BusinessMagazin

Tag: comercializare

  • Ţigările electronice conţin cantităţi mai mari de agenţi cancerigeni decât ţigările normale

    Raportul, comandat de către ministerul japonez al sănătăţii, a studiat vaporii de aer produşi de dispozitivele electronice. Rezultatele arată că agenţii cancerigeni, precum formaldehida, sunt prezenţi în cantităţi de zece ori mai mari în ţigările electronice faţă de nivelul măsurat la ţigările normale, notează Reuters.

    În luna august, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut guvernelor să interzică comercializarea ţigărilor electronice pe motiv că ar dăuna tinerilor şi femeilor gravide.

    Deşi a fost prezentată iniţial ca fiind mult mai puţin dăunătoare decât consumul normal de tutun, ţigara electronică a devenit în ultimii ani un subiect de controversă, fiind chiar interzisă în anumite state.

  • Black Friday 2014: Oktal.ro, comenzi de 1 mil. euro până la ora 09:00

    “Black Friday 2014 se dovedeşte a fi un real succes, întrucât, până la ora 09:00, am avut comenzi în valoare de un milion de euro. În total, Black Friday va aduce, în acest an, vânzări de două milioane de euro”, a declarat Dan Dumitrescu, general manager Oktal.ro.

    Cele mai căutate produse de către clienţii Oktal.ro până la ora 09:00 au fost telefoanele, televizoarele şi laptopurile. Astfel, în intervalul 00:00 – 09:00, magazinul online a vândut 1.500 de telefoane mobile, 800 de televizoare şi 1.000 de laptopuri.

    Clienţii Oktal au ales şi produse cu un preţ mai ridicat, dar incluse în campania de reduceri, precum telefoane iPhone 6 la 2.999 lei, televizoare Samsung UE48H6400 la 2.799 lei sau laptopuri Dell în configuraţii de top, de la 2.799 lei, notează un comunicat de presă.

  • O antreprenoare din Suceava ţinteşte vânzări de un milion de euro cu un magazin online de pantofi

    Retailerul de încălţăminte şi accesorii Anna Cori & All Shoes deschide magazinul online lansează un magazin online în urma unei investiţii de câteva zeci de mii de euro. 

    ”Ne aşteptăm ca până la finalul primului an să vindem online 10.000 de perechi de pantofi, iar după primul an de existenţă să fi înregistrat vânzări de un milion de euro”, spune Ana Cornea. ”Estimăm că cele două branduri, All Shoes şi Why Denis vor vinde online zeci de mii de perechi de pantofi anual, iar vânzările vor fi de cel puţin 10%  din cifra de afaceri a companiei”, spune Ana Cornea, manager şi acţionar al Why Denis, deţinătorul brandului Anna Cori & All Shoes.  

    Se  estimează că peste 70% dintre încălţămintea comercializată online va fi cea de damă, respectiv accesoriile. De asemenea, se aşteaptă ca 30 % din vânzări să fie către oraşe în care Anna Cori & All Shoes nu are prezenţă offline.

    La finalul lunii trecute a fost deschis al 24 lea magazin Anna Cori & All Shoes, în Timişoara, în Iulius Mall. Unitatea comercializează atât încăţăminte şi accesorii pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Investiţia s-a ridicat la câteva sute de mii de euro, inclusiv stocul de marfă.

    Denis este o afacere formată dintr-o fabrică modernă de pantofi din Suceava şi o reţea de 35 de magazine, operate sub trei branduri – brandul mediu spre premium Anna Cori&All Shoes, brandul premium, Why Denis şi brandul luxury, Denis (2). Cu ele, Denis Shoes a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, iar în 2014  cei doi soţi estimează că vor depăşi 10 milioane de euro.În prezent, reţeaua de magazine numără 35 de unităţi, dintre care 3 sunt în Kiev (două magazine WhyDENIS şi unul DENIS). La fabrica  Denis şi în reţeaua de magazine Denis Shoes lucrează  420 de angajaţi.

