BusinessMagazin

Tag: colaborare

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • România, pe lista statelor spionate de ruşi

    O investigaţie tehnică a Bitdefender derulată în colaborare cu servicii de informaţii de pe plan local şi internaţional a relevat faptul că APT28 (ameninţare cibernetică persistentă şi complexă care vizează companii şi instituţii de stat), cunoscută şi sub denumirea Sofacy, a fost dezvoltată de vorbitori de limbă rusă şi a făcut parte dintr-o operaţiune amplă de colectare de date provenite de la victime selectate după criterii specifice de importanţă strategică. Printre ţintele vizate de atacatorii ruşi au fost şi instituţii guvernamentale din România.

    Experţii Bitdefender împreună cu specialişti ai serviciilor de informaţii au studiat amănunţit vectorii de atac ai APT28, metodele exhaustive de a găsi noi victime şi de a ţinti figuri politice proeminente, instituţii guvernamentale, servicii de telecomunicaţii şi criminalitate informatică şi companii aerospaţiale din România, Germania şi Ucraina.

    Acesta arată că Sofacy a activat în mod anonim în Europa din 2007 şi a fost folosit pentru a colecta date şi informaţii legate de teme sensibile pentru Rusia. Vârfurile de activitate ale APT28 au fost înregistrate în paralel cu desfăşurarea unor evenimente internaţionale majore, precum tratativele de pace dintre rebelii pro-ruşi şi forţele guvernamentale din Ucraina sau mediatizarea excesivă a construirii avionului militar de transport PAK FA T-50 Fighter,  capabil să atingă viteze supersonice cu o capacitate de transport de 200 de tone (un competitor al modelului F35 al Lockheed Martin).

    „În timp ce ameninţările cibernetice complexe (APT) au devenit un termen popular după descoperirea Stuxnet într-o centrală nucleară iraniană din urmă cu cinci ani, aflăm că APT28 a reuşit să folosească un mecanism subtil de colectare a datelor timp de un deceniu. Investigaţia s-a concentrat pe infrastructura şi particularităţile de operare ale APT28, ceea ce ne-a permis să corelăm ameninţarea cu persoanele care au gestionat-o şi să identificăm ţintele vizate”, a declarat Viorel Canja, head of antimalware and antispam labs al Bitdefender.

    Raportul face legătura între ameninţările cibernetice complexe de tip APT şi indivizii din spatele acestora şi scoate în evidenţă dovezi menite să sprijine ipoteza că statele deţinătoare ale unor capacităţi tehnologice avansate sunt liderii unui nou val al spionajului cibernetic bazat pe software periculos.

     

  • Abilităţi de bază pe care orice candidat trebuie să le deţină

    Când vorbim despre deficitul de competenţe, de multe ori suntem concentraţi pe tipuri de competenţe puternice specifice domeniului. Cu toate acestea, abilităţile de bază, sunt cruciale pentru succesul oricari angajat în ziua de astăzi.

    Aceste competenţe sunt la mare căutare,  iar dacă vrei să fii angajat trebuie să te asiguri că ai aptitudinile pe care angajatorii le caută. Iată care sunt principalele competenţe de bază pe care orice angajat profesionist ar trebui să le stăpânească astăzi:

    1. Abilităţi de conducere (leadership)

    Directorii executivi consideră că există un deficit de abilităţi de conducere în forţa de muncă. Dacă vrei să ieşi în evidenţă ca un lider puternic, trebuie să fii sigur că nu confunzi “abilităţile de conducere” cu “abilităţile de management.”
    Abilităţile de management sunt baza leadershipului, iar acestea includ lucruri cum ar fi capacitatea de completa formulare de evaluare, de a organiza reuniuni, de a folosi software-ul de management. Ceea ce directorii caută cu adevărat sunt abilităţile de conducere – de exemplu, capacitatea de a lua decizii dificile, de a inspira angajaţii şi prioritizarea muncii.

