcat că în comerţul modern local – ce numără în total zece reţele străine, cu aproape 100.000 de salariaţi – deja două reţele (Metro şi Lidl) plătesc salarii peste media de la nivel naţional, iar Kaufland se apropie şi el de acest prag.

    Calculele ZF privind salariul mediu net din comerţul modern local au fost realizate pornind de la cheltuielile cu personalul declarate de retaileri şi de la numărul mediu de salariaţi din 2020. Calculele ZF nu ţin cont de poziţiile deţinute de angajaţii din retail, fiind un simplu exerciţiu jurnalistic. Totuşi, o particularitate în comerţul local cu dominantă alimentară este faptul că cea mai mare parte a salariaţilor din aceste companii lucrează în magazine, majoritatea în poziţii de lucrător comercial sau casier. Astfel, salariile mai mari ale managerilor afectează puţin media generală din comerţul alimentar.

    Fiecare dintre jucătorii din comerţul modern local are câteva mii de salariaţi, unii chiar peste 10.000, numărându-se printre cei mai mari angajatori locali.

    Reţelele de magazine au devenit unii dintre cei mai mari angajatori din economie după ce an de an au angajat sute sau chiar 1.000 de noi oameni ca urmare a expansiunii.

    An de an, în comerţul modern se deschid 350-400 de magazine noi, în special pe format mic, dar nu numai.

    Salariile medii nete plătite de marii retaileri internaţionali au crescut constant, dar mai accelerat în ultimii ani (până în 2019 inclusiv) pe fondul unei crize a forţei de muncă. Ele au crescut şi în pandemie când lanţurile de hipermarketuri şi supermarketuri au funcţionat permanent, chiar şi în lockdown când toate celelalte magazine erau închise.

    Astfel, aceşti oameni s-au situat în linia întâi. Ritmul de creştere al salariilor în 2020 a variat de la reţea la reţea, campioni fiind Penny, Carrefour România, Profi şi Lidl. La polul opus, la Metro salariile au stagnat (0,8%), iar la Mega Image au scăzut cu 9%, conform calculelor ZF pe baza datelor publice.

    Ani de zile indicatorul salariul a fost unul dintre cele mai bine păstrate secrete de către companii deşi sunt informaţii pe care fiecare instituţie le publică anual la Registrul Comerţului. Salariile plătite în retailul modern pentru angajaţii de la casă şi de la raft erau văzute printre cele mai mici pe economie, alături de cele din restaurante (ospătar sau picol) şi din hoteluri (personal de curăţenie). Totuşi, reţelele se aliniază treptat la situaţia din economie, astfel că operează majorări salariale an de an.

    Cu toate acestea, în funcţie de oraş şi de angajator, salariile pot varia pentru aceeaşi poziţie cu 30-35%, potrivit informaţiilor din piaţă. Salariul diferă de asemenea în funcţie de experienţa angajatului şi în funcţie de raportul cerere-ofertă de muncă din oraş, conform datelor comunicate anterior de jucători. Aceste diferenţe sunt mai pregnante în cazul jucătorilor care acoperă uniform ţara, precum discounterii Lidl şi Penny Market sau lanţul de supermarketuri Profi. De altfel, în cazul Profi media salarială poate fi influenţată de faptul că retailerul a mers în multe localităţi mici, de câteva mii de salariaţi, unde oferta de locuri de muncă este limitată. Spre deosebire de alţi jucători care au pariat puternic pe Bucureşti, Profi a mers către restul ţării, chiar şi către zona rurală, unde salariile sunt sub media naţională. În Capitală, prin comparaţie, salariul mediu net este cu 30-40% mai mare decât media de la nivel naţională.

    Această situaţie poate influenţa spre exemplu câştigul salarial din cadrul Metro, grup prezent doar în marile oraşe.