     

  • Reinventarea produselor de lux

    “Dacă aş putea să aleg câte ceasuri îmi doresc, aş cumpăra cel puţin 20 de ceasuri din magazin, dar preferatul meu în acest moment este acest Vacheron din aur“, povesteşte Max Igor Müller, administratorul reţelei româno-elveţiene de bijuterii şi ceasuri de lux Helvetansa, în timp ce înlocuieşte modelul Vacheron Constantin de pe mâna sa cu ceasul său mai simplu, cu spate transparent ce permite vizualizarea mecanismului, marca Baume & Mercier.

    Max Igor Müller este de trei ani responsabil de activităţile companiei Helvetansa, care operează prin două magazine în Bucureşti şi o reprezentanţă în Mamaia şi care a avut venituri de 2,2 milioane de euro anul trecut. Müller şi-a asumat misiunea de a reorganiza activitatea firmei după ce anterior a lucrat timp de patru ani ca manager pentru o companie din industria modei din Hong Kong şi încă şase ani în calitate de consultant pentru compania-mamă a Helvetansa, La Boutique Suisse, fiind responsabil de managementul punctelor de distribuţie ale companiilor din Polonia, Cehia, România şi Rusia, perioadă în care a fost şi brand manager pentru mărci precum Vulcain, Pilgrim, Carl F. Bucherer, Davidoff şi Viceroy pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Rusia.

    Micile îmbinări sub forma semnului maltez ale brăţării, mişcarea fină a mecanismului şi mai ales faptul că este alcătuit în totalitate din aur roşu fac din ceasul preferat al lui Müller şi cea mai scumpă piesă din magazin, cu un preţ care se ridică la 60.000 de euro. „Mi-ar plăcea să cumpăr şi alte ceasuri, dar problema cu un astfel de hobby este că e foarte scump.“

    La fel au considerat probabil şi românii pasionaţi de ceasuri şi cu dare de mână, care, înainte de 2008, nu puneau prea multe întrebări legate de bani şi cumpărau cele mai speciale piese din magazine. Acum, chiar şi aceştia au întors foaia. „Segmentul de lux a fost extrem de afectat. Dacă în trecut am vândut piese foarte scumpe, precum ceasuri cu mecanism tourbillon ale căror preţuri ajungeau la 250.000 de euro, iar media preţurilor era de 20-25.000 de euro, după 2008 preţul pentru cele mai scumpe ceasuri a scăzut la 50-60.000 de euro, iar preţul mediu al ceasurilor vândute este de 10.000 de euro“, explică Müller schimbarea uriaşă a industriei în care activează.

    Până la izbucnirea crizei, Helvetansa vindea anual şase-opt ceasuri cu mecanism tourbillon cu un preţ mediu de 150.000 de euro anual. După 2008, nu a mai vândut niciunul. Vânzările slabe s-au reflectat în afacerile magazinelor din Bucureşti, din apropierea Pieţei Revoluţiei şi de pe Calea Victoriei, dar şi în cadrul reprezentanţei Helvetansa deschise în cadrul hotelului Vega din Mamaia. În 2009, veniturile companiei ajunseseră la 19,1 milioane de lei (aproximativ
    4,2 milioane de euro), iar în 2010 s-au înjumătăţit, pierderile companiei ajungând la 2,1 milioane de lei (cca 500.000 de euro).

    Dezechilibrul a fost principalul motiv pentru care Max Igor Müller a preluat rolul de administrator al companiei româno-elveţiene. A continuat astfel demersul început de tatăl său în urmă cu două decenii, când compania La Boutique Suisse a acceptat să livreze lui Adrian Stoican, fondatorul afacerii Helvetansa, primul lot de ceasuri elveţiene de pe piaţa autohtonă, format din mărcile Doxa şi Candino. Cumpărătorii români au fost receptivi la lux, iar Helvetansa a ajuns să importe treptat Tissot, Longines, Ebel, Hermès, IWC, Vacheron Constantin, Piaget, Cartier, Daniel Roth, ajungând să aibă un portofoliu format din 25 de branduri, la care se alătură alte câteva mărci de bijuterii: Piaget, Chaumet, Frieden, Leo Wittwer, Pilgrim sau Ti Sento.