    2. Abilităţi de colaborare

    Un raport al “Economist Intelligence Unit” a constatat că 63% dintre directori sunt de părere că astăzi, forţa de muncă stă prost la capitolul aptitudini de colaborare şi muncă în echipă. Cum îţi dai seama dacă personal îţi lipsesc astfel de competenţe? Încearcă să îţi raspunzi singur la următoarele întrebări:
    – Crezi că abordarea ta este întotdeauna cea mai bună?
    – Urăşti faptul că ceilalţi angajaţi se pot îndoi de abordarea ta?
    – Urăşti să lucrezi la taskuri care necesită să te bazezi pe ceilalţi pentru a respecta termenele limită?
    Dacă răspunzi “da” la oricare dintre aceste întrebări, înseamnă că îţi lipsesc abilităţile de colaborare vitale pe care orice angajator le caută.

    3. Gândire critică şi abilităţi de rezolvare a problemelor

    Tot sondajul Economist Intelligence Unit a confirmat că directorii de afaceri cred că există un deficit de gândire critică şi abilităţi de rezolvare a problemelor în rândul angajaţilor. Mediile corporatiste sunt în mod constant asaltate de probleme care poate stopa sau stagna proiectele. Ca urmare, angajatorii doresc angajaţi creativi în rezolvarea problemelor şi care pot prospera în situaţiile dificile. Ei vor ca angajaţii să fie pozitivi şi de succes în faţa adversităţii.

    4. Abilităţi de comunicare

    Prin “comunicare”, vreau să spun mai mult decât capacitatea de a face schimb de informaţii cu colegii, faţă în faţă, la telefon, prin intermediul e-mailurilor sau al rapoartelor. Aproape oricine poate face asta. Mai degrabă, angajatorii sunt în căutarea persoanelor cu abilităţi de comunicare avansate. Întreprinderile doresc angajaţi experţi care pot comunica idei complexe în mod clar. Persuasiunea şi negocierea sunt competenţe esenţiale în acest sens. Dacă vrei să fii demn de angajat va trebui să stăpâneşti aceste abilităţi de comunicare avansate.

    Aceasta înseamnă că un candidat ideal trebuie să aibă acest “set de abilităţi de bază” avansate specifice domeniului. Dacă doreşti să îţi asiguri viitorul succes în carieră, va trebui să te asiguri că  abilităţile tale vor impresiona angajatorii. Începe prin perfecţionarea abilităţilor în cele patru domenii critice menţionate mai sus.

  • Luaţi mobila şi lămpile acasă

    De la restaurante cei care iau masa acolo pot să ia mâncare şi acasă sau chiar să înveţe să şi-o prepare singuri, iar uneori ajung să-şi dorească să poată lua şi un element de decor care le-a atras atenţia.

    Aceştia din urmă vor putea să-şi îndeplinească, măcar parţial, dorinţa, odată cu apariţia unei firme înfiinţate de un designer specializat în decoruri de restaurante, Martin Brudnizki.

    Compania denumită And Objects va comercializa fie piese de mobilier sau corpuri de iluminat spectaculoase create pentru diverse localuri, fie articole noi, create în urma colaborării cu diverse branduri.

  • Luaţi mobila şi lămpile acasă

    De la restaurante cei care iau masa acolo pot să ia mâncare şi acasă sau chiar să înveţe să şi-o prepare singuri, iar uneori ajung să-şi dorească să poată lua şi un element de decor care le-a atras atenţia.

    Aceştia din urmă vor putea să-şi îndeplinească, măcar parţial, dorinţa, odată cu apariţia unei firme înfiinţate de un designer specializat în decoruri de restaurante, Martin Brudnizki.

    Compania denumită And Objects va comercializa fie piese de mobilier sau corpuri de iluminat spectaculoase create pentru diverse localuri, fie articole noi, create în urma colaborării cu diverse branduri.

  • A început colaborarea cu NNDKP în 2008, iar acum coordonează o echipă de 23 de consultanţi

    Alina Timofti a început colaborarea cu NNDKP în 2008, când a înfiinţat, la iniţiativa sa şi a colegului Marius Ionescu, NNDKP Consultanţă Fiscală.