  • Ce hotărâre a luat o femeie din România după 10 luni în care a fost refuzată de angajatori, pentru că aceştia preferau să angajeze candidaţi mai tineri

    Anca Dragomir a decis să intre în mediul antreprenorial după aproape un an în care a căutat fără succes un job. A început de la zero în domeniul comerţului online, alegând o nişă despre care crede că va fi mereu căutată – hainele şi jucăriile pentru copii – iar din 2016 şi până în prezent, aceAsta a înregistrat creşteri constante ale veniturilor.

    Am înfiinţat businessul după o perioadă mai puţin fastă, tulbure, în viaţa mea personală şi profesională, o despărţire în familia mea, iar după scurt timp, căutarea fără succes a  unui alt job – trecuseră 10 luni şi eu ajungeam între ultimii trei candidaţi, întotdeauna era aleasă varianta mai tânără, drept urmare am spus că trebuie să fac ceva fiindcă altfel nu ajungeam nicăieri”, a povestit antreprenoarea în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Anca Dragomir a dezvoltat un business axat exclusiv pe comerţul online, respectiv comercializarea de articole pentru copii (haine pentru copii, încălţăminte pentru copii şi jucării).

    Compania sa importă produse direct din Europa şi din Asia, dar a dezvoltat o secţiune unde se vând şi produsele unor jucători din România. Antreprenoarea a povestit în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace că a lansat businessul la finalul anului 2015, în lipsa găsirii altor oportunităţi profesionale.

    S-a gândit să intre în acest business pornind de la ideea că „întotdeauna vor fi căutate produsele pentru copii”. A început cu investiţie de 5.000 de euro, direcţionaţi în dezvoltarea site-ului, în configurare şi în alte aspecte tehnice. „După un timp, am constatat că trebuie investit şi mai mult, este un business care se bazează pe diversitate, oamenii trebuie să vadă multe produse ca să aleagă unul şi, în plus, trebuie investit şi în aspectele tehnice.” Businessul a evoluat bine, în contextul în care cifra de afaceri a crescut de la an la an la an, ajungând în 2020 la peste 30.000 de lei. În prezent, circa 70% din venituri sunt generate de platforma marketplace a eMAG.

    Din rândul provocărilor cu care se confruntă, ea a menţionat competiţia cu marile branduri care activează pe segmentul fashion. „O firmă mică nu poate ţine preţurile pe care le ţine o firmă mare, dacă mă duc şi fac un contract de achiziţie, nu voi obţine niciodată preţurile pe care le obţine un jucător de talie mare, când vin cu un produs nou, nu pot ajunge la aceleaşi preţuri, atunci câştigul este foarte mic.”

    În ceea ce priveşte comportamentul clienţilor în pandemie, ea observă că acesta s-a schimbat foarte mult, învaţă şi se dezvoltă odată cu dezvoltarea businessului din online, devin din ce în ce mai pretenţioşi.

    Sfatul ei pentru cei care vor să înceapă o astfel de afacere în online? „Înainte să pornească orice fel de afacere, trebuie să se consulte cu un specialist sau să se sfătuiască cu cineva care a mai trecut prin dezvoltarea unui business online.”


     

  • Afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut în primele şase luni cu 13,4%, în timp ce în luna iunie a fost de 12% faţă de iunie 2020

    Afacerile din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) au crescut în primele şase luni cu 13,4%, pe serie brută, şi cu 11,6% ajustat sezonier, în timp ce în luna iunie comerţul sa majorat cu 12 % faţă de iunie 2020, pe serie brută, şi cu 13,6% ajustat în funcţie de număr de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată datele publicate miercuri de INS.

    Faţă de luna precedentă, afacerile din comerţ s-au majorat în iunie, ca serie brută, cu 3,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de număr de zile lucrătoare şi de sezonalitate au scăzut cu 0,1%.

    În primele şase luni din 2021, creşterea brută a afacerilor din comerţ a fost susţinută de majorarea vânzărilor de produse nealimentare (+ 21,4%), a comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în revista specializată (+ 14,7%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+ 4,9%).

    Avansul din iunie 2021, faţă de iunie 2020, cu 12,1%, sa datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în revista specializată (+ 17,6%), vânzările de produse nealimentare (+ 14,0%) şi vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+ 6,8%).