    Ca urmare a declinului economic, fondatorul a ieşit din afacere, iar Helvetansa a fost integrată total în afacerea societăţii elveţiene La Boutique Suisse. „Greşeala noastră a fost că nu am acumulat rezerve în perioada de boom, însă am căutat soluţii pentru a ne păstra deschise uşile“, explica Müller. Cea mai dificilă decizie pe care a luat-o a fost închiderea primului magazin Helvetansa, deschis în 1996, care implica şi concedierea angajaţilor de acolo. „Nu a fost deloc uşor, dar am reuşit să echilibrăm astfel situaţia, iar perspectivele sunt mai pozitive decât în urmă cu câţiva ani“.

    Optimismul lui Müller reiese din vânzările din prezent: Helvetansa vinde între 500 şi 1.000 de ceasuri de peste 5.000 de euro anual, un rezultat încă departe de cele de dinaintea crizei, dar satisfăcător comparativ cu ce s-a întâmplat în timpul acesteia.

  • Imaginea suferinţei pentru şoferii din România. Preţurile benzinei şi motorinei s-au dublat faţă de 2007

    Preţurile benzinei şi motorinei s-au dublat din 2007 până în 2014, de la un preţ mediu de aproximativ trei lei în 2007 la peste şase lei în 2014.

    Concret, Petrom comercializa în ianuarie 2007 un litru de benzină Eco Premium cu 3,06 lei/litru, în timp ce benzina Top Premium 99+ şi cea Premium 95 fără plumb erau comercializate cu 3,36 lei/litru, respectiv 3,04 lei/litru. Un litru de motorină Euro Diesel 4 costa, în ianuarie 2007, 2,99 lei, iar sortimentul Top Nordic Diesel se vindea cu 3,10 lei/litru.

    În august 2014, cea mai ieftină motorină costă 6,25 lei/litru, iar preţul benzinei porneşte de la 6,25 lei/litru.

  • Proprietarul agenţiei de turism Fly Go a investit 300.000 de euro într-un magazin de îmbrăcăminte

    Stefano Iervolino, proprietarul agentiei de turism Fly Go, a investit circa 300.000 de euro în magazinul multibrand Clothes Boutique. Boutique-ul, întins pe o suprafaţă de aproximativ 80 de metri pătraţi, comercializează haine de damă, bărbaţi şi copii, ale unor branduri precum precum Patrizia Pepe, Simona Barbieri, Allegri, Burberry, Dolce&Gabbana, Armani, Liu Jo, Moschino, Calvin Klein, Gallo. Produsele vor avea un preţ mediu, potrivit lui Stefano Iervolino, principalul acţionar.Compania va intra în curând şi pe segmentul online, iar veniturile pe care reprezentanţii companiei le estinează din vânzări vor ajunge astfel la 1,5 milioane de euro în primul an de operare.

     ”Românii sunt mari consumatori de modă, adoră, cu precădere, brandurile italieneşti, aceste două motive fiind extrem de imporante în momentul în care am luat decizia de a demara investiţia în acest boutique. Mai mult, am ales să aducem şi colecţii pentru copii pentru ca românii îi imbracă foarte chic încă de la vârste mici”, spune Iervolino.

    Clothes Boutique va deschide în curând şi magazinul online, iar hainele vor putea fi achiziţionate la aceleaşi preţuri ca în showroom. Livrarea se va face în 24 de ore, fără taxe de transport. ”Fiind un boutique, mizăm pe fidelizarea clienţilor, oferindu-le prompt informaţii personalizate despre colecţiile aduse la vânzare. Avantajul nostru în faţa competiţiei este că avem pe stoc toată marfa comercializată online”, spune Stefano Iervolino.

    Prins în pregătirile legate de deschiderea magazinului, Iervolino nu a calculat încă cifrele legate de vacanţele cumpărate de clienţii Fly Go. Crede totuşi că afacerea a evoluat ca anul trecut, o mică creştere fiind înregistrată de Grecia.  Agenţia de turism online Fly Go a terminat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro, în creştere cu 500% faţă de anul 2012. Marja de profit a companiei fost de 2%.