    Coordonează o echipă de 23 de consultanţi, cifra de afaceri a firmei fiind de peste 2 milioane de euro în 2014. Iniţiativa de a întemeia acest tip de firmă, spune Alina Timofti, „a fost prima de acest gen de pe piaţă. În cazul meu, acestă mişcare s-a produs după un parcurs profesional de aproximativ 11 ani în cadrul Andersen şi Ernst & Young şi când am decis că sunt pregătită pentru o experienţă antreprenorială menită să ofere o alternativă clienţilor care îşi doreau mai mult decât aveau în mod tradiţional în materie de servicii profesionale de consultanţă fiscală“.

    Decizia de a încerca aventura antreprenorială a fost şi cel mai dificil moment din cariera sa, pentru că „această decizie a însemnat alegerea între două sisteme de lucru foarte diferite: acela al Big 4, care presupune în mare măsură execuţia tehnică a proiectelor, majoritatea venite din reţea, şi sistemul antreprenorial, care presupune o plajă mult mai largă de acoperit – de la crearea unui brand de taxe puternic alăturat unei case de avocatură deja extrem de cunoscute, până la atragerea de clienţi, managementul echipei, identificarea de resurse şi tot ce presupune coordonarea unei activităţi de sine stătătoare“. Chiar şi în această poziţie, ca antreprenor, primeşte oferte, dar mai degrabă direct, spune Alina Timofti, decât de la headhunteri.

    Despre planurile pe termen lung, spune că paradigma economică specifică ultimilor ani nu ne încurajează neapărat să facem planuri şi proiecţii pe perioade atât de lungi. „Personal, consider că un parcurs profesional bun presupune materializarea oportunităţilor ivite de-a lungul timpului, implică flexibilitate şi capabilitatea de a te adapta vremurilor şi condiţiilor economice. Cu alte cuvinte, presupune să nu rămâi împietrit într-un proiect dacă există şi alte oportunităţi care ar putea fi materializate cu succes. Astfel încât mi-aş dori să mă regăsesc şi peste zece ani în acelaşi sistem antreprenorial, care în aprecierea mea oferă satisfacţii profesionale multiple

  • Visa de mic să să devină bancher, iar acum este designer floral. „Nu mi-am dorit să ajung să lucrez în domeniu însă acum nu mă văd făcând altceva“

    Dhaniel Nora a transformat peste un miliard de fire din câteva mii de soiuri de flori în buchete sau aranjamente pentru nunţi şi evenimente corporate pentru clienţi precum Mercedes, Stejarii, Unilever sau Samsung. 

    Dhaniel Nora are 29 de ani şi a visat încă de când era mic să devină bancher. A studiat aşadar la Facultatea de Ştiinţe Economice din Sibiu şi a lucrat timp de doi ani într-o bancă. Primele două luni le-a lucrat la ghişeu, iar ulterior s-a ivit posibilitatea să lucreze ca analist bancar în credite pentru persoane juridice. „Era 2008 şi deja sistemul nu mai funcţiona ca în perioada 2006-2007, nu se mai angaja pe bandă rulantă. Am avut o şansă să ajung pe poziţia asta şi am avut norocul că eu sunt o persoană care învaţă uşor.“