    De asemenea, pe serie ajustată, faţă de luna mai 2021, în câte ceva volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut pe ansamblu cu 3,2% datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse alimentare , băuturi şi tutun (+ 3,9%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în revista specializată (+ 3,5%) şi vânzările de produse nealimentare (+ 2,5%).

  • Tendinţe în economie: Managerii estimează creşterea activităţii în construcţii, comerţ şi servicii, în perioada iulie-septembrie, în paralel cu creşterea preţurilor în industrie, construcţii şi comerţ

    Managerii estimează pentru perioada iulie-septembrie o creştere a activităţii în construcţii comerţ şi servicii, în paralel cu creşterea preţurilor în industrie, construcţii şi comerţ, în timp numărul de salariaţi din industrie, construcţii şi comerţ va rămâne relativ stabil, arată datele anchetei conjuncturale din luna iulie, transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

    La nivelul industriei prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 6%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se estimează cea mai mare creştere (sold conjunctural plus 33%), urmată de activităţile de fabricare a hârtiei şi a produselor din hârtie (sold conjunctural plus 29%).

    Referitor la numărul de salariaţi managerii estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de plus 2% pe total industrie prelucrătoare, în timp ce pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 21%).

    “Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, precizează INS.

    În sectorul construcţiilor, potrivit estimărilor din luna iulie 2021, activitatea va înregistra o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural plus 19%), în următoarele trei luni, în paralel cu creşterea preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural  plus 38%) şi cu relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 4%).

    Pentru comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural plus 21%), în timp ce volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural plus 10%).

    Raportat la preţurile de vânzare cu amănuntul, managerii societăţilor comerciale estimează creştere (sold conjunctural plus 27%).

    Totodată, angajatorii din sector prognozează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 5%).

    Conform estimărilor din luna iulie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 16%). În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural  plus 6%).

    În opinia managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural plus 12%).

  • Schimbare la vârful Lidl, liderul comerţului alimentar din România: Marco Giudici preia din noiembrie conducerea businessului, în urma plecării lui Frank Wagner din companie

    Discounterul german Lidl, liderul comerţului alimentar din România, anunţă că Marco Giudici va prelua poziţia de CEO al companiei începând cu data de 1 noiembrie 2021, în urma plecării Frank Wagner, cel care deţinea această poziţie din decembrie 2015.

    Marco Giudici s-a alăturat Grupului Lidl în anul 2013, în Italia.

    Între 2015 şi 2018, a ocupat poziţia de Director Naţional de Achiziţii si Marketing şi membru al Consiliului de Conducere al Lidl România.

    (Sursa foto: linkedin)

    Ulterior, şi-a continuat activitatea în cadrul sediului central al Grupului Lidl, fiind responsabil pentru divizia de marketing, strategii promoţionale şi category management la nivel de grup.

    Discounterul german Lidl a devenit liderul comerţului alimentar din România la zece ani de la intrarea oficială pe piaţă prin preluarea Plus Discount. Nemţii au terminat anul trecut cu afaceri de 12,86 mld. lei, după o creştere de 32% în 2020, anul pandemiei.

    Astfel, compania a devenit numărul unu în piaţa de profil depăşind Kaufland, companie-soră, parte a aceluiaşi grup Schwartz. Kaufland a încheiat anul trecut cu afaceri de 12,83 mld. lei, plus 7,4%.

  • Ce hotărâre a luat o femeie din România după 10 luni în care a fost refuzată de angajatori, pentru că aceştia preferau să angajeze candidaţi mai tineri

    Anca Dragomir a decis să intre în mediul antreprenorial după aproape un an în care a căutat fără succes un job. A început de la zero în domeniul comerţului online, alegând o nişă despre care crede că va fi mereu căutată – hainele şi jucăriile pentru copii – iar din 2016 şi până în prezent, aceAsta a înregistrat creşteri constante ale veniturilor.