  • Cătălin Botezatu îşi bagă cea mai cunoscută afacere în insolvenţă. Cum s-a ajuns aici

    Producătorul de haine ce comercializează produse sub marca Cătălin Botezatu intră în insolvenţă. Având datorii de peste 1,5 milioane de lei, societatea Two 4 Fly S.R.L. a cerut intrarea în insolvenţă la Tribunalul Comercial Mureş. Sentinţa a fost dată pe 30 iunie şi admite intrarea în insolvenţă a firmei.

    Two 4 Fly S.R.L. administrează şi site-ul cbstore.eu, unul din principalele motoare ale afacerii.

    Societatea a încercat să achite datoriile către stat, obţinând în acest sens şi înlesniri la plată. Datoriile actuale reprezintă doar jumătate din cele înregistrate în urmă cu un an, scriu cei de la Antiţepari.

    În 2013, societatea Two 4 Fly, la care Cătălin Botezatu deţine 25% din participare, a avut o cifră de afaceri de 500.000 de euro şi profit de aproape 2.000 de euro. Designerul mai este implicat în două societăţi comerciale, C.B. Fashion Stil şi Delphi Art Fashion.

    Cătălin Botezatu nu a putut fi contactat pentru a comenta informaţiile.

  • Legalizarea marijuana. Unul dintre cele mai mari experimente sociale din SUA continuă

    LA FEL PRECUM COLORADO ÎN PRIMA ZI, ÎN WASHINGTON S-AU FORMAT COZI LUNGI, ÎN TIMP CE MARFA DISPONIBILĂ A FOST INSUFICIENTĂ PENTRU A ACOPERI CEREREA, MAI ALES ÎN SEATTLE, UNDE PÂNĂ ÎN PREZENT A PRIMIT LICENŢĂ UN SINGUR MAGAZIN PENTRU ÎNTREG ORAŞUL.

    Caden Robinson, un student de 21 de ani, a afirmat că nu ar fi stat la coadă trei ore pentru a cumpăra marijuana în prima zi în care vânzările în scop recreaţional au devenit legale, dacă nu i-ar fi sugerat asta chiar părinţii săi, scrie cotidianul american New York Times. ”Tata mi-a spus că ar trebui să vin. «Du-te şi scrie istorie», mi-a spus„, a declarat Robinson, student la chimie.

    Prietenul său, Mark Rupprecht, de 33 de ani, a afirmat că are, de asemenea, sentimentul că participă la un eveniment istoric, de schimbare majoră. ”Este ceva ce voi povesti nepoţilor„, a spus Rupprecht, care de meserie este barman.

    Experimentul statului Washington cu vânzarea legală de marijuana în scop recreaţional a început cu un număr restrâns de magazine şi stocuri limitate, deoarece cultivatorii licenţiaţi nu au avut timp încă să crească o întreagă recoltă, certificată de autorităţi ca fiind cultivată în Washington. Încotro va conduce acest experiment după dispariţia factorului iniţial de noutate, rămâne de văzut. Aproape niciunul dintre cei consultaţi în rândul persoanelor care aşteptau deschiderea magazinului Cannabis City, în sudul oraşului Seattle, nu a inclus printre motivele achiziţiei că ar cumpăra produsul pentru a se droga. Nu ai nevoie de un magazin pentru aşa ceva, au spus ei. Doug Headley, un inginer IT de 34 de ani, a declarat că va împărţi probabil cantitatea cumpărată şi o va folosi pentru a o oferi la o petrecere. Cannabis City vinde pachete de 2 grame la 40 de dolari, cantitatea fiind suficientă pentru 2-4 ţigări mari, sau mai multe mai mici. Legislaţia permite vânzarea în cantitate de până la o uncie, adică 28,3 grame. ”Cadouri pentru grătarul de diseară„, a spus Headley.