    În 2009, în paralel cu jobul din bancă, un prieten l-a invitat să îl ajute la nunţi şi evenimente cu aranjamentele florale. Era un job după job. La scurt timp după aceea fiecare din ei a ajuns să aibă echipa lui şi să se ocupe de câte un eveniment. „Aveam însă mult de muncă la bancă, aşa că am întrerupt colaborarea după o vreme. După alte câteva luni însă am revenit şi am început iar să colaborăm.“ Îi plăcea însă şi jobul din bancă. Jobul la ghişeu este monoton, însă cel de analist bancar este altfel. Mi-amintesc şi acum că perioada aceea mi-a plăcut la nebunie. S-a ocupat în paralel de munca de la bancă şi de aranjamentele florale. Sibiul este însă o piaţă mică pentru un designer floral, cu un număr limitat de evenimente. „Mi-amintesc că am realizat un aranjament pentru o doamnă care l-a apreciat foarte mult şi ne-a propus să ne mutăm în Bucureşti.“ Au făcut pasul acesta, însă Bucureştiul i-a schimbat mult. Nu a mers bine de la început, aşa că după o perioadă el şi partenerul său de business s-au despărţit. „Am decis atunci să îmi caut job şi să îmi reiau cariera, aşa că m-am angajat la o firmă care realiza studii clinice pentru medicamente care încă nu au ieşit în piaţă. Era 1 septembrie 2011 iar eu mă ocupam de audit legislativ.“

    Nu a durat însă mult până la următoarea sa întâlnire cu florile: „Nu mi-am dorit să ajung să lucrez în domeniu însă acum nu mă văd făcând altceva“. Era toamna lui 2011 când un prieten l-a rugat să îi facă pentru un eveniment zece aranjamente florale. Nora nu mai lucra în domeniu, însă, pentru că prietenul a insistat, a acceptat. Aşa a reînceput totul. „După o lună am primit o nouă comandă pentru alte 20 de buchete. Aveam nevoie de o firmă pentru factură, aşa că am reînceput totul în joacă.“

    A fondat, împreună cu actuala sa parteneră, Roxana Bllinder, firma Suntime Events SRL şi s-au ocupat ei de tot, de acte, de stat la cozi, de primit aprobări. Pe 7 ianuarie 2012 au primit actele.

    „Mi-amintesc că în 2012 începusem să ne întrebăm dacă se renunţăm la ceva, la job sau la business, pentru că ajunsesem să nu facem nimic altceva decât muncă. Primul hop a avut loc în octombrie 2012, la aniversarea revistei Harper’s Bazaar.“ Le-au cerut un panou cu flori, iar în final au realizat un panou cu 1.000 de fire de crizanteme albe româneşti. Era un panou de 2 pe 2,5 m. „Am început atunci să primim telefoane de la oameni care voiau să colaboreze cu noi, iar la scurtă vreme după aceea eram booked pentru tot anul.“
    A decis astfel să plece de la firma din industria farma cu părere de rău: „Am plecat de la ceva sigur la ceva nou“.

    Era ianuarie 2013 când au decis să se dedice businessului propriu, pe care l-au numit Purple Flowers & Events. Primele evenimente le-au creionat în bucătăria proprie, apoi şi-au deschis un mic atelier într-un garaj. „Am început să ne cumpărăm recuzită, iar treptat am crescut şi am ajuns în atelierul actual din zona Floreasca, amplasat într-un apartament de 150 mp. Showroomul îl avem tot aici.“ Acum Purple Flowers & Events are şase angajaţi permanenţi şi alţi colaboratori în funcţie de proiecte. „Sunt weekenduri când avem şi trei nunţi şi niciuna în Bucureşti (unul dintre evenimentele recente de care ne-am ocupat a fost al actriţei Adela Popescu).“ Firma are însă şi clienţi corporate, iar printre aceştia se numără Harper’s Bazaar, Mercedes, Land Rover, mallul Promenada, Victoria 46, Beautik, Samsung, Unilever sau Stejarii. „Cu Stejarii şi cu hotelul Novotel avem contract permanent, astfel că săptămânal ne ocupăm să le facem aranjamente, şi totodată ne ocupăm de plantele lor şi de evenimentele pe care le organizează.“

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Ţara europeană care a decis să colaboreze cu Rusia. UE şi NATO vor fi luate prin surprindere

    O ţară europeană a decis să colaboreze cu Rusia.

    După ce Ungaria a recunoscut că are o relaţie de colaborare cu Rusia, o nouă ţară va face exerciţii militare comune cu Rusia.

    VEZI AICI MAI MULTE DETALII