    Am înfiinţat businessul după o perioadă mai puţin fastă, tulbure, în viaţa mea personală şi profesională, o despărţire în familia mea, iar după scurt timp, căutarea fără succes a  unui alt job – trecuseră 10 luni şi eu ajungeam între ultimii trei candidaţi, întotdeauna era aleasă varianta mai tânără, drept urmare am spus că trebuie să fac ceva fiindcă altfel nu ajungeam nicăieri”, a povestit antreprenoarea în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Anca Dragomir a dezvoltat un business axat exclusiv pe comerţul online, respectiv comercializarea de articole pentru copii (haine pentru copii, încălţăminte pentru copii şi jucării). Compania sa importă produse direct din Europa şi din Asia, dar a dezvoltat o secţiune unde se vând şi produsele unor jucători din România. Antreprenoarea a povestit în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace că a lansat businessul la finalul anului 2015, în lipsa găsirii altor oportunităţi profesionale.

    S-a gândit să intre în acest business pornind de la ideea că „întotdeauna vor fi căutate produsele pentru copii”. A început cu investiţie de 5.000 de euro, direcţionaţi în dezvoltarea site-ului, în configurare şi în alte aspecte tehnice. „După un timp, am constatat că trebuie investit şi mai mult, este un business care se bazează pe diversitate, oamenii trebuie să vadă multe produse ca să aleagă unul şi, în plus, trebuie investit şi în aspectele tehnice.” Businessul a evoluat bine, în contextul în care cifra de afaceri a crescut de la an la an la an, ajungând în 2020 la peste 30.000 de lei. În prezent, circa 70% din venituri sunt generate de platforma marketplace a eMAG.

    CITITI AICI MATERIALUL INTREG

  • Bucureştiul, pe locul 67 în lume între oraşele potrivite pentru antreprenori

    ♦ Capitala stă bine la creditarea IMM-urilor şi la nivelul de taxare, dar prost la birocraţie şi la sprijinul oferit de stat în era COVID-19 ♦ Pe primele locuri în lume sunt Londra, New York şi San Francisco.

    Bucureştiul este al 67-lea cel mai bun oraş din lume pentru antreprenori, fiind devansat de Budapesta, Praga şi Varşovia, arată un clasament al platformei de comerţ online Oberlo. Capitala Poloniei, cea mai dezvoltată economie din regiunea Europei Centrale şi de Est, este şi cel mai bine poziţionată, pe locul 47 dintr-un total de 75 de urbe. De altfel, această ţară are chiar două oraşe în top, Cracovia fiind şi ea cu şapte locuri mai jos.

    Clasamentul „Top Cities for Entrepreneurial Success“ („Cele mai bune oraşe pentru ca antreprenorii să aibă succes“) cuprinde urbele care oferă condiţiile propice de dezvoltare pentru oamenii de afaceri.

    Pentru analiză au fost luate în calcul câteva zeci de indicatori din patru domenii – infrastructură, digitalizare, import/export şi finanţare. În ceea ce priveşte Bucureştiul, acesta a obţinut un punctaj de 55,5 dintr-un total de 100, însă se observă diferenţe considerabile de la un indicator la altul. Mai exact, dacă pentru cre­di­tarea IMM-urilor Bucureştiul a ob­ţinut 97,2 pun­cte, iar la nivelul taxelor aproape 95, la birocraţie Ca­pitala stă mai prost. Astfel, sunt necesare 20 de zile pentru a în­fiinţa o societate, faţă de 2-4 zile în cazul altor urbe. Punctaj slab a obţinut Bucureştiul şi la sprijinul acordat de stat în era COVID-19, arată analiza Oberlo.

    Nici la ecosistemul tech, la capitalul uman cu abilităţi tehnice şi la oportunităţi de dezvoltare prin fonduri de venture capital oraşul nu stă bine, rezultatul fiind pentru fiecare dintre aceşti indicatori de sub 65 de puncte. În cazul indicatorului venture capital se analizează mai multe aspecte precum câte IMM-uri au primit finanţare de la fondurile de profil după 2015 şi numărul de firme de tip start-up înfiinţate în ultimul deceniu.