    Posesia de marijuana în cantităţi mici şi consumul acesteia acasă sunt legale în Washington de aproape doi ani, iar poliţia ignoră astfel de situaţii de mai mult timp. Vânzarea pentru utilizare în sop recreaţional nu a fost însă legală până săptămâna trecută.

    MARIJUANA LEGALĂ RĂMÂNE MAI SCUMPĂ. Washington a acordat primele licenţe de vânzare la începutul săptămânii trecute, dar a impus o perioadă de 24 de ore pentru inspecţii de ultim moment. Marijuana vândută fără licenţă, care rămâne ilegală, şi cea pentru utilizarea în scop medical rămân mai ieftine decât produsele din magazine, din cauza taxelor de 25%, au spus mulţi cumpărători. Comisia de Control al Alcoolului din Statul Washington, responsabilă de marijuana pentru utilizare recreaţională, a acordat 25 de licenţe de vânzare la începutul săptămânii trecute.

    Probleme şi mai mari au fost cauzate de aprovizionarea insuficientă, întrucât legea permite vânzarea doar pentru marijuana cultivată în statul Washington de producători autorizaţi. Prima recoltă, pregătită în martie, nu a fost în cea mai mare parte gata pentru a fi adunată. Autorităţile folosesc un sistem de coduri de bare, cu câte unul alocat fiecărei plante, pentru a împiedica vânzarea de marijuana nelicenţiată.

    Un purtător de cuvânt al Comisiei de Control al Alcoolului din statul Washington, Brian Smith, a declarat că autorităţile nu au urmărit numărul de magazine deschise în prima zi, dar potrivit presei numărul acestora a fost de 4, urmând să crească în zilele următoare. Noi licenţe de retail vor fi emise, odată cu aprobarea aplicanţilor. Statul a autorizat deja 334, cu 21 de operatori în oraşul Seattle, cel mai mare din Washington. Oficialul se aşteaptă ca alte state americane să urmărească cu atenţie evoluţia din Colorado şi Washington.

  • Producătorul asiatic Karbonn Mobiles intră pe piaţa românească prin eMAG şi Flanco

    “România este deja renumită ca fiind prima din Europa în privinţa vitezei la internet. De aceea am ales să lansăm produsele noastre mai întâi aici şi abia apoi în alte ţări europene. Ne-am propus ca anul acesta să atingem o cotă de piaţă la nivel internaţional de 15% faţă de 10 % anul trecut, iar creşterea va veni cu siguranţă din încrederea pe care produsele noastre o vor primi pe aceste noi pieţe”, declară Sudhir Hasija, preşedintele Karbonn Mobiles.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inspectorii antifraudă au închis mai multe localuri din zona Dorobanţi

    În noaptea de vineri spre sâmbătă,  inspectorii Direcţiei generale antifraudă fiscală au verificat activitatea a 27 de restaurante şi cafenele situate în zona Dorobanţi -Primăverii. În urma controalelor efectuate, inspectorii antifraudă au descoperit abateri de la prevederile legale pentru care au dispus sancţiuni în valoare totală de aproximativ 700.000 lei.

    De asemenea, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind circulaţia şi comercializarea băuturilor alcoolice şi pentru lipsa emiterii bonurilor fiscale obligatorii, unsprezece localuri au fost închise pe o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni.

    Pe 2 iunie, zece cafenele de pe Bulevardul Decebal au fost închise, pentru perioade cuprinse între o lună şi trei luni, de inspectorii antifraudă fiscală, pentru neemiterea bonului fiscal sau comercializarea de băuturi alcoolice fără banderole fiscale.

     Localurile respective pot contesta măsura în instanţă, iar până la o decizie definitivă în favoarea sancţiunii îşi pot continua activitatea.

    Ca urmare a acţiunilor de control efectuate până în prezent, în scopul prevenirii evaziunii fiscale, s-a constatat o îmbunătăţire a conformării voluntare, astfel că un număr din ce în ce mai mare de localuri de profil realizează activităţi comerciale fiscalizate, respectiv înregistrează veniturile şi emit bonuri fiscale, potrivit DGAF.