    La fel se procedează pentru fiecare indicator mare în parte.

    Pe primele locuri în clasamentul mondial al celor mai potrivite oraşe din lume pentru antreprenori se găsesc Londra, New York şi San Francisco, unele dintre cele mai importante centre de business de la nivel mondial.

     

  • Ce hotărâre a luat o femeie din România după 10 luni în care a fost refuzată de angajatori, pentru că aceştia preferau să angajeze candidaţi mai tineri

    Anca Dragomir a decis să intre în mediul antreprenorial după aproape un an în care a căutat fără succes un job. A început de la zero în domeniul comerţului online, alegând o nişă despre care crede că va fi mereu căutată – hainele şi jucăriile pentru copii – iar din 2016 şi până în prezent, aceAsta a înregistrat creşteri constante ale veniturilor.

    Am înfiinţat businessul după o perioadă mai puţin fastă, tulbure, în viaţa mea personală şi profesională, o despărţire în familia mea, iar după scurt timp, căutarea fără succes a  unui alt job – trecuseră 10 luni şi eu ajungeam între ultimii trei candidaţi, întotdeauna era aleasă varianta mai tânără, drept urmare am spus că trebuie să fac ceva fiindcă altfel nu ajungeam nicăieri”, a povestit antreprenoarea în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. Anca Dragomir a dezvoltat un business axat exclusiv pe comerţul online, respectiv comercializarea de articole pentru copii (haine pentru copii, încălţăminte pentru copii şi jucării). Compania sa importă produse direct din Europa şi din Asia, dar a dezvoltat o secţiune unde se vând şi produsele unor jucători din România. Antreprenoarea a povestit în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace că a lansat businessul la finalul anului 2015, în lipsa găsirii altor oportunităţi profesionale.

    S-a gândit să intre în acest business pornind de la ideea că „întotdeauna vor fi căutate produsele pentru copii”. A început cu investiţie de 5.000 de euro, direcţionaţi în dezvoltarea site-ului, în configurare şi în alte aspecte tehnice. „După un timp, am constatat că trebuie investit şi mai mult, este un business care se bazează pe diversitate, oamenii trebuie să vadă multe produse ca să aleagă unul şi, în plus, trebuie investit şi în aspectele tehnice.” Businessul a evoluat bine, în contextul în care cifra de afaceri a crescut de la an la an la an, ajungând în 2020 la peste 30.000 de lei. În prezent, circa 70% din venituri sunt generate de platforma marketplace a eMAG.

    Din rândul provocărilor cu care se confruntă, ea a menţionat competiţia cu marile branduri care activează pe segmentul fashion. „O firmă mică nu poate ţine preţurile pe care le ţine o firmă mare, dacă mă duc şi fac un contract de achiziţie, nu voi obţine niciodată preţurile pe care le obţine un jucător de talie mare, când vin cu un produs nou, nu pot ajunge la aceleaşi preţuri, atunci câştigul este foarte mic.”

    În ceea ce priveşte comportamentul clienţilor în pandemie, ea observă că acesta s-a schimbat foarte mult, învaţă şi se dezvoltă odată cu dezvoltarea businessului din online, devin din ce în ce mai pretenţioşi.

    Sfatul ei pentru cei care vor să înceapă o astfel de afacere în online? „Înainte să pornească orice fel de afacere, trebuie să se consulte cu un specialist sau să se sfătuiască cu cineva care a mai trecut prin dezvoltarea unui business online.”


     

  • Gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, crede că viitorul retailului este în magazinele fizice, după un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor

    Viitorul retalului este pus sub semnul întrebării după o perioadă de mai bine de un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor, însă gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, nu are niciun dubiu cu privire la rolul crucial pe care îl vor juca magazinele fizice în continuare, potrivit CNBC.

    „Vedem viitorul ca fiind reprezentat de două lucruri: în primul rând locaţii fizice, pentru că experienţa clientului din magazin nu poate fi repliată în online. Până acum nimeni nu a găsit formula miraculoasă care să le permită clienţilor să se simtă la fel de bine în mediul online. (…) Al doilea element va fi reprezentat de conţinutul online care trebuie să îmbogăţească acestă experienţă”, a declarat Jean Jacques Guiony, director financiar al LVMH.

    Restricţiile aferente pandemiei i-au trimis pe cumpărători în mediul online şi a forţat mulţi retaileri tradiţionali să îşi dezvolte platforme online. Cu toate acestea, LVMH consideră că oferta online este doar „complementară experienţei fizice”.

    Guiony a subliniat că mulţi clienţi care ajung în magazin s-au uitat şi pe platforma online anterior şi ar fi putut cumpăra direct de acolo produsele dorite.

    „Primesc multe informaţii, dar ajung în magazin pentru că experienţa din magazin nu poate fi repliată pe internet”, a explicat el.

    Gigantul LVMH a înregistrat o scădere cu 17% a veniturilor în 2020 faţă de 2019. Businessul a fost afectat atât de măsurile de lockdown, cât şi de interdicţiile de călătorie. Printre brandurile grupului se numără Moet & Chandon, Marc Jacobs, Christian Dior şi Bvlgari.

    Grupul a încheiat anul trecut achiziţia brandului de bijuterii Tiffanyăs, într-o tranzacţie de 15,8 miliarde de dolari.

  • Cum să faci sute de mii de euro cu un site în România

    Compania românească bespecial.ro şi-a început activitatea în mediul online în 2006, când piaţa de e-commerce era la început şi consumatorii erau foarte reticenţi cu privire la acest canal de vânzare. Acum, acesta este principalul segment pentru retailerul bespecial.ro, care a reuşit să îşi mărească afacerile cu circa 5% la finalul anului trecut, până la 200.000 de euro.

    În online, am fost prezenţi întotdeauna. Am avut o perioadă în care am activat şi online şi offline, dar online-ul a fost primul pas. În 2006, când lumea avea mai puţină încredere în e-commerce noi eram prezenţi pe acest canal de vânzare. Pandemia a avut rolul de a accelera lucrurile în online şi de a educa într-o oarecare măsură utilizatorii. Probabil şi nevoia a accelerat educarea utilizatorilor.

    Probabil s-au informat mai mult şi despre ce înseamnă argint, accesorii din piele”, a spus Corina Ştefan, reprezentantul de comunicare al companiei bespecial.ro, care vinde bijuterii din argint şi metale preţioase şi accesorii din piele, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace. Astfel, asupra businessului bespecial.ro pandemia nu a avut un impact negativ, având în vedere că la finalul anului 2020 compania a înregistrat acelaşi flux de vânzare ca în anul precedent, a mai spus Corina Ştefan.

    „A fost o perioadă în care nu ne-am fi gândit că lumea ar cumpăra bijuterii din argint sau accesorii din piele, dar fluxul de vânzări a fost similar cu cel din 2019, şi cumva nivelul de încredere a fost mai ridicat. A fost un an bun.” Astfel, retailerul online bespecial.ro a înregistrat afaceri de 200.000 de euro la finalul anului 2020, în creştere cu circa 5% faţă de anul precedent, iar pentru anul în curs, reprezentanţii companiei vizează o creştere de minimum 35% a cifrei de afaceri. „Pentru finalul anului în curs ne dorim o creştere a cifrei de afaceri între 35% şi 50%, dar acest lucru nu depinde numai de noi ci şi de contextul pandemic care poate avea două direcţii – utilizatorii să se întoarcă în magazinele fizice sau să rămână în mediul online.”

    În prezent, bespecial.ro deţine un site propriu şi este prezent şi pe platforma Marketplace a retailerului eMAG. „Vindem pe marketplace de 7-8 ani. Am început cu câteva produse şi în timp am introdus întreaga gamă de produse, adică peste 5.000 de produse. În prezent, comenzile înregistrate pe platforma eMAG reprezintă aproximativ 10% – 15% din veniturile companiei.”

    Până de curând, compania mai avea şi un showroom de prezentare pentru bijuteriile şi accesoriile pe care le comercializează, însă, în urma pandemiei reprezentanţii au decis să închidă acest spaţiu.

    „În primul rând a fost lockdown, iar în urma acelei perioade oamenii au început să aibă mai multă încredere în e-commerce şi au comandat direct din online, chiar au şi plătit direct cu cardul. Plăţile online cu cardul au crescut anul trecut. Astfel, a fost luată decizia de a se renunţa la spaţiul de prezentare, la acel showroom.” De asemenea, pe parcursul anului 2020, valoarea bonului mediu şi-a păstrat valoarea în jurul sumei de 150 de lei, iar media numărului de comenzi a fost şi ea similară cu cea înregistrată în anul precedent.

    „Media numărului de comenzi a fost similară cu cea din anul precedent, însă am avut perioade mai bune şi perioade mai slabe. Adică erau momente când fluxul de comenzi creştea, apoi erau momente când acesta scădea, în funcţie de ce se întâmpla în mediul social, medical şi economic”, a mai spus Corina Ştefan. Ea a adăugat că principalele «atracţii» ale anului 2020 au fost bijuteriile care nu au dimensuni fixe şi pot fi ajustate, dar şi cele care sunt vizibile în faţa camerei de filmat, având în vedere că în 2020 evenimentele, conferinţele şi majoritatea interacţiunilor s-au mutat în mediul online. „Bijuteriile fără dimensiune fixă şi cele care sunt colorate, cu pietre preţioase, care se văd în partea superioară a camerei au fost mult mai căutate, dar au fost căutate şi brăţările pentru bărbaţi. Nu au mai fost doar o chestie de stil, iar doamnele care au vrut să facă un cadou unui bărbat, nu au mai achiziţonat doar portofele ci s-au îndreptat şi spre bijuterii. Bijuteriile antistres s-au vândut foarte bine anul trecut.”

    Astfel, în continuare, reprezentanţii companiei bespecial.ro vizează extinderea gamei de produse cu noi colecţii de bijuterii şi accesorii din piele. „Este un proces continuu în zona cadourilor şi continuăm să ne extindem gamele şi categoriile de produse. Bijuteriile şi accesoriile din piele sunt achiziţionate în principal din Asia, Europa, Israel, însă contează mult feedbackul consumatorilor şi ceea ce doresc ei să găsească. Am avut şi avem şi produse româneşti, dar din păcate sunt puţine la ora actuală.” Compania bespecial.ro a luat naştere în 2006, când cei doi fondatori căutau inelul de logodnă potrivit pentru propria nuntă, iar pentru că nu au găsit ce îşi doreau pe piaţă au decis să deschidă propriul business cu bijuterii de argint.

    „La început am avut în special inele de logodnă, dar în timp gama de produse s-a diversificat, iar în prezent avem peste 5.000 de repere listate pe site-ul online, în special bijuterii din argint, dar şi accesorii din piele, precum portofele, genţi de damă, curele. Dar baza a rămas tot categoria bijuteriilor din argint ce pot fi dăruite – coliere, brăţări sau cercei a căror dimensiune poate fi adaptată”, a povestit Corina Ştefan. În trecut, retailerul românesc bespecial.ro a fost prezent şi pe platformele Marketplace ale eMAG din Bulgaria şi Ungaria, însă activitatea pe cele două pieţe nu a durat mult.

    „Ne-am retras de pe cele două pieţe pentru că nu am atins numărul de clienţi pe care l-am dorit atunci.” Însă, odată cu reorganizarea gamelor de produse, reprezentanţii companiei româneşti vizează extinderea pe pieţe externe. „Da, vizăm şi extinderea internaţională şi avem şi planuri de fulfilment după ce ne atingem obiectivele setate pentru anul în curs, printre care creşterea de minim 35% a cifrei de afaceri”, a mai spus Corina Ştefan. De asemenea, în cadrul companiei bespecial.ro lucrează în prezent trei persoane. „Mergem pe principiul eficienţei şi externalizăm cât mai multe procese”, a conchis reprezentanta companiei bespecial.ro.